Salariile, condițiile de angajare, condițiile de muncă și rezultatele muncii lor îi mulțumesc pe majoritatea profesorilor români de gimnaziu care au luat parte, în 2024, la cel mai mare studiu internațional lume realizat în rândul cadrelor didactice, sub umbrela Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Raportul „Starea predării” pe baza studiului ”Teaching and Learning International Survey” – TALIS 2024 a fost publicat marți, 7 octombrie și, în ceea ce privește România, este realizat pe baza opiniilor exprimate de participanții români în anul ce a urmat grevei generale care a dus la creșterea salariilor și cu un an înaintea măsurilor impuse prin Legea Bolojan.
La începutul anului trecut, prin răspunsurile acordate în cadrul TALIS, ei descriau un profesor român mult mai puțin apăsat de stres comparativ cu media internațională și satisfăcut de îndeplinirea obiectivelor sale la clasă, în mai mare măsură decât cei mai multi dintre colegii lor din restul țărilor participante la studiu. Iar atunci când sunt stresați, pe lângă responsabilitatea pe care o poartă pentru rezultatele elevilor principalele surse de stres raportate au fost munca administrativă și menținerea disciplinei la clasă.
Iar cadrele didactice declară mai puțin timp total de lucru și mai puțin timp petrecut la clasă decât media OCDE. Datele pe această temă, bazate pe declarațiile profesorilor și nu pe prevederile legale sau pe alte norme în vigoare, folosite în statisticile oficiale românești sau europene, au fost, de altfel, folosite de susținătorii schimbărilor privind norma didactică, prin Legea Bolojan, pentru a argumenta că în România s-ar lucra, la clasă, mai puțin decât media OCDE, drept urmare e loc de creștere a normei didactice (un exemplu de astfel de argument – aici, un exemplu de argument contrar privind nivelul normei didactice – în raportul IȘE cenzurat de Ministerul Educației în vară).
Pe ce se bazează studiul OCDE, realizat, deci, de aceeași organizație care produs studiul PISA, ce a indicat un grad de analfabetism funcțional de peste 40% în rândul elevilor români de 15 ani, la ultimele ediții?
Studiul TALIS 2024 (integral aici), aflat la a 4-a ediție și publicat astăzi, a fost realizat pe un eșantion de 280.000 de profesori din 17.000 de școli din 55 de economii ale lumii – cele membre OCDE, plus o serie de alte state participante. În România, potrivit datelor anunțate în momentul desfășurării cercetării, martie-aprilie 2024, au luat parte câte cel puțin 20 de profesori și directori din 216 școli.
Condițiile și timpul de muncă în școală, așa cum declarau profesorii români de gimnaziu în 2024
Potrivit fișei de țară pentru România, ce însoțește raportul TALIS 2024, participanții la cercetare, profesori de gimnaziu angajați cu normă întreagă, declarau în medie 38,5 ore pe săptămână – sub valoarea oficială de 40 de ore pe săptămână și sub media OCDE declarată de profesori, de 41 de ore.
- Media bazată pe declarațiile profesorilor români este mai mare, în Europa, doar decât cele raportate în Malta, Slovacia, Belgia, Finlanda, Italia și Turcia.
În același timp, profesorii români de gimnaziu, cu normă întreagă, declarau că petrec, în medie, 20,2 ore pe săptămână cu activități la clasă – peste valoarea normei didactice de atunci, dar sub media declarată de profesori la nivel OCDE, de 22,7 ore. Nota de țară arată că, față de precedentul studiu, din 2018, timpul petrecut de profesorii români cu predarea, conform propriilor declarații, a crescut cu 1,3 ore.
Potrivit aceluiași raport:
- Profesorii cu normă întreagă au declarat că petrec 8,1 ore pe săptămână pregătind lecții, mai mult decât media declarată la nivel OCDE (7,4 ore). Valoarea pentru România este cu 1,2 ore mai mare decât în 2018
- Ei declară că petrec 4,4 ore pe săptămână corectând sau evaluând sarcinile elevilor (comparabil cu timpul de 4,6 ore declarat în medie la nivel european
- Profesorii români declară că petrec 1,4 ore pe săptămână cu munca administrativă – de două ori mai puțin decât media declarată la nivel OCDE, de 3 ore pe săptămână. Creșterea față de 2018 este, în acest caz, de doar 0,2 ore.
Realizările, (lipsa de) stres, starea de bine și satisfacția în muncă în rândul profesorilor români
Cercetarea OCDE – realizată la doar câteva luni după ce aceeași organizație publica rezultatele PISA 2022, ce indicau un nivel foarte ridicat al analfabetismului funcțional al elevilor români comparativ cu celelalte țări din Europa – abordează și perspectiva profesorilor asupra propriilor realizări, dar și condițiile în care lucrează la nivelul școlii și în clasă.
Potrivit raportului, 96% dintre profesorii români participanți s-au declarat satisfăcuți în ceea ce privește munca lor – peste media OCDE, unde 89% declară acest lucru. Iar nota de țară precizează că profesorii din școlile de la sat tind să se declare la fel de satisfăcuți de munca lor ca cei din mediul urban.
