Anul cu norma de predare crescută la 20 de ore, văzut din cancelarie: În educație conduce contabilul / Ne-au mărit norma într-o lună, mișelește / Predarea nu înseamnă că dacă mai adaugi una, două, cinci ore, eficiența e aceeași

14.198 de vizualizări
Foto: colaj Edupedu/ Proiectul Merito
La un an după creșterea normei didactice, șase profesori din comunitatea Merito spun că școlile s-au „încadrat”, dar costurile au rămas pe umerii lor și ai elevilor. Profesori care predau în trei școli, discipline dispărute din orarul unor clase, colege necalificate trimise în învățământul special și o analiză a măsurilor care nu a mai venit: acesta e bilanțul făcut de ei pentru Edupedu.ro, de Ziua Internațională a Profesorului.

Doru Modrișan, profesor de informatică la Colegiul Național „Andrei Șaguna” din Brașov, spune că are „un gust amar profund” după mărirea normei la 20 de ore. „Mi se pare absolut inadmisibil și felul în care au făcut-o: într-o lună, mișelește”, spune el. Pentru profesorii cu gradul I, explică Modrișan, creșterea a fost de fapt de patru ore, pentru că reducerea de care beneficiau nu a mai fost păstrată. „Mai ales pentru cei cu gradul I, asta a însemnat de fapt o creștere de patru ore, pentru că aveau acel privilegiu care nici măcar nu a mai fost păstrat. E greu să văd vreo lumină din partea autorităților. Din păcate, cam peste tot în lume e la fel; se pare că sunt la fel de incompetenți și în țările la care noi ne uităm cu jind. Energia mi-o trag doar din ceea ce fac eu”

Antoaneta Luchian predă educație muzicală la Liceul UAIC din Iași, o disciplină cu o oră sau o jumătate de oră pe săptămână în planurile-cadru. Anul trecut vedea, spune ea, aproximativ 760 de copii pe săptămână. Era în două școli, acum este în trei. Se consideră norocoasă, pentru că avea deja ore în altă școală și și-a putut completa norma.

„Predau o disciplină care are în planurile-cadru fie o oră pe săptămână, fie o jumătate de oră. Jumătate de oră pe săptămână înseamnă că vezi o clasă săptămâna aceasta și altă clasă săptămâna viitoare. Anul trecut cred că vedeam 760 de copii pe săptămână, la 20 de ore. Pentru mine nu a fost așa de traumatizant că a trebuit să merg într-încă o școală: eram în două școli, acum sunt în trei. Norocul meu a fost că aveam deja câteva ore în altă școală și mi-am completat norma. Eu sunt norocoasă. Dar vorbim de colegi care au predat o viață într-o singură instituție și s-au trezit în buricul verii, în august, că trebuie să-și facă în trei zile un dosar ca să participe la o ședință publică și să vadă de unde mai pot scoate două ore ca să-și completeze norma.”

În școlile rurale, profesori de muzică cu ore în două școli și o completare cu un ansamblu coral sau folcloric au rămas fără normă. Prioritatea a fost păstrarea profesorilor de română și matematică, iar orele de educație muzicală au mers la colegi cu gradul I care aveau nevoie de încă patru ore.

„Au fost și cazuri mai grave: colegi din școli rurale care aveau șase ore într-o școală, zece în alta, plus o completare cu un ansamblu coral sau folcloric, s-au trezit fără normă deloc. Acolo prioritatea a fost să fie păstrați profesorul de română și cel de matematică. Oameni cu gradul I care aveau 16 ore în școala respectivă trebuiau să mai primească patru. Normal că le dai pe cele de educație muzicală. Sau, dacă e o clasă a VIII-a, mai facem o oră de pregătire. Dar contabilii nu s-au gândit că, în momentul în care ne dăm voie să completăm normele cu ore de religie, sport sau educație muzicală, copilul acela nu mai are, un an de zile, această educație în orar,” spune cadrul didactic.

„Am tăiat, dar măcar să fi măsurat”

Efectul, spune profesoara, nu a fost calculat de nimeni. „Contabilii nu s-au gândit că acel copil nu mai are, un an de zile, această educație în orar”, spune ea. Încă există școli fără profesori de specialitate pe anumite discipline sau cu profesori care predau materii pentru care nu s-au pregătit. „Acum ne-am încadrat cu toții, contabilitatea merge, treaba e bună, dar nu știu ce impact va avea.”

