Administrația Prezidențială a anunțat vineri că, în urma unui proces de mediere desfășurat sub coordonarea sa, Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Uniunea Democrată Maghiară din România au semnat un acord prin care se angajează să adopte noua lege a salarizării în sectorul public până la sfârșitul prezentei sesiuni parlamentare, scrie Agerpres.
„Noua lege a salarizării constituie o etapă esențială din Planul Național de Redresare și Reziliență, având ca termen de îndeplinire data de 1 iulie”, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale transmis Agerpres.
Conform sursei citate, niciun angajat din sectorul public nu va înregistra o scădere a venitului total ca efect al aplicării noii legi, iar cheltuielile totale cu salariile din sectorul public în anul 2027 nu vor depăși cheltuielile din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei. Potrivit acordului, aplicarea noii legi nu va pune România în situația de a-și încălca obiectivele fiscale asumate pe termen scurt, mediu și lung.
Această limită explică și declarațiile repetate din ultimele zile ale ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, și ale ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, care au insistat că noua lege trebuie construită în funcție de „spațiul fiscal” disponibil.
În termeni economici, spațiul fiscal reprezintă capacitatea statului de a crește cheltuielile fără să destabilizeze bugetul și fără să încalce țintele de deficit asumate față de Comisia Europeană și piețele financiare.
Acordul anunțat de Președinție prevede explicit că aplicarea noii legi „nu va pune România în situația de a-și încălca obiectivele fiscale asumate pe termen scurt, mediu și lung”.
Un alt element important este că legea ar urma să intre integral în vigoare de la 1 ianuarie 2027, „fără aplicare eșalonată”, potrivit Administrației Prezidențiale.
Această formulare este relevantă deoarece, în ultimele luni, mai mulți oficiali au vorbit despre posibilitatea unei implementări treptate, în funcție de resursele bugetare disponibile.
Totodată, acordul politic prevede că legea „nu va mai fi modificată ulterior prin intervenții speciale”, o referire la practica ultimilor ani, când sistemul de salarizare bugetară a fost schimbat repetat prin ordonanțe, derogări și sporuri introduse punctual.
Acordul a fost semnat de liderii celor patru partide din coaliție: Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR) și Kelemen Hunor (UDMR).
În baza acestui acord, Ministerul Muncii urmează să publice proiectul legii salarizării și să organizeze consultări cu toate categoriile profesionale vizate.
Pentru profesori, miza principală rămâne dacă noua lege va respecta angajamentul asumat după greva din 2023: salariul profesorului debutant să aibă ca reper salariul mediu brut pe economie.
În prezent, un profesor debutant câștigă aproximativ 3.700 de lei net, în timp ce analizele bazate pe formula prevăzută în OUG 57/2023 arată că salariul ar fi trebuit să depășească 5.000 de lei net în 2026.
Recent, fostul ministru al Educației, Daniel David, a cerut public respectarea acestei promisiuni, afirmând că „salariul de start pentru profesorul debutant trebuie să aibă ca referință salariul mediu brut pe economie” și că acest lucru este „fundamental pentru statutul social al profesiei didactice și pentru a atrage și a menține oamenii de calitate în sistem”.
Comunicatul Administrației Prezidențiale:
„În urma unui proces de mediere desfășurat sub coordonarea Administrației Prezidențiale, Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Uniunea Democrată Maghiară din România au semnat un acord prin care se angajează să adopte noua lege a salarizării în sectorul public până la sfârșitul prezentei sesiuni parlamentare.
Noua lege a salarizării constituie o etapă esențială din Planul Național de Redresare și Reziliență, având ca termen de îndeplinire data de 1 iulie 2026.
Niciun angajat din sectorul public nu va înregistra o scădere a venitului total ca efect al aplicării noii legi, iar cheltuielile totale cu salariile din sectorul public în anul 2027 nu vor depăși cheltuielile din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei. Potrivit acordului, aplicarea noii legi nu va pune România în situația de a-și încălca obiectivele fiscale asumate pe termen scurt, mediu și lung.
Noua lege a salarizării va intra în vigoare în totalitate la data de 1 ianuarie 2027, fără aplicare eșalonată, și nu va mai fi modificată ulterior prin intervenții speciale.
Acordul care stă la baza angajamentului politic de a adopta noua legislație a fost semnat de către Sorin Grindeanu – președintele PSD, Ilie Bolojan – președintele PNL, Dominic Fritz – președintele USR, și Kelemen Hunor – președintele UDMR.
În baza prezentului acord, Ministerul Muncii va publica proiectul de lege și va organiza consultări cu toate categoriile vizate de lege.”
1 comment
Din cele 8 miliarde suplimentare, 4 merg la servicii și 4 la plata restanțelor și măririlor de salarii în magistratură. Așa că salariile voastre vor crește pe real în medie cu minus 15-20 % (inflație + jupuirea prin prețuri „liberalizate”).