Jumătate dintre liceeni participanți la un studiu World Vision România spun că au nevoie de mai multă pregătire practică pentru viața de adult, iar 36% vor stagii, voluntariat sau internshipuri, conform unui comunicat de presă. Deși 79% dintre elevi au observat echipamente noi în școli, numai 18% spun că au participat la activități care să îi ajute să își dezvolte competențele digitale.
- Cercetarea a fost realizată în mai-iunie 2026, pe un eșantion de 729 de respondenți, din școli de stat, din mediul urban și rural. Pentru ciclul primar au răspuns părinții sau tutorii, iar elevii de gimnaziu și liceu au completat direct chestionarul. Datele reflectă experiențele și percepțiile declarate de participanți. Studiul nu testează competențele elevilor și nu demonstrează că schimbările raportate au fost produse de programele de sprijin.
De ce ajutor spun copiii că au nevoie pentru viața de adult
Gestionarea banilor și luarea deciziilor se află printre nevoile cel mai des menționate. Potrivit comunicatului, respondenții indică:
- 43%: competențe pentru viața de zi cu zi;
- 39%: sprijin financiar pentru pregătirea vieții de adult;
- 31%: consiliere și orientare în carieră;
- 29%: stagii, voluntariat sau internshipuri;
- 24%: informații despre oportunități educaționale și profesionale;
- 23%: sprijin emoțional sau psihologic;
- 21%: dezvoltarea competențelor digitale.
Doar 13% spun că nu au nevoie de sprijin suplimentar pentru pregătirea vieții de adult.
La liceu, 50% dintre participanți cer dezvoltarea competențelor practice, iar 36% vor experiențe directe, precum stagii, voluntariat sau internshipuri.
În evaluările liceenilor, sprijinul primit pentru clarificarea planului de viață și pentru perspectivele de angajare obține câte 6,9 puncte din 10. În comparație, activitățile care întăresc încrederea în sine primesc 7,76 puncte, iar contribuția la rezultatele școlare, 7,42 puncte.
Nevoia de sprijin financiar este mai mare atunci când întrebarea privește pregătirea vieții de adult: 39% o menționează, față de 20% care spun că au nevoie de bani pentru continuarea studiilor.
Echipamente noi în școli, dar ce ajunge efectiv la elevi?
Investițiile în clădiri și dotări sunt cele mai ușor de observat: 79% dintre respondenți menționează echipamente noi, 56% reparații sau corpuri noi de clădire, iar 48% laboratoare, ateliere sau alte spații speciale.
În schimb, numai 18% declară că au beneficiat de activități pentru dezvoltarea competențelor digitale, iar 21% spun că au în continuare nevoie de sprijin în acest domeniu.
Autorii precizează că aceste procente nu permit concluzia că investițiile în echipamente nu au produs efecte. Ele măsoară lucruri diferite: observarea dotărilor și participarea declarată la activități.
Dotarea școlii nu echivalează automat cu accesul individual al elevului la tehnologie
Dezvoltarea competențelor presupune acces frecvent și direct la dispozitive și utilizarea efectivă a tehnologiei în procesul de învățare”, se arată în comunicat.
Pentru a învăța mai bine, 43% cer explicații suplimentare sau meditații
Întrebați ce i-ar ajuta să învețe mai bine, respondenții au indicat atât sprijin direct din partea profesorilor, cât și schimbări în felul în care se desfășoară activitățile:
- 43%: explicații suplimentare sau meditații la materiile dificile;
- 38%: sprijin și îndrumare din partea profesorilor;
- 29%: activități mai interactive și aplicate;
- 28%: materiale educaționale mai clare și practice;
- 27%: acces mai bun la tehnologie;
- 25%: un program de studiu flexibil sau adaptat;
- 21%: sprijin emoțional pentru gestionarea stresului;
- 20%: sprijin financiar pentru continuarea studiilor;
- 18%: ajutor pentru organizarea timpului și învățare eficientă.
Numai 14% spun că nu întâmpină dificultăți pentru care ar avea nevoie de sprijin.
Nevoile diferă în funcție de vârstă. În ciclurile primar și gimnazial predomină explicațiile suplimentare, activitățile remediale și îndrumarea profesorilor. La liceu devin mai importante pregătirea practică, gestionarea stresului, orientarea în carieră și experiențele care îi apropie pe elevi de viața adultă.
Consilierea există pentru o parte dintre elevi, dar nevoia de ajutor rămâne
49% dintre respondenții de gimnaziu și 55% dintre liceeni menționează accesul la consiliere și orientare în carieră.
Totuși, la nivelul respondenților, 31% spun că au în continuare nevoie de consiliere și orientare, 23% de sprijin emoțional sau psihologic, iar 18% de acces la modele sau mentori.
Studiul a urmărit și dacă participanții au simțit că opinia lor a fost luată în considerare: 46% spun că aceasta a contat, 38% că a contat uneori, iar 16% că nu a contat.
Activitățile remediale și „Școală după școală”, apreciate de beneficiari
Activitățile de sprijin primesc evaluări ridicate din partea beneficiarilor: 9,3 din 10 pentru activitățile remediale, 9,2 pentru „Școală după școală”, 9,1 pentru educația pentru viață, 9 pentru dezvoltarea competențelor transversale și 8,9 pentru sprijinul individual și consiliere.
Copiii recunosc mai ușor ajutorul concret decât programul prin care l-au primit. Doar 14% identifică participarea la cel puțin un program concret, iar 24% nu știu dacă au participat la unul. În schimb:
- 46% menționează activități remediale;
- 45% menționează burse;
- 36% menționează activități de educație pentru viață;
- 33% menționează transport, masă, consiliere sau carduri pentru rechizite și materiale școlare.
Dintre cei care spun că au participat la programe, 38% știu că acestea sunt finanțate din fonduri europene.
Tot în rândul celor care identifică participarea la cel puțin un program, 12% spun că „nu s-a schimbat nimic”, față de 42% dintre cei care nu identifică participarea la niciun program. Autorii subliniază că este o asociere între participarea recunoscută și schimbările percepute, nu dovada unei relații de cauză și efect.
Cum a fost realizată cercetarea
Studiul „Participarea elevilor la programe de sprijin, experiența școlară și nevoile educaționale” a fost realizat la nivel național, în unități de învățământ preuniversitar de stat.
Din cei 729 de respondenți, 32% reprezintă ciclul primar, 38% gimnaziul și 29% liceul. Participanții provin în proporție de 52% din urban și 48% din rural; 51% sunt fete și 49% băieți. Pentru ciclul primar au răspuns părinții sau tutorii.
Comunicatul indică o marjă maximă teoretică de eroare de aproximativ ±3,7 puncte procentuale, la un nivel de încredere de 95%.
Cercetarea analizează participarea declarată la programe, accesul perceput la sprijin și schimbările raportate de beneficiari. Nu verifică administrativ participarea la programe și nu estimează efecte cauzale.
Rezultatele au fost prezentate pe 5 octombrie 2026, la dezbaterea „De la investiție la impact. Ce rezultate vrem de la investițiile în educație?”, organizată de World Vision România și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
DESCARCĂ Studiul World Vision
Foto: © Buurserstraat386 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