În același timp, ei apreciază că și-au îndeplinit destul de bine sau foarte bine obiectivele de predare în proporție de 71% – mult peste media OCDE de 44%. La acest capitol au avut de luat în calcul șapte zone – claritatea predării, activare cognitivă, feedback, sprijin pentru întărirea cunoștințelor, adaptarea predării la diversele nevoi ale elevilor, sprijinirea învățării socio-emoționale, managementul clasei.
- Iar nota de țară arată că ponderea profesorilor cu puțină experiență (până în cinci ani) care apreciază că își îndeplinesc obiectivele de predare în toate cele șapte zone acoperite de TALIS este cu 11 puncte procentuale mai mică decât cea a profesorilor cu experiență (circa 63% față de circa 73%).
În același timp, ponderea profesorilor de până în 30 de ani care spun că plănuiesc să schimbe profesia în următorii 5 ani este substanțial mai mică decât media OCDE – 11% față de puțin peste 20%.
Iar în ceea ce privește stresul, doar 7% dintre profesorii români declară că se stresează „mult” în timpul muncii. Aceasta îi plasează mult sub media OCDE de 19% și printre țările cu cei mai puțini profesori care declară acest lucru, depășind doar Arabia Saudită, Vietnam și Kazahstan.
Când vine vorba despre predare, predarea, nota de țară pentru România mai consemnează, între altele:
- 81% dintre profesorii români participanți simt că pot să sprijine învățarea socio-emoțională „mult” sau „foarte mult” – considerabil peste media OCDE de 73%. Aproape toți participanții (98%) au spus că se simt bine oferind instruire pentru formarea de competențe socio-emoționale în rândul elevilor.
- 87% – iarăși mult peste media OCDE, de 68% – spun că dezvoltă „frecvent” sau „mereu” competențele elevilor de înțelegere a propriilor emoții, gânduri și comportamente.
- Doar 3% au spus că lucrează în școli unde, în luna precedentă, cel puțin o lecție s-a desfășurat în format hibrid sau online – mult sub media OCDE de 16%.
- Pe de altă parte, 46% au declarat că au folosit inteligența artificială în munca lor – cu 10 puncte procentuale mai mult decât media OCDE.
Ce spun profesorii români despre salarii și propria pregătire
Profesorii români se declară în mai mare măsură decât colegii lor din alte țări drept mulțumiți de formarea lor inițială.
Astfel, 83% dintre profesorii noi, care au absolvit recent studiile necesare, sunt de acord că au avut parte de o educație inițială de înaltă calitate, în general – procent mai ridicat decât cel înregistrat în medie la nivel OCDE (75%)
- Ei se declară în mod aparte mulțumiți de pregătirea primită pentru: conținut curricular, pedagogie generală, predare în contexte multiculturale, folosirea resurselor digitale și a instrumentelor de predare, sprijin pentru dezvoltarea socio-emoțională a elevilor.
Pentru învățarea continuă, ei apreciază în mare măsură (60%) că au avut parte, în anul precedent studiului, de activități de învățare cu impact pozitiv asupra modului cum predau. Dar identifică o serie de bariere pe care le consideră importante în calea formării lor profesionale, în special: costuri prea ridicate (60%), lipsa de stimulente (52%), lipsa de timp (47%).
Salariile îi mulțumesc pe cei mai multi dintre profesorii români.
Astfel, 57% dintre ei declarau, în prima parte a anului trecut, că sunt mulțumiți de salariile lor – considerabil mai mult decât media înregistrată la nivel OCDE, de 39%. Potrivit notei de țară, mulțumirea față de salarii a crescut, față de 2018, cu nu mai puțin de 34 puncte procentuale în cazul cadrelor didactice din România.
Iar 81% s-au declarat, anul trecut, mulțumiți de condițiile de angajare, dincolo de salarizare – din nou, considerabil mai mult decât media OCDE de 68% și cu 7 puncte procentuale mai mult decât declarau în 2018. Dintre toate țările participante, doar Columbia, Cehia. Letonia și Austria înregistrează un procent mai mare de profesori care se declară mulțumiți.
Profesorii români – o imagine mai bună despre statutul pe care îl au, comparativ cu cei din alte țări
Potrivit cercetării citate, 42% dintre cadrele didactice din România sunt de acord sau puternic de acord că profesorii sunt apreciați de societate. Deși reprezintă o minoritate, ponderea este de două ori mai mare decât media OCDE, de doar 22%, iar valoarea pentru România nu a cunoscut vreo schimbare față de 2018.
- În aceași timp, în anul ce a urmat grevei generale și cu un an înaintea tăierilor din 2025, 21% dintre profesorii români erau de acord că punctele lor de vedere sunt apreciate de autorități – peste media OCDE de 16%. Procentul pentru România este, însă, cu 3 puncte procentuale mai mic decât în 2018, potrivit notei de țară.