„Încă sunt școli care nu au profesori de specialitate pe anumite discipline sau profesori care predau discipline pentru care nu s-au pregătit. Oricât de bine intenționată aș fi, eu nu mă pot apuca acum să predau biologie așa cum ar face-o un profesor de biologie. Așa cum nici un profesor de biologie, oricât de drăguț ar fi, nu ar putea să predea educație muzicală cum o fac eu. Lucrurile acestea se vor vedea în timp”, a mai spus Antoaneta Luchian.

La consfătuirea județeană, Antoaneta Luchian a întrebat inspectoratul dacă există o evidență a localităților în care copiii nu mai fac educație muzicală. Răspunsul a fost că încă nu se știe. Analiza măsurilor anunțată de președintele Nicușor Dan în septembrie 2025 nu a fost publicată nici după un an. „Am tăiat, dar măcar să fi măsurat”, spune profesoara.

Învățământul special: trei profesori la 26 de copii, plus trei necalificate

Laura Dogeanu lucrează în învățământul special, la Centrul Școlar de Educație Incluzivă Satu Mare, cu o clasă în Negrești-Oaș. Norma ei a crescut de la 16 la 18 ore, iar la predare spune că nu a simțit atât de tare schimbarea. Problema e pregătirea. În clasă are 12 copii între 11 și 19 ani, cu diagnostice diferite, fără manuale sau auxiliare, cu un curriculum mai mult orientativ. „Planific fiecare minut din orele din ziua următoare”, spune ea.

„Pe mine nu m-a afectat atât de mult creșterea normei la predare. Aveam 16 ore, a crescut la 18, iar la predare simțeam oricum nevoia de puțin mai mult timp cu copiii, ca să consolidăm achizițiile. În schimb, m-a afectat foarte mult în zona de pregătire. În clasa mea sunt 12 copii de vârste diferite, de la 11 la 19 ani, cu diagnostice diferite: doi au sindrom Down, patru au tulburare din spectrul autist, șase au tulburări emoționale și de comportament. Cu fiecare trebuie să lucrez la nivelul lui, iar asta presupune foarte multă pregătire acasă.

Trebuie să știu ce fac în fiecare minut al orei, pentru că nu avem nici manuale, nici auxiliare, iar curriculumul este mai mult orientativ. Dacă am în clasă un copil de clasa a VII-a care nu știe să țină creionul în mână, degeaba mă uit ce activități ar trebui să fac potrivit curriculumului de clasa a VII-a.”

Creșterea normei a avut însă un efect pe care, spune profesoara, nu l-a anticipat nimeni.

„Mărirea normei ne-a afectat, atât pe noi, cât și pe copii, și într-un fel la care poate nu s-a gândit nimeni. Aveam oricum un deficit foarte mare de cadre didactice: anul trecut eram doar trei la 26 de copii. Acum au mai venit trei colege, din păcate necalificate, care și-au pierdut posturile în urma măririi normei și au venit temporar în învățământul special. Dar nimeni nu are grijă nici să le formeze, nici să monitorizeze cum pot răspunde nevoilor copiilor pentru care au venit”, spune Laura Dogeanu.

Antoaneta Luchian adaugă că, pentru acești copii, trei fețe noi într-un an și, probabil, altele la anul înseamnă că relația cu profesorul o ia mereu de la zero: „Nu se gândește nimeni la impactul asupra acestor copii cu anumite vulnerabilități. Într-un an au trei profesori noi, la anul probabil vor apărea alte fețe necunoscute.”

O oră de predare nu e o oră de birou

Briena Stoica, profesoară de Limba engleză la Liceul UMFST din Târgu Mureș, nu a fost nevoită să-și completeze norma în altă școală. A deranjat-o, spune ea, presupunerea din spatele măsurii: că o oră de muncă e aceeași, fie la catedră, fie într-un birou.

„Ne-a deranjat pe toți pentru că am simțit care sunt presupunerile din spate, asumpțiile pe care s-au bazat hotărârile. S-a presupus că o oră de muncă e o oră de muncă, fie aici, fie într-un birou. Dar predarea nu înseamnă că, dacă mai adaugi una, două, trei, cinci ore, eficiența rămâne aceeași. Lucrăm cu oameni, cu copii. Sunt sigură că nu înțeleg ce înseamnă să te implici intens 50 de minute în actul de predare.

