Care este legătura dintre mecanica cuantică și realitate? Oamenii de știință au păreri profund diferite, la un veac de la elaborarea teoriilor moderne ce stau la baza acestei discipline – revista Nature

336 de vizualizări
Foto: © ProductionPerig | Dreamstime.com
Punctele de vedere pe care le au, în prezent, fizicienii cu privire la mecanica cuantică și modul cum se reflectă aceasta în actualitate diferă profund, la 100 de ani de când s-au impus teoriile care stau la baza acestui domeniu de cercetare, cu implicații majore în știință, tehnologie sau medicină, arată revista Nature. Aceasta este concluzia publicației de știință în urma unui sondaj în rândul fizicienilor care au participat la cercetări recente în domeniu.

Sursa citată a plecat, în analiza sa, de la două opinii opuse exprimate la un eveniment din iunie, menit să marcheze „100 de ani de mecanică cuantică”. Acolo, fizicianul Anton Zeilinger de la Universitatea din Viena a spus că „nu există o lume cuantică”, stările cuantice descriu informație, nu o realitate. „Nu sunt de acord”, a răspuns Alain Aspect, fizician la Universitatea Paris-Saclay, laureat Nobel în 2022 pentru studiile sale în domeniu.

  • Drept urmare, Nature a apelat la „cel mai mare sondaj realizat vreodată pe această temă”. A transmis întrebări unui număr de 15.000 de cercetători care au abordat teme legate de fizică cuantică în lucrări recente. A colectat peste 1.100 de răspunsuri, care au indicat „variații chiar și în înțelegerea aspectelor fundamentale ale experimentelor cuantice”.

Asfel, în cadrul răspunsurilor au existat diferențe majore în privința explicațiilor preferate pentru teoria cuantică, cel mai puternic fiind susținută „interpretarea de la Copenhaga” (36% dintre respondenți), însă și aceea nu este susținută cu un grad ridicat de încredere decât de jumătate dintre adepții ei.

Totodată, punctele de vedere au variat mult în ceea ce privește caracterul „real” al funcției de undă, ce descrie matematic starea cuantică a unui obiect. 36% dintre respondenți au apreciat că aceasta reprezintă ceva real, 47% – că este doar un instrument util, iar 8% – că este ceva ce descrie credințe subiective legate de rezultatele unor experimente.

  • Nu în ultimul rând, există o divizare clară a punctelor de vedere în ceea ce privește existența sau inexistența unei delimitări clare între „lumea cuantică” și „lumea clasică”: 45% au spus că există, 45% – că nu există, iar 10% – că nu sunt siguri.

Nature îl citează pe Renato Renner, fizician de la ETH Zurich, potrivit căruia toate acestea înseamnă că mulți cercetători din domeniul teoriei cuantice pur și simplu o folosesc fără să se preocupe prea mult cu privire la ceea ce înseamnă ea, după modelul „taci și calculează”. Lucru care nu este rău, adaugă el, căci altfel nu ar exista calculatoare cuantice.

Foto: © ProductionPerig | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


1 comment
  1. asa a spus si feynman, daca crezi ca intelegi mecanica cuantica, inseamna ca nu intelegi nimic. computerele cuantice au multe erori, se bazeaza pe haos si incertitudine.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Energia electrică ar urma să fie raționalizată, iar serviciul de pază suspendat în Casa Academiei Române de lângă Parlament, sediul mai multor institute, din cauza tăierilor bugetare / Ioan Dumitrache, Academia Română: Nu este nicio problemă, voi discuta cu directorul care a luat decizia și se va rezolva

Institutele Academiei Române care au sedii în Casa Academiei, imobil de pe Calea 13 Septembrie din București, au fost informate, miercuri, în legătură cu o serie de măsuri pentru reducerea…
Vezi articolul

Ramona Gheorghe, medic psihiatru: Adolescentul are nevoie de reperul de neclintit al adultului, deși refuză și spune cu obstinație „eu pot, sunt independent”. Fără adultul pe care îl neagă, în fața căruia se revoltă, este pierdut

„Adolescentul are nevoie, deși refuză, cu obstinație spune «eu pot, sunt independent», de reperul de neclintit al adultului. Fără adultul pe care îl neagă, în fața căruia se revoltă, este…
Vezi articolul