BREAKING Primul oficial guvernamental care cere limitarea accesului copiilor din România la rețele sociale: Raed Arafat solicită Parlamentului lege pentru protejarea adolescenților sub 16 ani. „A spune că este doar responsabilitatea părinților nu mai este suficient într-o lume dominată de interese comerciale uriașe”

Raed Arafat cere public parlamentarilor să inițieze o lege „care să limiteze accesul copiilor și adolescenților sub 15–16 ani la rețelele de socializare”. Șef al Departamentului pentru Situații de Urgență din Ministerul de Interne lansează un avertisment dur către clasa politică: rețelele de socializare reprezintă un „risc sistemic” în România, iar „răspunsul trebuie să fie unul de politică publică”.

„State precum Franța, Australia, Regatul Unit sau Norvegia tratează deja această temă ca pe ceea ce este în realitate: o problemă de sănătate publică și de protecție a copilului și adolescentului, nu o dezbatere ideologică”, spune Raed Arafat, într-o postare pe contul său de Facebook.

Secretarul de stat din Ministerul de Interne atrage atenția că „a spune că «este doar responsabilitatea părinților» nu mai este suficient într-o lume dominată de platforme globale și interese comerciale uriașe. Când riscul este sistemic, răspunsul trebuie să fie unul de politică publică”.

Propunerea oficialului guvernamental vine „după ultimele evenimente extrem de grave care au avut ca principali actori copii și adolescenți”, spune Arafat. „Nu ar fi acum momentul potrivit ca și România să facă un pas curajos și responsabil și să se alăture statelor care discută sau au decis deja limitarea accesului copiilor și adolescenților la rețelele de socializare?”, întreabă secretarul de stat.

Solicitarea integrală semnată de Raed Arafat, în privința limitării accesului copiilor la rețele sociale:

„Stăteam și reflectam, mai ales după ultimele evenimente extrem de grave care au avut ca principali actori copii și adolescenți: nu ar fi acum momentul potrivit ca și România să facă un pas curajos și responsabil și să se alăture statelor care discută sau au decis deja limitarea accesului copiilor și adolescenților la rețelele de socializare?

State precum Franța, Australia, Regatul Unit sau Norvegia tratează deja această temă ca pe ceea ce este în realitate: o problemă de sănătate publică și de protecție a copilului și adolescentului, nu o dezbatere ideologică.

Nu este vorba despre cenzură.

Este vorba despre protecție.

Este vorba despre protecția sănătății mintale a copiilor și adolescenților.

Așa cum nu permitem copiilor și adolescenților accesul la tutun, alcool, jocuri de noroc sau filme destinate adulților, trebuie să avem onestitatea să recunoaștem un adevăr incomod:

rețelele de socializare sunt produse cu risc ridicat pentru copii și adolescenți.

Aceste platforme se bazează pe mecanisme sofisticate de manipulare, construite pentru captarea atenției și generarea dependenței. Un copil sau un adolescent nu are încă maturitatea neurologică și emoțională necesară pentru a se apăra în fața unor algoritmi concepuți deliberat să exploateze vulnerabilități.

În același timp, rețelele sociale au devenit un spațiu favorabil pentru:

• cyberbullying,
• umilire publică și stigmatizare,
• presiune socială constantă,
• comparație toxică și validare artificială.

Pentru copii și adolescenți, aceste experiențe pot avea efecte profunde și de durată: anxietate, depresie, izolare, tulburări de somn, scăderea performanței școlare și afectarea dezvoltării emoționale.

A spune că „este doar responsabilitatea părinților” nu mai este suficient într-o lume dominată de platforme globale și interese comerciale uriașe. Când riscul este sistemic, răspunsul trebuie să fie unul de politică publică.

Protejarea copiilor și adolescenților nu limitează libertatea; o face posibilă pe termen lung.

Copilăria și adolescența nu trebuie sacrificate pentru profitul platformelor digitale.

De aceea, este momentul ca parlamentarii României să își asume această responsabilitate și să inițieze un cadru legislativ clar care să limiteze accesul copiilor și adolescenților sub 15–16 ani la rețelele de socializare.

Nu este o măsură împotriva tehnologiei, ci o investiție în sănătatea, echilibrul și viitorul generațiilor tinere.

Pentru binele copiilor și adolescenților. Pentru binele României.”

Citește și:

STUDIU OMS Peste 22% dintre copiii români de 11-15 ani suferă de sevraj psihologic, atunci când le este tăiat accesul la telefon. Cercetătoarea Diana Tăut: Le-am dat o cheie digitală de gât și i-am abandonat în spațiul virtual. Prima linie de intervenție sunt părinții

România este pe primul loc la folosirea problematică a social media de către copii și adolescenți, cu un procent de două ori mai mare decât media țărilor din studiul OMS. Comportamentul e asociat cu probleme mintale, sociale și de școlarizare