Cât de mult s-au deplasat românii în starea de urgență? Mobilitatea minimă – în perioada Paștilor – studiu UBB

753 de vizualizări
Universitatea Babeș-Bolyai / Foto: Facebook.com – UBB
Românii au început să se deplaseze mai puțin, pe fondul apariției pandemiei Covid-19, cu 10 zile înaintea stării de urgență, iar mobilitatea a atins un nivel minim la sfârșitul primelor zece zile ale acestei perioade. Recordul minim absolut s-a înregistrat în perioada Paștilor, arată un studiu al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj, care a urmărit evoluția mobilității populației în perioada stării de urgență, potrivit unui comunicat al instituției.
  • Studiul a fost realizat în cadrul proiectului de cercetare COVID-19 – Romanian Economic Impact Monitor (COVID-19 RoEIM). Cercetătorii au folosit datele Google Mobility din perioada 16 martie – 15 mai 2020 și au dezvoltat un indice de mobilitate națională pe baza deplasărilor tuturor persoanelor care dețin un cont de utilizator Google cu funcțiunea de istoric al locațiilor în mod activat. Proiectul de cercetare este coordonat de prof. univ. dr. Szász Levente, prodecan responsabil pentru cercetarea științifică din cadrul FSEGA.

Concluziile principale:

  • Reducerea generală a mobilității a început deja cu 10 zile înaintea instaurării stării de urgență
  • Mobilitatea a atins un nivel minim de -52% la sfârșitul primelor 10 zile ale acestei perioade comparativ cu valoarea medie a mobilității la nivel național din perioada 15 februarie – 1 martie 2020.
  • Recordul minim absolut s-a înregistrat în perioada Sărbătorilor Pascale, când mobilitatea populației din România s-a redus cu 67% față de aceeași perioadă de referință.
  • Valoarea medie pe întreaga durată a stării de urgență la nivel național a fost de -41%.
Evolutia mobilitatii in perioada starii de urgenta / Sursa: UBB

Componentele indicelui de mobilitate:

  • Cele mai importante scăderi s-au înregistrat în categoriile de comerț cu amănuntul și activități de recreere (valoare medie de -59%), respectiv cele aferente stațiilor de transport public (valoare medie de -56%).
  • Cele mai importante creșteri imediat după perioada de urgență s-au înregistrat în activitățile legate de parcuri și spații verzi (14 mai: -24%, 15 mai: +3%, 16 mai: +13%).
  • În același timp, conform datelor furnizate de Poliția de Frontieră Română, trecerile de frontieră s-au redus în medie cu 84% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Județele cu cele mai semnificative scăderi ale mobilității:

  • București (valoare medie de -52%),
  • Brașov (-47%)
  • Cluj (-47%),

Județele cu scăderile medii cele mai mici:

  • Giurgiu (-22%),
  • Teleorman (-22%)
  • Călărași (-28%)

Rezultatele proiectului de cercetare pot fi consultate pe platforma online COVID-19 RoEIM (econ.ubbcluj.ro/coronavirus), iar analizele mai detaliate sunt publicate în mod continuu pe pagina de Facebook a proiectului.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Premierul Ciucă i-a cerut lui Burduja să debirocratizeze în 3 luni granturile pentru cercetare și să propună 5 domenii prioritare pe științe, care să fie finanțate de Guvern: Cercetătorii trebuie să stea în laboratoare, nu să piardă timpul cu hârtii / Unde am fi fost azi dacă acum 10-15 ani am fi finanțat AI și vehiculele electrice?

Premierul Nicolae Ciucă i-a cerut public lui Sebastian Burduja, ministrul cercetării, ca în 3 luni să debirocratizeze gestionarea granturilor pentru cercetare și să propună cinci domenii prioritare în științe, „domenii…
Vezi articolul

Sebastian Țoc, profesor și cercetător, propune „renunțarea la ierarhizarea elevilor la liceu și școala profesională în funcție de examene cu miză mare, fiind preferabil un mix de criterii”, printre alte măsuri care ar duce la școli mai incluzive

Modalitatea de organizare a sistemului de învățământ din România tinde să încurajeze ierarhizarea școlilor și, adesea, segregarea pe criterii economice, etnice sau de rezidență, bazându-se pe ierarhii puternice și pe…
Vezi articolul