De la orarul haotic, schimburile multiple și trecerea bruscă de la o clasă pregătitoare la a XII-a, până la avalanșa de notificări pe WhatsApp, ședințe, comisii, consilii și formulare interminabile, profesia de profesor înseamnă mult mai mult decât câteva ore de predare la catedră, scrie Monica Halaszi, profesoară de limba și literatura română la Colegiul Național „Liviu Rebreanu” din Bistrița, într-un articol publicat de revista Dilema Veche, publicație care are ca temă a săptămânii „Eșecul educației”.
Autoarea scrie că „marea mea frustrare ca om care lucrează în sistemul educațional de peste 30 de ani este atacul permanent asupra profesorului (inamicul public numărul unu), un atac care vine din toate părțile, cu violență crescândă”.
Pe acest fond vine și o altă povară: etichetele negative puse pe fruntea profesorului, de la „leneș” și „egoist” la „principal vinovat pentru degradarea societății”. Atacul permanent asupra dascălului – din social media, din studiourile TV sau chiar din discursurile oficiale – se suprapune peste un program imposibil și transformă meseria într-un teren minat, unde vocația și rezistența psihică fac diferența, scrie profesoara.
Redăm un fragment din textul publicat în Dilema, iar articolul integral poate fi citit aici.
„Marea mea frustrare are legătură cu tendința de a pune etichete negative pe fruntea profesorului: leneș, egoist, nepregătit, superficial, materialist. Cu faptul că profesorului i se reproșează că muncește prea puțin și se odihnește prea mult. Că statul cheltuiește prea mult pentru el. Că nu produce nimic. Că este principalul vinovat pentru degradarea societății. Mă deranjează că asupra lui se acționează în grupurile diverse din social media, veritabile camere de ecou discreditante, în emisiunile TV, în discursurile de la cel mai înalt nivel – fără să se încerce măcar înțelegerea profesiei sale.
Chiar așa, ce face un profesor? Merge la școală. De la 7, de la 8, de la 12, într-un schimb, în două, în trei. Predă: una, două, trei, șase ore. (Ore pentru care s-a pregătit alte cîteva.) Una, două, trei discipline (să nu uităm că din norma didactică fac parte și disciplinele opționale). La patru, cinci, șase, zece, paisprezece clase. Asigură managementul clasei. Poate predă o limbă străină într-o școală care are clase de la ciclul primar la cel liceal și trece de la clasa pregătitoare la a XII-a în doar zece minute. Zece minute în care traversează curtea școlii și se resetează, în timp ce răspunde și la întrebarea elevului căruia îi este diriginte, preocupat să afle cum poate să se înscrie la clubul de robotică. Este asaltat de mesajele care vin pe toate canalele – grupul de WhatsApp al școlii, al catedrei, al clasei, al părinților, al diriginților, pe e-mail, pe Instagram. În timpul orei s-au adunat 52 de notificări. Răspunde la mesajul primit de la un părinte care vrea o informație în timp real, suportă tonul ridicat al unui mame care nu crede că abaterile fiicei sînt grave. Caută cel mai bun text pentru a concepe un subiect pentru evaluarea de la finalul unității de învățare, construiește itemi, elaborează baremul (și se trezește că tot acest demers a durat patru ore), convoacă regulamentar consiliul clasei, scrie procese-verbale în registrul alocat acestuia, participă la consiliile claselor la care predă, la consiliul profesoral, la ședința comisiei de management al burselor, la o întîlnire a comisiei pentru prevenirea și eliminarea violenței, a faptelor de corupție și discriminării în mediul școlar și promovarea interculturalității (cineva a activat butonul roșu!), suplinește colegii care au probleme de sănătate, face serviciul pe școală, răspunde la cîteva formulare Google, adună date pentru o situație cerută de autoritățile locale, participă la un curs în cadrul unui program de formare. Evită întîlnirea cu o colegă care este mereu nemulțumită și reușește cu greu să nu intervină într-o discuție despre creșterea normei didactice. Pregătește materiale pentru o ședință a catedrei, de la 16 la 17 se loghează la cercul pedagogic (noroc că e online și între timp corectează și cîteva dintre testele de la clasa a VI-a), sîmbătă evaluează la olimpiadă, după ce sîmbăta trecută a supravegheat elevii la o altă olimpiadă. Este implicat în concursuri, simulări, examene (naționale, de corigență, de diferențe), evaluări naționale… Și peste toate rezistă la schimbările care se produc din mers, la impredictibilitățile sistemului pe care îl iubește și îl urăște în egală măsură. Și trăiește și el cumva printre toate acestea”.
Foto: © Lightfieldstudiosprod | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
5 comments
La lista cu ce „face” un profesor as mai adaugă consfatuiri la nivel de județ (lunar), consiliu profesoral (minim o dată pe lună), ședințe de catedră (minim o dată pe modul).
Teste inițiale- la început de an care se concep, se multiplică, se corectează, se raportează, se discuta. Un profesor cu 1 oră/săptămână are 20 de rânduri de teste.
Ședințe cu părinții.
Planificari de tot soiul.
Cine mai e membru prin te miri ce comisie are de făcut hârtii nenumărate.
Dar,ce face de fapt un elev,v ați gândit și ați empatizat cu el de 30 de ani? Sigur ,nu că dacă ați fi empatizat,n ați fi acceptat să aibă ore multe ,doar pentru a avea voi profesorii norme .Elevii sunt anexele învățământului din Romania,profesorii sunt stăpânii învățământului din Romania.
Ce am auzit de la un „prieten din copilarie” – azi politist in Bucuresti? Profesorii au experienta zero, maxim un an, ca ei predau aceleasi lucruri in fiecare zi pana la pensie… nici de pensii nu ar trebui sa dechida gura! Profesorii nu muncesc ca el care da amenzi si merge sa constate injunghieri si furturi diferite in locuri diferite. Asta da gandire!
Opinii similare la vecinii de bloc ai caror copii chiulesc de la scoala si se lauda cu asta, tatuati de la 14 ani, consuma diverse, mereu cu tigarile la vedere, cu probleme de limbaj elementar, dar mereu mangaiati pe crestet. Nu ne trebuie scoala fiindca bill gates a ajuns miliardar si nu a terminat facultatea, si nici inginerul inventator inovator genial elon musk.
(Off-topic)
Uneori un profesor mai consultă situl ministerului și se ia cu mâinile de cap și|sau păr văzând ce mai scrie pe-acolo.
Studiu de caz:
https://edu.ro/cons_pub_PHG_94_modif_HG_305_2024
A se întreba ministrul dacă e de acord cu textul propus – studiu pe puncte.
Mai sunt si altele, ora de garda, dosar de burse, excursii, inspectii, etc.