Ce trebuie să știe și să poată face un român care termină școala în 2030

2.182 de vizualizări
Foto: Pexels.com
Organizația Națiunilor Unite, prin UNESCO, a trasat câteva linii majore spre care să se îndrepte toate țările. Se numesc, pompos, ”Obiective de Dezvoltare Durabilă”. Toate au fost puse într-o strategie și au fost adoptate inclusiv de către România, pe 9 decembrie 2018. Educația este a 4-a dimensiune a acestei strategii, iar potrivit UNESCO, produsul școlii românești din 2030 ar trebui să aibă un set de competențe sau abilități, care să-l definească în relația cu el, cu ceilalți, cu țara, cu societatea și cu viitorul.

Competențele definite de manualul UNESCO descriu atributele specifice de care au nevoie indivizii pentru a acţiona și a se auto-organiza în diferite contexte și situații complexe. Ele sunt o interacțiune dintre cunoștințe, capacități și aptitudini, motive și dispoziții afective.

Acest manual arată exact cum pot fi predate la clasă toate aceste teme strategice, oricunde în lume, folosind exemple de lectii, exemple de abordări, exemple practice pentru ca tinerii să înțeleagă, să-și explice mai bine și să vadă exact ce se întâmplă cu fiecare dintre aceste probleme. Conține și îndrumări pedagogice. În plus, există chiar exemple de bună practică, precum și sfaturi despre cum să fie atinse de câtre fiecare om în parte, obiectivele de dezvoltare durabilă.

Ceea ce nu poate fi predat, sunt chiar aceste competențe. Ele trebuie dezvoltate prin activități practice, prin fell în care se reflectă fiecare situație prin care un copil trece, în experiența, comportamentul și înțelegerea proprii.

Competențele cheie în schimb ar trebui deprinse în școală, ele sunt necesare tuturor elevilor și studenților de toate vârstele din toată lumea și se dezvoltă la diferite nivele adecvate vârstei. Ele sunt în plus față de competențele specifice, nu le înlocuiesc.

Ce competențe cheie ar trebui să aibă un elev român.

Gândire sistematică: abilitățile de a recunoaște și înțelege relaţiile; de a analiza sisteme complexe; de a gândi cum sunt incluse sistemele în diferite domenii și la diferite dimensiuni; și de a trata incertitudinea.

Anticipație: abilitățile de a înțelege și evalua viitoruri multiple – posibile, probabile și dezirabile; de a crea propria viziune pentru viitor; de a aplica principiul precauției; de a evalua consecințele acţiunilor; și de a trata riscurile și schimbările.

Competență normativă: abilitățile de a înțelege și reflecta asupra normelor și valorilor care subliniază acţiunile persoanei respective; și de a negocia valorile, principiile, țelurile și țintele sustenabilității într-un context de conflicte de interese și compromisuri, cunoștințe incerte și contradicții.

Competență strategică: abilitățile de a dezvolta și implementa colectiv acţiuni inovatoare care continuă
sustenabilitatea la nivel local și mai departe.

Competență de colaborare: abilitățile de a învăța de la alții; de a înțelege și respecta nevoile, perspectivele și
acţiunile altora (empatie); de a înțelege, relaționa cu și de a fi sensibil la alții (conducere empatică); de a trata conflictele într-un grup; și de a facilita rezolvarea problemelor prin colaborare și participare.

Competență de gândire critică: abilitatea de a pune sub semnul întrebării normele, practicile și opiniile; de a reflecta la propriile valori, percepții și acţiuni; și de a lua poziție în discursul sustenabilității.

Competență de auto-conștientizare: abilitatea de a reflecta la propriul rol în comunicația locală și în societate (global); de a evalua continuu și de a-și motiva în continuare acţiunile proprii; și de a trata cu propriile sentimente și dorințe.

Competență integrată de rezolvare a problemelor: abilitatea generală de a aplica diferite cadre de rezolvare la probleme complexe de sustenabilitate și de a dezvolta opțiuni de soluționare viabile, inclusive și echitabile care promovează dezvoltarea sustenabilă, integrând competențele menționate mai sus.

FOTO: pixabay.com


1 comment
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Adrian Cioroianu, șeful Bibliotecii Naționale, a fost făcut suspect de Parchetul Tribunalului București după ce a divulgat faptul că jurnalista Emilia Șercan a cerut să studieze teza de doctoratul a lui Mircea Geoană, adjunctul NATO – surse

Adrian Cioroianu, șeful Bibliotecii Naționale, a fost făcut suspect de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București după ce a divulgat, într-un mesaj pe Facebook, faptul că jurnalista Emilia Șercan…
Vezi articolul
Rezultatele de la Evaluarea Națională

Cum motivează Consiliul pentru Combaterea Discriminării decizia ca elevii cu cerințe educaționale speciale să aibă locuri speciale la admitere / Ei se confruntă cu discriminări “de la grădiniță până la faza studiilor superioare”

“E imperios necesar” ca Ministerul Educației să gândească măsuri de sprijin pentru copiii cu cerințe educaționale speciale, care se confuntă cu discriminări în accesul la educație, de la grădiniță până…
Vezi articolul

Cei patru copii din județul Bihor retrași de părinți de la școală în pandemie pentru a face homeschooling au mari lacune în achiziţiile şcolare și imaturitate psiho-emoţională, arată o evaluare psihologică oficială / Copiii învățau acasă cu părinții care au 8, respectiv 12 clase terminate

Cei patru copii ai unei familii din Bihor, retrași de la școală în pandemie pentru a fi educați acasă în sistem homeschooling, “prezintă un nivel de dezvoltare al gândirii cu…
Vezi articolul

Exod masiv spre centrele universitare și străinătate, conturat de cercetări. Doar 17% dintre elevii de clasele VIII-XII, care au participat la un amplu studiu, ar vrea să locuiască și să lucreze în orașul în care au terminat școala

Scopul studiului a fost să analizeze încotro doresc să se îndrepte tinerii la sfârşitul unui ciclu de învăţământ, dacă intenţionează să-şi continue studiile, să rămână în ţară sau să plece…
Vezi articolul