Florian Lixandru, șeful Inspectoratului Școlar al Municipiului București, a declarat că, anul trecut, un profesor cu vârsta de 89 de ani a predat disciplina Fizică în două școli din Sectorul 4. Acesta a afirmat că „lucrăm cu foarte mulți pensionari” și încă sunt posturi neocupate la disciplinele unde numărul candidaților a fost „foarte mic” la Titularizare 2026. Declarațiile au fost făcute luni, 14 septembrie, la DC News.
- Din datele MEC analizate de Edupedu.ro, este vorba despre cel mai vârstnic profesor din România. Acesta a fost încadrat ca profesor debutant. Următorul pe scala vârstei este un profesor de 88 de ani.
„O altă provocare cu care se confruntă sistemul educațional românesc
și se accentuează de la an la an o reprezintă atragerea tinerilor către zona de învățământ. La acest moment, cel puțin la nivelul municipiului București, suntem în a doua săptămână de școală și în continuare avem – nu foarte multe, de ordinul zecilor – posturi neocupate la discipline precum fizică, chimie, informatică sau pregătire și instituire practică”, a spus șeful Inspectoratului Școlar al Municipiului București.
Florian Lixandru a precizat că profesorul de 89 de ani a predat Fizica atât elevilor de gimnaziu, cât și liceenilor în anul școlar trecut:
„Lucrăm cu foarte mulți pensionari. Chiar vineri făceam o verificare și am constatat că anul trecut am avut în sistemul educațional bucureștean un profesor de 89 de ani și ne întrebam la ce disciplină. La fizică. (…) A predat în două unități de învățământ din Sectorul 4. Am crezut că este o eroare în sistemul nostru de evidență.”
Inspectorul școlar general din București se întreabă ce o să se întâmple peste 4-5 ani, având în vedere că deficitul profesorilor de fizică:
„Mă întreb ce o să se întâmple peste 4-5 ani, pentru că, din câte știu, la Facultatea de Fizică cel puțin, foarte puțini sunt cei care se duc și aplică pentru admitere la această facultate și numărul absolvenților este mai mic și ne confruntăm cu această problemă a lipsei profesorilor de fizică în București. Mă întreb ce se întâmplă în alte județe ale țării. (…)”
Redăm declarațiile lui Florian Lixandru:
Florian Lixandru: O altă provocare cu care se confruntă sistemul educațional românesc
și se accentuează de la an la an o reprezintă atragerea tinerilor către zona de învățământ. La acest moment, cel puțin la nivelul municipiului București, suntem în a doua săptămână de școală și în continuare avem – nu foarte multe, de ordinul zecilor – posturi neocupate la discipline precum fizică, chimie, informatică sau pregătire și instituire practică.
Moderator: Adică discipline fundamentale.
Florian Lixandru: Discipline unde numărul de candidați a fost foarte mic la concursul de ocupare a posturilor didactice. Lucrăm cu foarte mulți pensionari. Chiar vineri făceam o verificare și am constatat că anul trecut am avut în sistemul educațional bucureștean un profesor de 89 de ani și ne întrebam la ce disciplină. La fizică.
Moderator: 89 de ani și încă preda?
Florian Lixandru: 89 de ani. A predat în două unități de învățământ din Sectorul 4. Am crezut că este o eroare în sistemul nostru de evidență.
Moderator: Gimnaziu sau liceu?
Florian Lixandru: Gimnaziu și liceu.
Moderator: La 89 de ani! Ar merita decorat acel profesor de Nicușor Dan.
Florian Lixandru: Mă întreb ce o să se întâmple peste 4-5 ani, pentru că, din câte știu, la Facultatea de Fizică cel puțin, foarte puțini sunt cei care se duc și aplică pentru admitere la această facultate și numărul absolvenților este mai mic și ne confruntăm cu această problemă a lipsei profesorilor de fizică în București. Mă întreb ce se întâmplă în alte județe ale țării. (…)
Legat de această problemă, am în minte un proiect pentru acest an școlar, pentru că am discutat cu foști elevi, avem studenți care activează în sistemul de educație, noi îi considerăm necalificați pentru că nu și-au finalizat studiile, dar, din dragoste pentru această meserie, pentru materia pe care o predau, vin și solicită o jumătate de normă, o normă întreagă acolo unde se poate, și predau anumite discipline. Chiar am făcut un inventar al persoanelor care nu au studii corespunzătoare la nivelul municipiului București și la acest moment avem 319 persoane care predau diverse discipline și m-am gândit anul acesta să demarăm un proiect la nivelul municipiului București – „Student la catedră”, m-am gândit eu să-i pun numele, prin care să vin în sprijinul studenților care predau și care au nevoie de mentorat, să-i consiliem, să-i orientăm către această carieră didactică, iar ei, la rândul lor, să poată atrage și alți colegi care să vină către zona de educație.
Moderator: În regim de suplinitor și în felul acesta acoperim catedrele. Dacă în București se întâmplă aceste lucruri, oare – întrebare retorică – în restul sistemului sunt drame mult mai mari.
Florian Lixandru: Așa este.
Moderator: Ce e de făcut aici?
