Ce județe „rezistă” atunci când examenul devine mai greu? Analiza Edupedu pe rezultatele de la Evaluarea Națională 2026

Rezultatele inițiale ale Evaluării Naționale 2026, publicate de Ministerul Educației marți 30 iunie, arată clar că examenul a fost mai selectiv decât cel din 2025. Subiectele au fost mai dificile, în partea superioară a testelor, iar din statisticile publicate de MEC se poate vedea că județele nu au reacționat în același fel la această creștere a exigenței. Analiza Edupedu.ro a datelor Ministerului Educației arată diferențe importante între județe: unele și-au păstrat aproape neschimbate rezultatele, în timp ce altele au înregistrat creșteri de până la aproape 10 puncte procentuale ale numărului de elevi care nu au obținut media 5.

La nivel național, procentul mediilor sub 5 a crescut de la 16,9% în 2025 la 21% în 2026, o creștere de 4,1 puncte procentuale. Acesta poate fi considerat reperul național. Însă în spatele acestei medii se ascund diferențe foarte mari între județe.

Singurul județ care nu a înregistrat un regres este Harghita. Aici, procentul mediilor sub 5 a scăzut ușor, de la 19,7% în 2025 la 19,5% în 2026.

Printre județele care au rezistat cel mai bine se numără și Bucureștiul – Capitala României care are peste 10% din populația școlară totală testată acum. Procentul mediilor sub 5 a crescut de la aproximativ 6% în 2025 la 7,8% în 2026. Chiar dacă rezultatele sunt mai slabe decât anul trecut, Capitala rămâne detașat pe primul loc la nivel național.

Și Clujul a avut o evoluție relativ stabilă. Procentul mediilor sub 5 a crescut de la 7,9% la 9,8%, menținând județul pe locul al doilea la nivel național.

La polul opus se află județe în care rezultatele s-au deteriorat mult peste media națională.

Cea mai mare creștere a procentului mediilor sub 5 s-a înregistrat în Caraș-Severin. Dacă în 2025 procentul era de 23,8%, în 2026 acesta a ajuns la 33,2%, o creștere de 9,4 puncte procentuale. Mai mulți elevi care sunt sub pragul acesta.

În Olt, procentul a crescut de la 19,3% la 28,2%, adică cu 8,9 puncte procentuale.

În Buzău, mediile sub 5 au crescut de la 16,9% la 25,2%, ceea ce înseamnă o diferență de 8,3 puncte.

În Giurgiu, procentul a urcat de la 16% la 24,2%, adică cu 8,2 puncte procentuale.

Brăila reprezintă unul dintre cele mai interesante cazuri. Deși județul se află constant printre cele mai bune din țară, procentul mediilor sub 5 a crescut de la 10,7% în 2025 la 18,1% în 2026, o diferență de 7,4 puncte procentuale.

O evoluție similară se observă și în Vâlcea, unde procentul mediilor sub 5 a urcat de la 16,4% la 23,7%, o creștere de 7,3 puncte.