Am 23 de ani de predare și mă pregătesc pentru fiecare oră. L-am disperat pe soțul meu, care îmi spune: «Nu înțeleg, atâția ani tot engleză, cum de nu ai un set pentru a IX-a, un set pentru a X-a?» Păi nu poți, pentru că e altă dinamică, altă clasă. Dacă vrei să faci lucrurile bine, trebuie să te implici trup și suflet, nu doar pentru ora aceea, ci și pentru ce stă în spatele ei. Iar presupunerea că putem preda oricât – 16, 18, 20, 22 de ore, băgăm și dirigenția în normă, nicio problemă, totul din pix – ne-a supărat rău și ne-a revoltat”, spune profesoara.

În Educație conduce contabilul

Ștefan Nuț, director al Liceului „Marin Preda” din Odorheiu Secuiesc, singurul liceu cu predare în limba română pe o rază de 50 de kilometri, spune că la el niciun profesor nu a trebuit să plece în altă școală. Naveta între școli și localități poate merge pe termen scurt, „dar pe termen lung este foarte corozivă”.

„Prin măsurile care au fost, educația a devenit neatractivă. Foarte mulți care s-ar fi văzut în școală s-au îndepărtat de școală, pentru că prin astfel de măsuri nu faci meseria atractivă. Și mai vreau să spun că există măsuri luate de echipe care fie nu aveau oameni din domenii care să cunoască lucrurile legate de copii și de profesori, fie aceștia nu aveau putere de decizie, iar decizia o aveau doar cei responsabili de partea financiară. Asta e părerea mea. Și, da, în educație conduce contabilul,” potrivit directorului.

Comisiile care nu apar în cele 20 de ore

Profesoara Antoaneta Luchian amintește și de o parte a muncii care nu intră în calculul normei: comisiile din școală. Ea face parte acum din CEAC, din comisia pentru curriculum și din cea de revizuire a PDI.

„Ce nu se spune în spațiul public, apropo de contabilitate: pe hârtie avem 20 de ore. Dar aș ruga pe fiecare dintre noi să spună în câte comisii este. Eu sunt în trei școli și m-am limitat la comisii doar într-una, pentru că nu mai pot face față. Au fost ani în care eram în comisia de activități cultural-artistice în toate cele trei școli, deci responsabilitatea serbărilor era în spinarea mea. Acum sunt în CEAC, în comisia pentru curriculum, în cea de revizuire a PDI. Acolo am muncă de făcut, documente de gestionat.

Dacă vorbiți cu un profesor de științe socio-umane, veți vedea colegi care sunt în cinci sau șase școli și predau patru discipline la gimnaziu și cinci sau șase la liceu: planificări diferite, programe diferite, proiecte didactice diferite. Ca director, nu mai ai titulari pe care să-i pui în comisiile de bază, iar acelea trebuie făcute de cineva. Sistemul e gândit doar din perspectivă contabilicească, dar administrativ o să ne ducem încet-încet și mai jos decât suntem, spune cadrul didactic.

Raluca Voina, învățătoare și director adjunct la Școala Gimnazială nr. 6 „Iacob Mureșianu” din Brașov, crede că cel mai mult au pierdut elevii. „Știți care e durerea? Am sentimentul că felul în care trece fiecare copil peste ce se întâmplă e o chestiune de noroc. Unii au norocul să aibă în față oameni care rezistă mai bine, sunt mai pregătiți sau au o experiență mai îndelungată, alții nu. Și nu din rea-voința profesorului: poate sunt colegi care abia au absolvit liceul pedagogic sau facultatea, nu au experiență. Calitatea școlii și a învățării nu trebuie să fie o chestiune de noroc, ci un numitor comun, sistemic.

Ce am simțit eu este că în toată frământarea de anul trecut au fost uitați copiii. Noi suntem adulți și ducem, ne călim, suntem plini de cicatrici și rezistăm. Dar toate schimbările acestea au fost făcute fără ca cineva să se gândească că undele ajung, la capătul firului, la copil. Copiii nu trăiesc într-o enclavă, cu unicorni; trăiesc în lumea aceasta, sunt supuși acelorași presiuni și au nevoie la școală de mai mult timp și de mai multă atenție din partea profesorilor. Iar tu iei exact timpul acesta și îl pui pe profesor să-l împartă la mai mulți copii și la mai multe probleme. Și nu e vorba doar de două bănci în plus în clasă., mai psune Raluca Voina.

