În martie 2023 va avea loc pretestarea TALIS pentru profesorii români de gimnaziu / Ce presupune “Studiul internațional privind procesul de predare-învățare”, organizat de OCDE în peste 50 de țări

6.594 de vizualizări
Foto: © Opolja | Dreamstime.com
Pretestarea online a profesorilor români care participă la TALIS 2024 – Studiul internațional privind procesul de predare-învățare, “centrat pe mediul de învățare și pe condițiile de lucru asigurate profesorilor în școli”, va avea loc în luna martie a anului 2023, potrivit platformei oficiale www.talis-romania.eu. Detalii despre calendar și ce urmăresc întrebările din chestionar, mai jos.
  • Nu se știe câți profesori români sunt vizați de această pretestare. Potrivit informațiilor oficiale, la testarea principală din 2024 vor fi aleși câte 20 de profesori și un director din 200 de școli eligibile pentru participarea la studiu. Acest lucru presupune completarea unui chestionar despre profesie, condițiile de lucru etc.

TALIS (Teaching and Learning International Survey), adică Studiul Internațional privind Procesul de Predare-Învățare, este susținut online și coordonat de aceeași organizație care se ocupă și de testările PISA ale elevilor de 15 ani, anume Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), la care România este în proces oficial de aderare din vara acestui an, inițiat în ianuarie.

Nu sunt încă date despre participare și eșantion, dar în 2018, la precedenta etapă TALIS, la testarea principală, au participat 3.658 de profesori care predau la nivel gimnazial și 199 de directori.

“Participanții la studiul TALIS sunt profesorii din învățământul gimnazial şi directorii şcolilor în care aceştia îşi desfăşoară activitatea. Prin răspunsurile oferite la chestionarele administrate în cadrul studiului, profesorii participanți au posibilitatea de a contribui la analiza sistemului educațional şi la dezvoltarea politicilor în domeniu”, scrie în prezentarea de pe talis-romania.eu, portalul oficial al testării în țara noastră, administrat de Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPEE, fostul Institut de Științe ale Educației – ISE).

  • CNPEE este cel care elaborează programe școlare și subiectele pentru examenele naționale și care acum îndeplinește atribuțiile de Centru Național TALIS, după cum este stabilit în HG 1400 din 16 noiembrie 2022 care aprobă participarea țării noastre la acest studiu.

”TALIS este rezultatul colaborării între țările participante, OCDE, un consorțiu internațional, Education International (reprezentând sindicatele profesorilor) şi Comisia Europeană. De asemenea, beneficiază de contribuția altor parteneri sociali, cum ar fi UNESCO. (…)”, mai scrie în aceeași prezentare. Toate informațiile colectate în acest studiu au caracter confidențial. Rezultatele vor fi publicate agregat la nivel de țară, astfel încât nu va putea fi identificat niciun răspuns individual, niciun respondent și nicio școală, conform sursei citate.

Ce presupune un astfel de chestionar

În primul rând, “populația țintă în studiul TALIS este formată din profesorii care predau în învățământul gimnazial, precum şi din directorii acestor şcoli. Pentru a permite comparabilitatea sistemelor educaționale, populația țintă a TALIS exclude şcolile destinate exclusiv educației adulților sau elevilor cu nevoi speciale. Din listele cu şcoli eligibile, TALIS selectează aleatoriu 200 de şcoli din fiecare țară, apoi selectează aleatoriu 20 de profesori în fiecare şcoală inclusă în eşantion“. Sunt peste 50 de țări participante, de pe 6 continente.

Profesorii selectați şi directorii de şcoli sunt rugați să răspundă unui chestionar pentru profesor, respectiv unui chestionar pentru director. În România, chestionarele se administrează online. Completarea lor necesită între 45 şi 60 de minute. Toate informațiile care sunt colectate în acest studiu sunt tratate anonim şi confidențial. Rezultatele studiului sunt publicate pe țări participante. Nici profesorii, nici directorii şcolilor, nici şcolile şi nici personalul şcolii nu pot fi identificați în niciun raport al rezultatelor studiului. În plus, niciun membru al personalului din cadrul şcolii nu are acces la răspunsurile oferite de vreun coleg.

Iată ce au vizat întrebările de la TALIS 2018:

  • “Modul în care se desfăşoară în şcoli evaluarea activității profesorilor, forma şi natura feedbackului pe care aceştia îl primesc, precum şi utilizarea rezultatelor acestor procese în recompensarea şi formarea profesorilor.
  • Numărul şi tipul cursurilor de formare continuă puse la dispoziția profesorilor precum şi nevoile şi barierele în accesarea acestora.
  • Modul în care politicile şi practicile implementate la nivelul şcolii, inclusiv modul de conducere a şcolii, modelează mediul de învățare şi influențează activitatea profesorilor.
  • Modul în care profesorii şi directorii şcolilor îşi organizează activitatea şi modul în care cadrele didactice predau şi îşi evaluează elevii.
  • Modul în care profesorii şi directorii şcolilor se simt în legătură cu locul de muncă şi cu profesia didactică în general”, conform talis-romania.eu.

