Ministerul Educației a pus în dezbatere un proiect de Hotărâre de Guvern care reduce oficial numărul total de posturi din învățământul preuniversitar de stat cu 14.048, de la 307.900 la 293.852. Proiectul vine după aplicarea prevederilor Legii 141/2025, cunoscută drept Legea Bolojan, care a impus o serie de măsuri contabile în Educație.
Documentul, publicat pe site-ul ministerului, modifică anexa nr. 4 din HG 731/2024 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației și Cercetării și este însoțit de o notă de fundamentare care confirmă legătura directă cu măsurile impuse prin Legea 141/2025.
În actualul HG scrie că „Numărul total de posturi din învățământul preuniversitar de stat, inclusiv învățământul special, centrele județene de resurse și asistență educațională/Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională, este de 307.900 de posturi”.
În proiectul publicat de MEC scrie că „Numărul total de posturi din învăţământul preuniversitar de stat, inclusiv învăţământul special, centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională / Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională, este de 293.852 de posturi”.
Diferența dintre cele două este de 14.048 de posturi.
În document Ministerul Educației recunoște deschis că „„Implementarea măsurilor adoptate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările ulterioare, au influențat implicit numărul de posturi din învățământul preuniversitar de stat ocupate cu personal în anul școlar 2025-2026.”
Asta deși ministrul Daniel David a prezentat în mai multe rânduri măsurile drept unele fără impact asupra posturilor – impactul era doar asupra orelor de la plata cu ora, acelea nefiind contabilizate în posturi. Un post în educație înseamnă o normă întreagă de profesor. Alte posturi desființare ar fi cele de directori – 515 școli au fost desființate prin comasări, în urma efectelor legii Bolojan.
Ca de obicei, nici în acest proiect, nu exista un calcul de impact fie el financiar, economic, social sau asupra drepturilor. Toate tabelele financiare din Secțiunea 4 a notei de fundamentare sunt complet necompletate. La „Impact financiar”, singura mențiune este:
„Impactul financiar a fost calculat raportat la prevederile Legii nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările ulterioare, prin comparație cu situația existentă anterior aplicării Legii nr. 141/2025,” însă acesta nu există în proiect.
Care sunt măsurile cu impact direct asupra posturilor din școli:
„Unele dintre măsurile adoptate prin Legea nr. 141/2025 (…) sunt temporare:
– pentru un an școlar, măsura privind degrevarea de normă didactică de predare a personalului didactic care ocupă funcții de conducere, îndrumare și control în învăţământul preuniversitar de stat;
– pentru 4 ani școlari, măsura privind norma didactică de predare pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar de stat.”
„De asemenea, măsura privind efectivele de elevi/preșcolari/antepreșcolari din care se constituie formațiunile de studiu în învățământul preuniversitar de stat se aplică progresiv din anul școlar 2025-2026,” potrivit proiectului.
Adriana Vișean
Diana Ghimiși
Matei Pop
Redacția
Alexa Stănescu
Raluca Pantazi
15 comments
Spalati va pe cap cu Nicusor Dan si cu favoritul nr. 1 Daniel David !
O sa mai aibă profesor din părți ca or sa plece profesorii . Cui o săi convină sa fie plătit numai cit lucrează cu elevii , nu suntem necalificați, avem pregatiremuta în spate calificări peste calificări. Nu le este rușine. ? sa ia de la cei cu salarii cit casa ,care lucrează la firmele subvenționate de stat.
S-a dat plata cu ora inainte ca profesorii calificati sa ia post. Ca sa pregatesti un profesor de gimnastica dureaza ani de zile:ore de antrenament, concursuri,facultate. Acum pot sa moara de foame,ca posturi intregi s-au dat la cei care deja aveau un post. Mai bine stateau in birt.
Sa fie asta răzbunare pentru ultima grevă a profilor?!
sa vedem acum câteva vor desființa anul următor si apoi in celalalt!
Cum deficitul va trebui scăzut de la 8,4% la 6% si cum se pare ca grosul (cam 1,6-1,7% din cei 2,4% PIB diferenta, va fi luat de la Educație, ca nu mai au de unde. In niciun caz din administratie, ca inca se cearta politicienii pe cati sa dea afara anul asta din cliwntela lor politica, adica functionarimea.