Profesorii ajung la Ziua Internațională care le este dedicată din 2026 după un an în care au fost puși să suporte o serie de măsuri de austeritate, decise și aplicate fără ca Ministerul Educației și Guvernul să prezinte public, înainte de adoptare, studii de impact asupra școlilor și profesorilor. Din anul școlar 2025-2026, norma didactică de predare a crescut, de regulă, de la 18 la 20 de ore pe săptămână. Profesorii cu gradul didactic I și peste 25 de ani vechime au pierdut și reducerea de normă de care beneficiau, astfel că pentru ei creșterea a fost de patru ore – de la 16 la 20. Plata cu ora a fost tăiată puternic prin schimbarea formulei de calcul, cu mai mult de 60%, iar creșterea pragurilor pentru menținerea personalității juridice a școlilor a dus la reorganizarea a peste 1.000 de unități de învățământ în rețeaua școlară. Măsurile au fost introduse într-un timp foarte scurt, înaintea începerii anului școlar, fără o evaluare publică a efectelor cumulate asupra volumului de muncă, veniturilor profesorilor, încadrărilor și funcționării școlilor. După un an, singura măsură asupra căreia s-a revenit a fost degrevarea directorilor – aceștia predau acum 6 ore, în loc de 10 anul trecut școlar, iar inspectorii sunt degrevați total de ora dacă au funcții de conducere. Pentru profesori, în schimb, nicio schimbare.

  • Toți cei șase profesori intervievați de Edupedu.ro sunt premiați ai Proiectului Merito, care recunoaște public profesori din învățământul preuniversitar românesc pentru rezultatele lor cu elevii și pentru felul în care își schimbă comunitățile. Profesorii formează o comunitate activă, care organizează forumuri, formări și schimburi de experiență între profesori din toată țara.


35 comments
  1. inafara de EduPedu, nicăieri nu am vazut vreun protest! De ce? Pentru ca de ani de zile , cancelariile scolare au fost pedelizate si penalizate cu tot soiul de incompetenți! Daca era PSD la guvernare, săreau ca din gura de șarpe sa protesteze pentru orice! acum , silenzio stampa!

  2. Un contabil a condus România, nu doar educația. Și am ajuns unde am ajuns, iar contabilul și susținătorii lui se zbat ca să rămână la putere și să numere firfiricii salvați prin sacrificarea misiunii statului pentru binele populație (și pe care să-i împrăștie apoi cu dedicație, ca și cei dinaintea lor, dar acum către cei favorizați de contabil.)

  3. Bre, înțeleg că aveți viață grea la catedră! Dar cum rămâne cu cele 62 zile concediu plătit în preuniversitar? Știți câte zile de concediu are un lucrător în sectorul privat? Vă spun eu, poate nu știți…. 20 de zile.
    Știți ce înseamnă lucrul în schimburi? O săptămână de zi, una de noapte, oare cum v-ați simți și cum v-ați organiza viața?
    Știți cum este să lucrezi în aer liber? Vânt, ploaie, frig, caniculă?
    Habar nu aveți! Dacă ați avea habar, nu v-ați mai plânge de aceste 20 de ore săptămânal sau că faceți „naveta” la 2 școli.
    Ah, să nu mai pomenesc că în sectorul privat poți pierde locul de muncă în doi timpi și 3 mișcări.
    Ar fi bine să faceți un stagiu de muncă în sectorul privat măcar 1 an , lucrat ture de de noapte, prin vânt și ploaie, mai vedem după aia cât de grea este viața la catedră.

    1. Și de ce nu vă faceți profesor?

      1. In primul rand angajații din Romania ar trebui să aibă drepturi și obligații similare, însă profesorii și ceilalți de la stat au mult prea multe drepturi, și mult mai puține obligații.
        in al doilea rând nu este loc de pile, cunoștințe și relații, pentru a ocupa un post de profesor.
        5 luni de vacanță pe an, 20 de ore fara de cel puțin 40 la privat, loc de muncă asigurat până la adânci bătrâneți, pensionare la 60 de ani, in privat cel puțin 65 acum…și lista dezavantajelor pentru cei din privat poate continua.