Medii sub 5 pe județe

Cod	Județ	2021	2022	2023	2024	2025	2026	Diferența 2026-2025
AB	Alba	20,0 %	16,2 %	22,0 %	25,4 %	17,5 %	19,6 %	2,1 %
AG	Argeș	21,5 %	16,0 %	22,5 %	23,9 %	15,0 %	18,6 %	3,6 %
AR	Arad	27,6 %	21,8 %	30,4 %	30,5 %	23,1 %	26,8 %	3,7 %
B	București	12,0 %	8,3 %	11,0 %	11,7 %	6,0 %	7,8 %	1,8 %
BC	Bacău	25,2 %	17,7 %	24,1 %	25,9 %	15,4 %	21,3 %	5,9 %
BH	Bihor	25,5 %	19,0 %	24,1 %	28,6 %	19,9 %	25,8 %	5,9 %
BN	Bistrița-Năsăud	22,9 %	18,3 %	21,4 %	24,0 %	15,0 %	18,8 %	3,8 %
BR	Brăila	13,4 %	8,9 %	16,6 %	19,7 %	10,7 %	18,1 %	7,4 %
BT	Botoșani	32,1 %	24,4 %	33,7 %	34,7 %	24,6 %	28,5 %	3,9 %
BV	Brașov	23,1 %	15,9 %	21,3 %	23,8 %	15,5 %	19,7 %	4,2 %
BZ	Buzău	24,2 %	17,0 %	25,7 %	29,9 %	16,9 %	25,2 %	8,3 %
CJ	Cluj	11,3 %	7,2 %	12,4 %	14,1 %	7,9 %	9,8 %	1,9 %
CL	Călărași	34,8 %	24,6 %	36,5 %	39,5 %	29,4 %	35,3 %	5,9 %
CS	Caraș-Severin	34,2 %	25,5 %	29,1 %	36,2 %	23,8 %	33,2 %	9,4 %
CT	Constanța	24,5 %	19,1 %	25,5 %	26,3 %	16,9 %	22,2 %	5,3 %
CV	Covasna	26,2 %	24,8 %	28,5 %	28,5 %	23,0 %	24,3 %	1,3 %
DB	Dâmbovița	27,1 %	23,3 %	30,8 %	31,8 %	22,3 %	29,2 %	6,9 %
DJ	Dolj	29,0 %	22,8 %	26,7 %	28,4 %	20,7 %	23,3 %	2,6 %
GJ	Gorj	25,2 %	19,8 %	24,3 %	24,6 %	14,8 %	18,1 %	3,3 %
GL	Galați	18,3 %	11,9 %	19,8 %	20,9 %	13,7 %	18,4 %	4,7 %
GR	Giurgiu	35,0 %	26,2 %	29,3 %	24,8 %	16,0 %	24,2 %	8,2 %
HD	Hunedoara	24,6 %	18,4 %	24,9 %	26,6 %	18,0 %	23,6 %	5,6 %
HR	Harghita	24,1 %	21,5 %	27,1 %	27,1 %	19,7 %	19,5 %	-0,2 %
IF	Ilfov	27,9 %	21,2 %	23,8 %	28,1 %	18,7 %	19,4 %	0,7 %
IL	Ialomița	28,7 %	23,7 %	31,7 %	33,8 %	22,9 %	29,1 %	6,2 %
IS	Iași	20,7 %	15,4 %	21,7 %	24,4 %	15,3 %	20,7 %	5,4 %
MH	Mehedinți	30,4 %	23,8 %	30,5 %	36,1 %	27,7 %	32,2 %	4,5 %
MM	Maramureș	24,3 %	19,8 %	23,6 %	27,7 %	18,8 %	22,6 %	3,8 %
MS	Mureș	26,5 %	24,8 %	28,3 %	31,4 %	24,8 %	26,7 %	1,9 %
NT	Neamț	26,5 %	21,4 %	28,6 %	31,6 %	22,3 %	24,4 %	2,1 %
OT	Olt	25,4 %	21,3 %	25,2 %	31,6 %	19,3 %	28,2 %	8,9 %
PH	Prahova	18,9 %	11,5 %	17,5 %	19,8 %	11,9 %	16,5 %	4,6 %
SB	Sibiu	19,3 %	15,7 %	23,4 %	23,6 %	16,5 %	21,4 %	4,9 %
SJ	Sălaj	24,1 %	20,2 %	27,9 %	30,2 %	22,1 %	24,8 %	2,7 %
SM	Satu Mare	23,8 %	17,7 %	26,4 %	30,0 %	23,3 %	25,9 %	2,6 %
SV	Suceava	20,0 %	15,6 %	21,6 %	23,8 %	13,7 %	16,7 %	3,0 %
TL	Tulcea	29,7 %	21,6 %	28,0 %	35,4 %	26,1 %	29,2 %	3,1 %
TM	Timiș	22,2 %	19,6 %	23,8 %	26,9 %	16,9 %	20,6 %	3,7 %
TR	Teleorman	35,0 %	28,2 %	37,6 %	35,2 %	27,8 %	32,7 %	4,9 %
VL	Vâlcea	21,2 %	14,5 %	22,3 %	24,7 %	16,4 %	23,7 %	7,3 %
VN	Vrancea	24,4 %	21,1 %	28,3 %	33,4 %	25,1 %	28,0 %	2,9 %
VS	Vaslui	33,7 %	22,9 %	36,2 %	40,2 %	26,0 %	30,7 %	4,7 %
TOTAL	Total național	23,1 %	17,6 %	23,6 %	25,6 %	16,9 %	21,0 %	4,1 %

Aceste diferențe arată că performanța absolută și stabilitatea performanței nu sunt același lucru. Un județ poate avea rezultate foarte bune în clasamentul național, dar să fie mult mai sensibil atunci când examenul devine mai exigent.

Brăila este exemplul cel mai clar. Județul rămâne în prima parte a clasamentului și în 2026, însă este și unul dintre cele care au pierdut cel mai mult față de anul precedent.

În schimb, Bucureștiul și Clujul nu doar că obțin rezultate foarte bune, ci reușesc să și limiteze scăderea performanței atunci când nivelul de dificultate al examenului crește.

Analiza arată și că aproape toate județele au fost afectate de sesiunea din 2026. În 41 dintre cele 42 de județe și municipiul București a crescut procentul elevilor cu medii sub 5. Singura excepție este Harghita.

Pe termen lung, însă, imaginea este diferită. Comparativ cu 2021, 26 de județe au rezultate mai bune în 2026, iar doar 15 au rezultate mai slabe. Acest lucru arată că regresul din 2026 trebuie interpretat în contextul unei sesiuni mai exigente.

Totuși, analiza evidențiază și o chestiune importantă pentru politicile publice. Județele nu diferă doar prin nivelul rezultatelor, pentru că doar acesta este prezentat de către Ministerul Educației în statisticile publicate mereu fără vreo interpretare, ci și prin capacitatea de a-și menține performanța atunci când examenul devine mai dificil. Bucureștiul și Clujul sunt exemple de sisteme educaționale stabile, în timp ce județe precum Caraș-Severin, Olt, Buzău sau Giurgiu par mult mai vulnerabile la creșterea gradului de dificultate al examenului.

Această „reziliență” a rezultatelor este un indicator pe care Ministerul Educației nu îl urmărește deloc în rapoartele sale, deși poate oferi informații importante despre robustețea sistemelor educaționale la nivel de județ și ar putea vedea clar cât de bine rezistă acestea atunci când standardele de evaluare sunt un pic mai ridicate.