Iată, din TALIS 2018, care sunt datele despre satisfacția profesorilor români legată de salarii și cât de apreciată este profesia de profesor în societate (sursa):

Sub jumătate din profesorii care au participat la studiu (40,9%) cred că societatea le apreciază profesia. 93,7% sunt mulțumiți de ceea ce fac la clasă, iar puțin sub un sfert dintre ei (23,3%) declară că sunt satisfăcuți de salariile lor. Aproape 3 sferturi (73,7%) sunt mulțumiți de contractele lor de muncă și de prevederile din ele. În ceea ce privește directorii români de școli, 37,8% au spus că sunt mulțumiți de salariile lor și sub jumătate (45,9%) au declarat că sunt mulțumiți de contractele lor de muncă. – mai multe detalii aici

Care au fost etapele TALIS până acum

Potrivit notei de fundamentare (NF) a hotărârii de guvern (HG 1400 / 16.11.2022) care aprobă participarea României la TALIS 2024, “Ţările OECD participă la TALIS întrucât este interesul direct al fiecărei ţări de a evidenţia, într-un mod standardizat, obiectiv, la nivel de sistem, un profil al populaţiei de profesori şi al şcolilor din care provin aceştia, din perspectiva următoarelor elemente-cheie investigate: dezvoltarea profesională, practicile de instruire/ formare, convingerile şi atitudinile cadrelor didactice, evaluarea profesorilor şi feedback-ul, leadership-ul şcolii etc. 

Prima rundă a acestui studiu – TALIS 2008 – s-a desfăşurat în perioada 2006-2009 și au participat 24 de ţări OECD şi ţări partenere. România nu a participat la TALIS 2008, întrucât în acel moment nu au putut fi identificate fondurile necesare acoperirii costurilor administrării la nivel internaţional şi nici la nivel naţional.

Cea de a doua rundă – TALIS 2013 – s-a desfăşurat în perioada 2011-2014, iar la aceasta au participat 34 de ţări, printre care şi România. Rezultatele TALIS 2013 au fost publicate în Raportul Naţional TALIS 2013.

Cea de a treia rundă – TALIS 2018 – s-a desfășurat în perioada 2016-2019 și au participat 48 de țări de pe 5 continente. Rezultatele au fost publicate în Raportul Naţional TALIS 2018“, scrie în nota de fundamentare citată.

Cea de-a patra rundă – TALIS 2024 – se va desfășura în perioada 2022-2025. Prin participarea României la TALIS 2024 se urmărește continuarea promovării imaginii externe a României”, mai este precizat în document.

TALIS 2024 prevede următoarele etape: 

  • stabilirea contractorului internaţional şi stabilirea responsabilităţilor şi a protocoalelor de comunicare între consorţiu şi ţările participante, 
  • realizarea primei întâlniri a Grupului de experţi pentru elaborarea instrumentelor, 
  • realizarea Pretestării,
  • realizarea Studiului principal şi lansarea Raportului internaţional,
  • Raportul național. 

Etapa de pregătire a Pretestării urmează să se desfășoare în 2022-2023, iar realizarea propriu-zisă a Pretestării să se deruleze în 2023.

Realizarea Studiului principal urmează să se desfăşoare în două runde, mai scrie în nota de fundamentare citată: pentru emisfera sudică, în perioada octombrie – noiembrie 2023, iar pentru emisfera nordică, în lunile februarie – aprilie 2024. Pentru fiecare dintre etapele derulării programului există standarde tehnice riguroase care trebuie respectate şi documentate de către fiecare centru naţional, precum şi măsuri de monitorizare a calităţii implementării procedurilor, stabilite prin manualele specifice.

Este important să fie asigurată participarea României la runda TALIS 2024, din perspectiva motivelor care derivă atât din statutul său de membru al Uniunii Europene, cât şi din cel de observator şi viitor membru OECD, conform notei de fundamentare:

“– TALIS oferă un instrument validat internaţional, ce permite ţărilor să privească „profesia de cadru didactic” aşa cum este ea exercitată în fiecare ţară; analiza este realizată din perspectiva oferită de modul în care ea este profesată în celelalte ţări participante la studiu, sau în lumina în care în aceste ţări se demonstrează că se poate practica;

– analizele comparative de politici în domeniul resursei umane din educaţie oferă o înţelegere aprofundată a acelor factori care contribuie la succesul sistemului de învăţământ şi pot informa politicile naţionale cu privire la exemple de bune practici funcţionale în alte contexte, care pot fi transferate cu succes în context românesc;

– se estimează că TALIS 2024 va putea oferi informații privind modul în care sistemele de educație și formare sunt influențate de tranzitarea perioadei pandemice”.

Taxa privind participarea României, în perioada 2023-2024, la Programul Internaţional din
domeniul educaţiei, dezvoltat de OECD – TALIS 2024, este în cuantum de 79.500 EUR, care se achită către OECD în tranşe anuale și se aprobă prin Hotărâre de Guvern.