        1. Spui atâtea prostii pe secundă că nu e de mirare că nu te ridici dincolo de nivelul pe care-l demonstrezi. O fi învățământul cum e, dar oamenii din sistem măcar sunt capabili să învețe și să-i învețe și pe alții. D-ta…

          1. doar jignirii goale, fara niciun argument care sa vă susțină jignirile, tipic domn profesor care are mereu dreptate :))) ce să învețe? cu ce rezultate? testele PISA nu spun nimic? performanta foarte slabă și văzută ca ceva opțional, salariile și celelalte beneficii sunt la superlativ.

    2. Veni și nea strungarul frustrat…

      Dacă tu ai impresia că munca la catedră, cu mințile unor elevi din ce în ce mai distruse de social media și doomscrolling, se compară în orice fel cu statul la bandă… ce mai rămâne de discutat? Dacă pe tine te-a dus mintea cât să lucrezi în fabrică în trei schimburi, bravo, măcar ai ajuns la maximul potențialului tău. Nu e o rușine să muncești cu spatele. Dar nu te băga în lucruri care te depășesc. Măcar atât obraz să ai, după ce ai învățat să scrii și să citești în școală (că se pare că doar atât s-a lipit de tine).

    3. Bre( Ucinrov)n-au decat sa ma cheme la munca si in vacanțe.Mie sa-mi reduca norma!Asta e problema ca nu ajung orele si am de mers in 13 școli pt alea 2 ore in plus.Dar capul tau patrat nu pricepe ca naveta nu se deconteaza mai ales la țară pt ca primariile n-au bani si așa e jumatate cat cheltui cu mașina bre!!!

    4. Dar tu știi cât consum nervos este când lucrezi cu copiii? Cu 28 de copii, fiecare cu ritmul lui, cu cerințele lui? Cu 28 de copii lăsați de voi, acasă, cu ochii în ecrane de la 2-3 ani? Voi nu va descurcați cu 1-2, dacă ați putea ni i-ați lasă noua de tot. Uite, de aia avem 62 de zile de concediu. Și, da, plătite, că avem aceleași cheltuieli că orice om. In plus, spre deosebire de mulți alții, noi mai avem nevoie și de cărți.

      1. ideea este sa existe o echitate între drepturile și obligațiile salariaților din Romania.
        dar ce sa vezi, imediat a sărit eruditul Ion care are 5 premii Nobel, și ai cărui elevi au ț medalii olimpice internationale, sa ne dam un pic jos de pe piedestal și să vedem cum o duc oamenii care muncesc în România, ce salariu au, și trebuie să fii destul de limitat, pentru a înțelege că de exemplu, lucrările în telefonie mobilă se fac noaptea, inclusiv de către ingineri doctoranzi, pentru a nu afecta performanta rețelei pe timpul zilei

        1. Ai dreptate, d-le proletar!! Suntem toți ca d-ta, să fie toți pentru unul și unul pentru toți, comunism cum scrie în definiție, ca să ajungi și d-ta cineva!! Bravos!!! (Aplauze furtunoase).

          Mergi dom’le și votează cu partidul metal, că e clar cât poți duce (nu prea mult.

          1. doar jignirii goale, fara niciun argument, asta e, atât se poate, hai cu salariu cat mai mare, și după ziua profesorului urmează ziua elevului, liberă și aia, ziua directorul de școală, a secretarelor, libere și alea pentru bugetari, și tot așa.

    5. Elevii au mai multe ore ca un profesor pentru ca așa este normal…pentru a avea o cultură generala pe care tu NU O AI.Cred ca ție trebuia sa-ti pună triplu.
      Cu mediul privat las- o balta, ca acel mediu pe care îl ridici in slavi duce la deficite mari.
      Cred ca ai auzit de oameni plătiți cu salariul minim eludari de la plata TVA fraude cu fonduri europene si altele, făcute de privați.

      1. profesorii au puține ore la clasa pentru a avea timp de meditații, ce draq bre…facem pe prostii? sau asta e valabil doar la cei care au materii de examen, ups…
        cât despre deficitul bugetar, un motiv mai imbecil greu de găsit, pai asta e diferența între veniturile(taxele din privat) și cheltuieli(salariile bugetarilor și pensii), asta avem de la privat, atât cheltuim … deficitul nu poate fi dat de aia care doar aduc banii, e dat doar de aia care primesc banii( bugetarii- profesorii în cazul ăsta).
        cât despre eternul salariu la „gri”, asta e vina bugetarilor (ITM, ANAF, parlamentari, etc) care tot permit treabă asta sa își faca și ei o vila cinstită