Florian Lixandru: La fel, o politică publică și aici pentru atragerea tinerilor către sistemul de educație. Masterul didactic, zic eu, este o formă de a-i atrage, pentru că pot merge și la masterul de specialitate, și la masterul didactic în paralel – și pot beneficia și de bursă, din câte știu. Este nevoie de un sistem de mentorat prin care să venim în sprijinul tinerilor și, bineînțeles, de un sistem de cointeresare materială atractiv, astfel încât viitorul absolvent al unei universități să aleagă Colegiul Gheorghe Șincai, în detrimentul companiei private din zona de IT.
Despre deficitul profesorilor la disciplinele reale
Maria Conțan, profesoară de chimie la Școala Generală din Sântimbru (județul Alba), are 74 de ani și a declarat, pentru Știrile ProTV, că „sufletește mă simt împlinită, simt că încă mai pot”.
Referitor la lipsa profesorilor, Sorin Ion a spus că „vorbim de disciplinele tehnice, zona de maiştri instructori, dar și disciplinele, să le zicem așa, general reale: fizică, chimie, chiar şi matematică”. Declarațiile au fost făcute pentru TVR Info.
Amintim că aproape 44.000 de cadre didactice, adică peste a cincea parte (21,8%) din cei 200.845 de profesori aflați acum în sistem din datele MEC analizate de Edupedu.ro, au deja 55 de ani sau mai mult. În următorul deceniu, aceștia vor atinge vârsta standard de pensionare prevăzută de legea pensiilor – 65 de ani.
În anul școlar 2025-2026, erau 1.475 de profesori cu vârsta cuprinsă între 70 și 90 de ani, conform datelor Mnisterului Educației și Cercetării.
Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a vorbit despre faptul că profesorii care sunt în pragul pensionării „vor ieși masiv la pensie”. Liderul sindical a adus în atenție că anul acesta au fost situații în care s-a apelat la studenți, pentru că nu avea cine să țină orele. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru cotidianul.ro.
În luna mai, Adina Romanescu, director al Liceului de Informatică ”Grigore Moisil” din Iași, a vorbit despre lipsa de resursă umană din unitățile de învățământ și a spus că „este pentru al nu știu câtelea an consecutiv în care avem scoase ore vacante la Informatică și nu reușim să ocupăm un post de Informatică”. Declarațiile au fost făcute pentru Radio România Iași.
În noiembrie 2025, Daniel David, ministru al Educației și Cercetării la acea vreme, spunea că profesorii pensionari „ne ajută să acoperim orele”: „În foarte multe situații, practic, profesorii pensionari sunt cei care ne ajută să ne acoperim orele. Ei nu iau din orele altora mai tineri, dar nu avem suficientă resursă umană, nu avem suficienți oameni care să acopere aceste ore”.
Informații de context
România înregistrează deficit de profesori calificați la matematică, științe, educație fizică, arte și alte materii, potrivit raportului anual Education at a Glance 2024, dat publicității de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Secretarul de stat Sorin Ion a remarcat lipsa profesorilor interesați să predea disciplinele de științe, pe care le-a enumerat în „ordinea gravității lucrurilor, la chimie, tehnologia informației și informatică, maiștri instructori și vine din urmă și matematica”.
Sorin Ion, reprezentant al Ministerului Educației, a spus că Ministerul trebuie să elaboreze o strategie care să fie în strânsă legătură cu învățământul superior și să înființeze programe de studii dedicate pentru acestor discipline, să le așeze într-un top al priorităților universităților „și de ce nu, poate, niște beneficii pentru cei care aleg acestei specializări”.
În decembrie 2024, Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației la acea vreme, a vorbit, la DC News, despre lipsa de profesori la matematică și științe: „facem apel la colegi pensionari, pentru că nu avem destul de mulți absolvenți care să își dorească să facă asta”.
Profesorul de matematică Flavian Georgescu a vorbit, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, despre lipsa profesorilor de matematică: „Suntem în continue căutări și, în general, pe grupul profesorilor de matematică din București, grup în care mă aflu, cred că o dată pe lună vin întrebări de genul „se caută profesori! găsim profesori?”. Acesta a explicat și de ce nu mai este atractivă profesia de profesor pentru tinerii absolvenți de facultate.
Raluca Ivănuș, directoarea Colegiului Național George Coșbuc din Capitală, a vorbit, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, despre lipsa de profesori de fizică: „Am avut, dau exemplu concret, 6 ore vacante la începutul anului școlar pe care le-a ocupat o tânără suplinitoare care, după primul modul, a renunțat, spunându-mi că ea nu e pregătită să facă fața învățământului.”
Studenții din anul I de la Facultatea de Matematică și Informatică (FMI) a Universității din București (UB) au fost îndemnați de secretarul de stat din ministerul Educației Sorin Ion să devină profesori, după ce termină studiile în 2027. Sorin Ion le-a transmis la festivitatea de luni de deschidere a anului universitar 2024-2025 „să încercați să veniți pe acest drum, pentru că nu veți regreta”.
Florian Lixandru, secretar de stat în Ministerul Educației, a declarat că la 1 septembrie 2024 era un deficit de aproape 1.000 de posturi pe fizică, la nivel național, dar a fost acoperit și că profesorii se plâng de faptul că subiectele de la titularizare sunt foarte dificile, într-o intervenție la DC News, pe 16 septembrie 2024.