Daca va urma si un an cu creștere negativa, va fi si mai rău.
Cate posturi vor fi taiate anul urmator, cat va fi norma didactica anul următor si dacă se va renunta la contractele pe 12 luni in favoarea unor contracte pe 10 luni, pentru a face economie si a nu mai plăti profesorilor concediu in lunile de vara, ci maximum 20 de zile in celelalte vacante școlare?
Zero logică. Păi posturile de la plata cu ora provin din posturi întregi neocupate de alte persoane și luate la plata cu ora.
Mă tem că după heringul cu pantaloni roșii a urmat heringul cu criza roșie, astfel încât urma corupției și corupților ultimului cabinet să se piardă natural în cel actual, numit „al celor mai noi speranțe”. Și pentru că profesorimea este specia cea mai capabilă să miroasă impostura, iar după protestele din 2003 părea și trezită din somnul cel de moarte, trebuia să i se dea cu parul peste nas, astfel încât să își adulmece doar sângele propriu și să nu mai emită pretenții civilizatoare.
Politicienii una spun, alta fac.
Masurile luate pentru invatamantul preuniversitar au fost anuntate de ministrul Daniel David ca fiind temporare si „de criza”.
Marirea normei de predare in preuniversitar cu doua ore inseamna peste 6 ore de munca. Prezentata ca temporara, devine definitiva prin taierea de posturi anunata.
In universitar nici o masura impusa, ca preuniversitarii sunt mai fraieri.
Nici o taiere a birocratiei din preuniversitar, doar vorbe goale.
Smecherii sistemului preuniversitar, cei cu gradatii de merit, inspectorii, directorii si protejatii lor si-au păstrat beneficiile integrale.
in completare la cele spuse de dvs , in universitar s a mărit norma cu doua ore convenționale (4 ore normale) la asistenți și lectori și cu 3 conv. respectiv 6 ore normale ptr confi și profi. .că să pregătești un amarat de seminar care durează două ore , un asistent mai sta doua ore seara sa și pregătească prezentarea și testele și toate materialele . unii țin cate două discipline din arii diferite că așa au noma . deci pot fi și patru ore . Apoi mai sta cate doua ore la final de zi ca sa corecteze testele, să facă o statistica ceruta de șeful de catedră și să treacă notele cu bonusurile aferente de la act. de laborator ptr circa 30 studenți /grupă, ptr că se face evaluare mixta , test plus aplicații în timpul lab. ( vb aici de discipline tehnice în speță info) știu că universitarii sânt priviti urat , dar unii chiar fac munca asta cu seriozitate și pasiune .
toate ce bune !
Nu e chiar așa. Profesorii universitari sunt implicați și în alte proiecte (fac cercetare, conduc licențe, doctorate, etc.).
Exact! Se îmbogățesc cu mii de euro la cât cer studenților pe lucrările de licență și master… Așa și-au făcut vilă…
Permiteţi-mi să vă spun cum e în universitar: un post vacant nu mai are 16 ore, ci 18, iar normele fiecărei trepte au fost supraîncărcate: +4 ore pentru prof şi conf, respectiv +3 ore pentru lect şi asist. Toate promovările, oricât de necesare au fost prorogate sine die. „Autonomia universitară” nu a lăsat loc unei impuneri atât de vizibile şi sistematice ca în preuniversitar a prevederilor sinistre, dar s-a negociat cu fiecare rector, care a impus măsuri de austeritate aşa cum i s-a trasat de la minister.
Nu a scăpat nimeni…
În rest în total acord cu dumneavoastră!
gata , ați rezolvat problemele țării.
cu toată tevatura și tăierile ați economisit 0.02%
măreață realizare !
meșter cârmaciul , mandra corabia!!
domnu didi , vezi că masteranzii de la informatica , stau și dârdâie pe dealul Clujului , (unde le ați mutat cursurile )așteptând *rata* sa i duca în oraș. ..
Nu zicea domnul Daniel Lăcătuș David că o condiție pt implementarea ,,reformei” este sa nu dea oameni afara?