      2. cu deficitul asta tu îl explici cam așa, deci bugetarii in calitate de căpușă dau vina pe gazda că nu produce mai mult sânge, și na…ei vor mai multe sporuri, salarii,etc.

        p.s. nu sunt deloc ok cu faptul că unii sunt plătiti cu salariu minim și restul in plic, plus că am mai atrage ceva la buget daca și meditațiile ar fi taxate cu 43,5%, cat se retine din salariu unuia care își plătește toate taxele

    6. In toate sectoarele exista plusuri si minusuri. Nu este jobul perfect. Sunt cadru didactic de mai bine de 20 de ani si am lucrat si in sectorul privat. Deci…stiu cum e si cu acele 20 de zile de concediu pe an. Dar….cine a gandit acele 62 de zile de concediu pe an pentru cadrele didactice, a gandit bine. Munca noastra nu se termina dupa 5 au 6 ore la catedra, eu am norma de 25 de ore pe saptamana fiind educatoare. Munca noastra a devenit din cauza sistemului 12 din 24 Ea nu se termina niciodata pe parcursul anului scolar. Nu ai plecat de la catedra si gata s-a terminat. Nu te poti deconecta. Cand lucram la privat, ieseam pe poarta firmei si era gata cu ziua de munca. In invatamant nu este asa. Sistemul ne-a transformat si ne-a obligat sa ne transformam in alte cateva meserii. Noi am devenit secretari, consilieri, asistenti, fotografi si multe alte profesii pe langa cea de profesor. Asa ca da…meritam cele 62 de ore de concediu pe an. Altfel nici nu am putea rezista psihic sistemului. Si nu ma refer aici la munca cu copilul propriu-zis, care e singura care pe multi ne mai tine in sistem!
      Si da…oare de ce nu v-ati facut profesor?

      1. 20 de ore pe săptămână, deci o medie de 4 ore pe zi, și în restul timpului…meditații:)) dar asta preponderent la materiile de examen, (educatorii sunt mai horopsitii din acest punct de vedere), ce sa facem și pentru restul membrilor corpului didactic, zicem că stau sunt ocupații, fac contabilitate, management, adversting și câte și mai câte… pai și cei care fac meditații nu fac toate astea? sau ăștia sunt supraoameni si lucrează 35-40 de ore pe zi, săracii, eu as face greva sa le mai bage un spor ceva, că e bătaie de joc, pe cuvânt de …”oroare”

    7. dați o data titularizarea si mai vorbim…a, si luați un post la un liceu tehnologic,femeie fiind, desi ati avut medie peste 9 si v-ati sacrificat sa învățați. Si vedeți atunci consum nervos… si noi avem lucru in schimburi-dimineata, de la 7.30/dupa-amiaza-pana la 19.30. Nu-mi doresc sa scriu mai mult, dar si aici e o problema, sâmbetele, începând din ianuarie, sunt ocupate cu concursuri.

      1. schimburi înseamnă acoperirea celor 24 de ore, uneori plus weekend, înseamnă 365-21=343 de zile pe an, nu doar două zile pe săptămână cu 8 ore și apoi 5 luni libere, dar ce sa înțeleagă privilegiatii societății( bugetarii in general) ….
        și chiar daca sa zicem învățăm pentru marea „titularizare”, nu înseamnă că l-am prins pe Dumnezeu de picior și avem post pe viață în lumea de la privat, plus că la stat fără pile, cunoștințe și relații, nu prindem post călduț, pentru că performanța nu e un criteriu, asta fiind una dintre probleme „morale” ale profesorilor in Romania

  4. Cine pe cine educă? Cine pe cine vede?
    Intrebari vechi de când lumea acolo unde sunt suflete cu trupuri în omenesc!
    Ce, cum se construiesc, pentru binele individual și cel comun, – cu rădăcini în ce a fost ieri – ziua de azi și ziua de mâine sunt frământări dureroase pentru oamenii responsabili!

    Văzuți și nevăzuți, cântăriți de alții, vedem și cântărim o lume de lumini și umbre- cea a Educației!
    Atât de grea lume ca însăși efortul de a-i da o definiție de recunoaștere competă și exactă!
    E greu să stai în ea și e greu să stai în afara ei! Pentru că repede ajungi la a vorbi de infinități, despre infinitezimal imprtant!