Ce e nou la TALIS 2024

“Comparativ cu rundele anterioare, TALIS 2024 s-a extins în ceea ce priveşte scara, profunzimea şi domeniul de aplicare.

  1. Scara – creşterea numărului de țări şi teritorii participante;
  2. Profunzimea – creşte capacitatea de înțelegere prin întrebări din chestionar care abordează subiecte relevante pentru politica educațională, cum ar fi practicile pedagogice ale profesorilor, utilizarea tehnologiei la clasă, oportunitățile de dezvoltare profesională şi educația pentru elevii cu nevoi speciale de educație;
  3. Domeniul de aplicare – studiul va încorpora aspecte de interes actual, cum ar fi practicile legate de educația în domeniul dezvoltării durabile şi al schimbărilor climatice”, mai scrie pe talis-romania.eu.

Amintim că procedurile de participare a României la Studiul Internațional privind Procesul de Predare-Învățare, dezvoltat de OECD – TALIS 2024, au fost demarate de Ministerul Educației la finalul lunii octombrie 2022 când a lansat proiectul de hotărâre de guvern (HG) care normează desfășurarea studiului în România.

„Participarea României la runda TALIS 2024 este foarte importantă din perspectiva analizei sistemice, prin colectarea informațiilor directe privind dezvoltarea profesională a profesorilor, practicile de instruire, convingerile și atitudinile cadrelor didactice, evaluarea profesorilor și feedbackul, leadershipul școlii etc.”, scria ministrul Educației, Ligia Deca, pe 16 noiembrie 2022, când anunța oficial că România participă la runda de testare din 2024.

Pe site-ul talis-romania.eu care găzduiește informații despre participarea României la studiu, este sugerat acest videoclip de prezentare realizat de OCDE acum 5 ani:

VIDEO “Despre TALIS: Tot ce trebuie să știi despre studiul OECD privind profesorii”:

Foto: © Opolja | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:
Profesorii din România vor participa la TALIS 2024, anunță Ligia Deca, după adoptarea în Guvern a deciziei. Vor fi colectate “informații directe” privind dezvoltarea profesională, convingerile și atitudinile cadrelor didactice
România vrea să participe la studiul internațional TALIS 2024, pentru profesori și directori de școli, al OCDE – proiect

2 comments
  1. Și ce schimbari au adus aceste testări?
    Nu se întâmplă nimic în sistemul educational! Se moare de foame datorita facturilor și traiului zilnic!
    Dragi profesori, sa mai votați PSD și PNL și sa plătiți în continuare sindicatul!
    Suntem la cumpana dintre ani și oamenii încă nu și-au data seama ca sindicatele sunt plătite de pomană!
    Rușine!!
    Aveți curajul și ieșiți din sindicate!

  2. E genial să ne prezentăm la acest studiu cu o programă sovietică. Adică de pe vremea Uniunii Sovietice. Construită pe principii sovietice. Și despre care nici nu ne dăm seama că este sovietică. V-ați întrebat vreodată de ce fiecare materie e umplută până la refuz, de parcă toți ar trebui să devenim SIMULTAN și filologi, și fizicieni, și matematicieni etc.? Ei bine, principiul păstrat din programa sovietică poartă numele de POLITEHNIZARE. El apare clar și răspicat în legea educației nr. 113 din 26 decembrie 1978.
    Politehnizarea este un principiu educațional rusesc (politenizația, în original), specific economiilor dictatoriale planificate, prin care se obțin cadre pregătite în orice domeniu. Adică, dacă ne-am fi trezit cu o criză de filologi, partidul și statul ar fi confecționat pe loc filologi din fizicieni. Sau matematicieini din filologi, sau fizicieni din artiști plastici. Așa, pe loc. Pur și simplu. Comunismul lucrează cu MASE, nu cu PERSOANE.
    Principiul nu mai este enunțat în noile legi ale educației, dar dacă vom compara programele din 90 încoace cu cele din anii 50-80 vom vedea că bunele obiceiuri ale politehnizării s-au păstrat din inerție. Principiul a rămas astăzi o formă fără fond, și explică de ce programa noastră e încărcată până la refuz. Sovietică adică.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

UPDATE Calificativele pentru sport, muzică și desen: ministerul va înlocui “Admis/Respins” cu “Foarte Bine, Bine, Suficient și Insuficient”, anunță ministrul Cîmpeanu și profesorii de sport, după discuțiile de luni / Condițiile în care ministerul corelează în continuare notele cu bursele de merit

“Reprezentanții Ministerului Educației au concluzionat că numărul de burse de merit acordate elevilor este mult prea mare (…) și au decis introducerea calificativelor la disciplinele pe care le considerau “răspunzătoare”…
Vezi articolul
bani, monede

Elevii și părinții acuză Ministerul Educației și inspectoratele că legitimează “subfinanțarea învățământului”, după prima ședință a noului Consiliul pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar

Elevii și părinții acuză Ministerul Educației și inspectoratele școlare că legitimează “subfinanțarea învățământului preuniversitar, votând pentru creșterea doar cu 4,5% a costului alocat bunurilor și serviciilor, în raport cu 13,5%…
Vezi articolul