    La mulți ani, Prometeii Lumii, voi ce știți ce purtați pe umeri, voi ce sunteți recunoscuți (sau nu) pentru efortul vostru: părinți, profesori, preoți, mass-media, voi, oameni ai cetății, nenumiți, care faceți educație- prin atitudine, prin comportament! Conștient, inconștient!

    E ziua tuturor care o fac puțin mai intens ca restul!
    E ziua în care putem visa și pune (și noi!) linii roșii!

    P.S. Domnul profesor Tiberiu Rudică, onorantă fiindu-i amintirea, ne spunea la cursuri și seminarii tot timpul că ,,educația” e termen specific uman! A se deosebi de ,,dresaj”!
    Azi mulți amestecă termenii! In zis, în faptă! Și cred că e la fel de ușor de practicat, de observat!

  5. Din pacate virbim degeaba, nimeni nu ne asculta, nimeni nunia in seama ce dpunem si mai grav, nimeni nu pune copilul pe primul loc.
    Eu predau de 33 de ani, de 29 titulara in acelasi loc, in mediul rural unde mereu am avut mai multe scoli, asa este pe raza comunei..
    In urma masurilor din 2025 norma mea a ajuns de la 16 la 20 de ore, prin comasarea scolilor si claselor am mai pierdut 2 ore.
    Anul trecut am primit 6 ore intr un liceu. Anul acedta mi au dst 6 ore in doua licee.
    Deci merg in 3 PJ uri si 5 scoli.
    Sunt extrem de obosita, dezamagita si asa de trista.
    Taare greu si nu cred ca ne vom mai reveni.

    1. un comentariu așa agramat, mai rar găsești, parca sunteți profesoara de franceză care ne arunca caietele pe geam.
      sau „Doamna” Chirițescu care nu putea termina un exercițiu toată ora, se uită la finalul manualului să vadă răspunsul, și apoi se apuca de simplificat aiurea sa ajungă la acel răspuns, iar daca ii semnalai că a simplificat aiurea, pai război…că tu ești la meditație :))

  6. De la 540 de ore predate pe an e drum lung pana la 800 cst sunt in tarile vestice. Asa ca mai puti a vaicareala si mai .ulta munca!

    1. Așa-i dacă stai cu nasul în televizor și TikTok cat e ziulica de lungă….
      Și acolo se găsesc părerologi cu duiumul, plătiți ca să dea în profesori.
      De ce nu întrebați și cum sunt plătiți profesorii din vest?

      1. daca facem un raport între salariile profesorilor și cele din mediul privat, in vest și Romania, o sa vedem că profesorii din Romania stau mult mai bine decât cei din vest, da, am fi surprinși, deloc.
        iar dacă ne raportam și la numărul de ore de lucru, pai am înnebuni, dar na, nu avem toți pile, cunostinte și relații, și cu greu am accepta din punct de vedere moral sa lucram într-un sistem făcut de profesorii din minister, in care performanta e pe ultimul loc.

        1. Of, of. Unde e el, V. I. Lenin, unde e tovarășul Stalin, să aducă comunismul înapoi în România, și să avem iar un viitor de (h)aur! /s

          Vezi că bați câmpii.

          1. doar jignirii goale, vreți doar: salarii, zile libere și timp liber pentru meditații, este evident.
            cât despre comunism nu putem spune că a fost doar rău, s-au clădit și multe prin tara asta, dar na, ce pretenții sa avem de la cei care se cred „erudiții” societății.
            nu vad ce treabă are aur cu comunismul? sa nu fie prins profesorii loc prin structurile aur, profesorii au locuril privilegiate doar prin psd și pnl, hmm…

    1. De parcă ne-am permite…
      Cred ca guvernul de-abia așteaptă vreo grevă să mai facă economie cu salariile și să mai dea drumul la vreun stadion pe-undeva.

  7. La elevii de gimnaziu care au 30-34 ore pe săptămână in orar,la care adăugăm temele 2- 3 ore zilnic,când le dați 5 pagini de exerciții teme,contabilii din voi nu se gândesc .Știți de ce au copiii atâtea ore ,sa aveți voi profesorii norme multe .

    1. Tot timpul istoria a avut 2 ore pe saptamana, acum are una singura.Muzica si desenul au ajuns si la cate o jumatate de ora pe saptamana. Unde e norma aia ,,multa” de care vorbeati?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *