“Există o enormă cerere” de ore de pregătire școlară remedială a copiilor cu profesori, cerere verbalizată de părinți și copii și “acoperită doar parțial și doar în unele locuri de școli”. Imaginea de ansamblu vine de la inițiatorul Școlii Remediale de Vară gratuite pentru copii, Gabi Bartic, care a descoperit că după 2 ani școlari în care orele au fost afectate masiv de restricțiile din criza pandemică, aproape 3.000 de copii s-au înscris în acest program în mai puțin de 48 de ore de la anunțarea orelor.
Director al companiei de testare educațională Brio, Gabi Bartic a vorbit într-un interviu pentru Edupedu.ro despre principiile pe care este construită Școala Remedială de Vară AER inițiată de Brio, Kinderpedia și Livresq, despre modul de intervenție a profesorilor și despre monitorizarea de care are nevoie un astfel de proiect pentru a da rezultate.
“Am crezut, încă la debutul acestei școli, că faptul că avem o platformă de comunicare pentru acest trinom: elev-părinte-profesor va fi marele plus al acestui program. Am constatat că extrem de puțini părinți au obișnuința comunicării cu profesorii. Și că majoritatea celor care au acest exercițiu o fac de pe poziții beligerante, nu constructive. Așa că, pe lângă școala copiilor, am făcut și o mini-școală a părinților, învățând, împreună, să comunicăm pentru ca succesul actului educațional să fie cât mai mare”, a precizat Gabi Bartic, Chief Operating Officer și Director al Diviziei Consumer la Brio.
Interviul integral acordat de Gabi Bartic pentru Edupedu.ro:
“Rep.: Cum a apărut Școala Remedială de Vară AER, cum s-a născut ideea?
Gabi Bartic, director BRIO: Școala Remedială AER a apărut din nevoie. Apariția ei a fost determinată de faptul ca vedeam o imensă nevoie de servicii de educație care să compenseze pierderile acumulate pe parcursul perioadei pandemice. Și, în același timp, vedeam că discursul „oficial” era că:
- 1 – serviciile de educație remedială urmau a fi prestate tot de profesorii de la clasă/școală și
- 2 – erau mai multe discuții legate de plata acestor ore, de sume brute sau nete și de traseul banilor – cine, când și cum îi dă – nu despre felul în care facem să ajungă materia la copii.
Și atunci am decis că, decât să combatem aceste două abordări (ambele cu probleme, din punctul meu de vedere), mai bine facem noi ceva pentru copii. Așa că am adunat în foarte scurt timp alături de noi un „creator de școală” – cum îmi place mie să-i spun, în persoana lui Marcel Bartic – și două start-up-uri de EdTech ale căror produse erau absolut necesare, alături de Brio, în acest demers. Și așa se face că, o lună mai târziu, aveam site-ul funcțional, metodologia pusă la punct, platforma tehnică setată (școala funcționează pe platforma Kinderpedia), profesorii recrutați și training-urile tehnice pentru utilizarea platformelor de predare, testare și creare de conținut făcute și circa 3000 de copii înscriși deja la școală.
Rep.: Care au fost obiectivele pe care vi le-ați fixat?
Gabi Bartic: Obiectivul nostru a fost acela de a ajuta un număr cât mai mare de copii să aibă acces la educație de bună calitate cu scopul de a recupera cât mai mult din decalajele acumulate în perioada pandemiei. Mai exact, scopul nostru a fost să demonstrăm două lucruri: Primul, că educația online este educație, că ea își îndeplinește menirea – de a transmite informație și de a ajuta copilul să o asimileze corect.
Al doilea mare obiectiv a fost acela de a demonstra că, în două luni, dar cu un program extrem de bine gândit și cu implicare de toate părțile, este posibil progres educațional. Chiar și la distanță, chiar și în colective complet noi, chiar și cu copiii din medii defavorizate. Nu suntem departe de finalul orelor (vineri, pe 3 septembrie, va fi ultima zi în care copiii au cursuri), însă, trăgând linie și în anticiparea rezultatelor testelor finale, vă spun că ne-am atins, cu siguranță, ambele obiective.
Rep.: Orele remediale au fost identificate ca soluție la criza de cunoaștere și de învățare generată de pandemie atât la nivel internațional, cât și de autoritățile românești. Ministerul Educației derulează astfel de cursuri, încă din timpul anului școlar. De unde nevoia de a dubla acțiunea statală? Ați identificat acolo probleme în gestionarea programului la nivel macro?
Gabi Bartic: Din nefericire, lipsa reglementării corecte a sistemului acestuia de ore remediale a făcut ca nevoia să fie atât de mare: în primul rând, pentru că orele remediale, în abordarea „oficială”, sunt ținute tot de profesorul de la clasă. Sigur că repetarea unui conținut în aceeași predare poate să ducă la un alt tip de înțelegere. Dar există și perspectiva că acel conținut nu a fost predat corect „pe limba copilului” de prima dată: cum putem spera că la a doua încercare, cea „remedială”, predarea va fi diferită? Apoi, în lipsa unor diagnostice serioase a lacunelor copilului, de unde vom ști ce e de „remediat” și ce nu?
Însă, ca să răspund tranșant: din nefericire, nu dublăm nimic. Există o enormă cerere de astfel de ore acoperită doar parțial și doar în unele locuri de școli. Ar fi minunat ca acești copii să aibă de ales dintr-o largă ofertă de servicii de educație remedială, situația reală e însă e că cererea e de sute de ori mai mare decât oferta. Dovada acestei realități e că, din momentul în care am anunțat programul, în mai puțin de 48 de ore am avut aproape 3000 de copii înscriși.
Rep.: Orele remediale organizate de Ministerul Educației beneficiază de o slabă monitorizare și evaluare, cu situații în care chiar profesori care nu și-au făcut treaba în perioadele de vârf ale pandemiei, când orele erau online, primesc acum bani în plus la salariu, pentru a face aceste meditații cu copiii. În cazul AER, care este mecanismul?
Gabi Bartic: Orele remediale organizate de Minister sunt un punct de bifat pe o agendă. Și, aș spune, probabil un fel de a retribui suplimentar corpul profesoral care tot așteaptă măririle de salarii. Din nefericire pentru copii, care ar trebui să fie în centrul oricărei acțiuni gândite de Minister, aceste ore nu urmăresc vreun parcurs logic, nu au atașat niciun tip de monitorizare și, din nefericire, sunt exact cum ați spus: ținute exact de profesorii de la clasă.
Nu văd vreun miracol prin care un copil nu a înțeles, de exemplu, „Cercul” la clasă, dar îl va înțelege, cu exact aceleași explicații de la același profesor, la ora remedială. Însă, mai presus de toate, remedierea trebuie făcută în prezența constatării unui decalaj. Și aici întreb: de unde știm ce trebuie remediat, care sunt capitolele deficitare, dacă nu măsurăm?
În cazul Școlii AER, mecanismul urmează un parcurs științific corect: La debutul programului, am testat extensiv și detaliat copiii la ambele materii: Română și Matematică, am avut radiografia exactă a punctelor în care trebuie lucrat cu fiecare dintre copii, pentru că, în mod evident, nu toți aveau exact aceleași lacune, am lucrat cu ei punctele identificate ca fiind vulnerabile, am testat pe parcurs și, la finalul programului, am aplicat încă un test sumativ care atestă progresul fiecărui copil.
Din nefericire, am avut doar două luni la dispoziție. Din fericire, am avut în program profesori extraordinari și copii extrem de serioși, astfel că progresele sunt considerabile.
Rep.: Cât de important este să monitorizezi progresul școlar în activitatea remedială și de ce?
Gabi Bartic: Cam la fel de important cu monitorizarea valorilor analizelor medicale în cazul unei boli. Sigur că putem trata cumva „la pachet” cunoștințele copilului. Și să spunem că „e slab” la Mate și să-i predăm, din nou, toate conținuturile. Însă, de cele mai multe ori, realitatea e că aceste note nu sunt unitare pe toate competențele. Un scor de 40 (echivalentul notei 4, să spunem) nu e compus din 40 la toate conținuturile. Ci, la unele din scor de 20, la altele – de 60 șamd. Și atunci, pentru a gestiona corect parcursul, trebuie să monitorizăm separat. Și să intervenim acolo unde e cazul.
Rep.: Ca inițiator al școlii de vară și manager de companie educațională, care sunt cele mai importante etape/elemente din viața unui proiect de intervenție educațională, care nu trebuie ignorate dacă vrem ca proiectul să aibă rezultate?
Gabi Bartic: Există un adevăr universal în orice tip de sistem, cel educațional nefăcând excepție: ”You can’t manage what you can’t measure”. Cu alte cuvinte, orice parcurs remedial trebuie să fie un ciclu de tipul: măsurare – intervenție – măsurare a impactului intervenției. Și revenire la bucla inițială. NU există intervenție serioasă fără măsurare. Altfel, risipim resurse: timp de predare și resurse de energie ale profesorului, timpul și răbdarea elevului, îl obosim inutil în intervenții ne-necesare.
Cu alte cuvinte, toți pierd. Și asta costă – la final există o notă de plată, în bani (plata profesorului) și în frustrări inutile de ambele părți. Iar frustrările copilului produc efecte extrem de greu de surmontat: acel „nu-s bun la Matematică, Mate nu e de mine” – care, de cele mai multe ori, este fals.
Rep.: Ați avut surprize, în dezvoltarea acestui proiect? Și aici mă refer atât la elemente tehnice, de procedură, dar și la momente care țin mai degrabă de întâlnirile cu oamenii care construiesc acest proiect.
Gabi Bartic: Sigur că am avut surprize. Prima și cea mai mare – că în nici 2 zile aveam mai mulți copii decât ne propusesem ca număr maxim. Și de aici s-au născut frustrările că nu putem face asta pentru mai mulți copii. Dar am avut și surpriza, așa cum spuneți, să întâlnim oameni absolut senzaționali pe tot acest parcurs. Am mai spus, prezența lui Marcel Bartic în acest proiect este una providențială, nu credeam că e posibil ca un om să fie atât de dedicat și de implicat într-un proiect. Apoi, echipa Kinderpedia, Evelina Necula și Daniel Rogoz, care au muncit efectiv zi și noapte multă vreme de la startul proiectului, până când întregul setup tehnic a funcționat. Apoi, Cosmin Mălureanu de la Livresq – care ne-a pus la dispoziție platforma pentru crearea de lecții interactive.
Am primit în zilele în care am anunțat acest proiect zeci de telefoane și mesaje cu oferte de ajutor. Sigur, implicarea Asociației Dedeman în acest proiect este esențială – ei ne-au asigurat finanțarea. Și implicarea fiecărui profesor pentru ca această școală să funcționeze așa cum noi ne-am dorit-o. Fiecăruia le mulțumesc și fiecăruia aș vrea să le transmit că fără fiecare dintre ei, acest proiect nu ar fi fost ce este acum: un exemplu de bune practici în ce privește școala online.
Aș avea aici și un asterisc: am crezut, încă la debutul acestei școli, că faptul că avem o platformă de comunicare pentru acest trinom, elev-părinte-profesor, va fi marele plus al acestui program. Am constatat că extrem de puțini părinți au obișnuința comunicării cu profesorii. Și că majoritatea celor care au acest exercițiu o fac de pe poziții beligerante, nu constructive. Așa că, pe lângă școala copiilor, am făcut și o mini-școală a părinților, învățând, împreună, să comunicăm pentru ca succesul actului educațional să fie cât mai mare.
Rep.: România este în top 3 țări cu cele mai puține zile de școală din Europa. Cum ați mobilizat atât elevii, cât și profesorii să lucreze o lună și jumătate din vacanța de vară, cadrele didactice fiind într-o meserie cu mare grad de erodare psihică?
Gabi Bartic: De această mobilizare din partea noastră nu a fost nevoie. Atât profesorii implicați în proiect au înțeles importanța și scopul extrem de bun al acestui program, dar mai cu seamă copiii au fost extrem de serioși în abordarea școlii de vară, deci motivația a venit cumva de la ei. Și, deși am funcționat după reguli extrem de serioase: ore de la 9 dimineața, ședințe de câte 2 ore, camera mereu deschisă, prezență mai mare de 80%, am constatat că atunci când oferi seriozitate, primești același lucru în schimb. Și că niciun efort – cu atât mai puțin cel al profesorului – de a oferi un act educațional bine făcut – nu rămâne neobservat și nerăsplătit – cum altfel – decât cu implicare și seriozitate din partea copiilor.
Rep.: În cadrul Școlii, studiați diferitele metode aplicate de profesori și eficiența lor?
Gabi Bartic: Sigur că da. Avem, ca în orice școală, ceva ce se numește „consiliu profesoral”. Acolo se discută extrem de mult problemele întâmpinare, diverse metode de abordare a situațiilor speciale, iar când ai profesori atât de implicați, e greu să nu găsești lucruri de învățat la fiecare pas. Mai mult decât atât, profesorii fiecărei clase (cel de Mate și cel de Română) colaborează și se consultă cu privire la ce situații există, astfel încât abordarea să fie congruentă și unitară și actul educațional să fie unul cât mai de succes.
Rep.: Când se încheie Școala Remedială de Vară AER, ce faceți cu concluziile și rezultatele obținute și care este următorul pas?
Gabi Bartic: Școala se va încheia vineri, pe 3 septembrie. În aceste zile am dat testele finale – aceste teste le vom analiza, împreună cu participarea și implicarea copiilor în activitățile școlii și vom acorda bursele anunțate: vom avea 40 de bursieri ai școlii care vor primi, timp de 5 luni, burse de câte 500 de lei pe lună.
Dar, mai mult decât atât, planul nostru e ca, din 1 octombrie, să continuăm acest program: nu a existat discuție cu părinți ai copiilor în care să nu fim întrebați dacă școala va continua și după începerea școlii, pentru că nevoia de ore remediale e una care nu se încheie odată cu vacanța. Așa că da, acum suntem în punctul în care încheiem școala de vară, dar căutăm resurse și sprijin pentru următoarea etapă – sperăm una mai mare și mai de durată – a școlii noastre.
Rep.: Profesorii AER au aplicat la începutul cursurilor o testare inițială a tuturor elevilor. Se apropie începutul școlii, iar Consiliul Elevilor a cerut chiar reintroducerea testării inițiale ca procedură obligatorie, de data asta testări inițiale standardizate la nivel național, pentru toate clasele, pentru a vedea pierderile generate de pandemie. Pot fi făcute aceste testări folosind platforma BRIO?
Gabi Bartic: Da, așa cum am spus, nu există parcurs școlar serios în absența unei testări serioase și extensive a copiilor. Ce vreau să transmit aici e că testarea nu e un bau-bau de care trebuie să fugim, ci un instrument pe care, dacă îl folosim corect, îl putem direcționa pentru binele copiilor, în egală măsură cu binele profesorilor. Testarea oferă nu o notă, nu acesta e scopul testării inițiale, ci punct de plecare corect măsurat și complet golit de subiectivitate la începutul unui an școlar.
Pe platforma Brio pot fi făcute acest tip de evaluări la Matematică și Limba Română pentru clasele I-XII. Faptul că reprezentanții Consiliului Elevilor a început să ceară teste standardizate pentru debutul școlii e o veste extrem de bună, veste pe care acum un an sau doi nu o credeam posibilă: ar fi fost, dacă mi-e permisă o glumă, ca și cum toți copiii ar cere din proprie inițiativă o injecție. Cine ar face asta, ne-am fi întrebat.
Dar faptul că elevii înșiși cer testarea standardizată la debutul școlii e un semn de maturitate a lor și o înțelegere a faptului că sistemul e evaluare din școli trebuie să fie schimbat din temelii. Testarea standardizată (adică ce facem noi la Brio) este răspunsul corect la această nevoie.”
__________
Gabi Bartic este COO și Director al Diviziei Consumer Brio, specialist în marketing, advertising și comunicare digitală, manager cu o experiență de peste două decenii în multiple industrii. Bartic face parte din echipa Brio din 2019
Citește și:
Profesoară pe timp de vacanță: Credeam că s-au săturat de școală, nu m-am așteptat să am prezență 100% a copiilor și să rezolve temele atât de repede. E păcat să nu facem o astfel de școală, avem solicitări de la părinți care ne roagă să continuăm și după 13 septembrie – Valeria Neagu, care predă în Școala Remedială de Vară, gratuită pentru elevi
Tabletele cumpărate de stat pentru elevi le-au fost cerute înapoi de multe școli, în vacanța de vară. „Lăsați tabletele elevilor să învețe!” – face apel directorul școlii remediale de vară, Marcel Bartic / Orele gratuite au atras 2.000 de copii și 50 de profesori
Școală de vară gratuită pentru elevii din clasele V-VIII. Programul este online și profesorii vor face educație remedială la Română și Matematică. Elevii cu cel mai bun progres primesc burse de 2.500 lei / Înscrieri deschise pentru elevi și profesori
Redacția
Raluca Pantazi
3 comentarii
Toate bune și la locul lor, se pare.
Mă intrigă însă faptul că în România școală înseamnă aproape exclusiv română și matematică. Inclusiv AER remediază română și matematică, de parcă doar aici ar fi pierderi.
Concret, nimeni nu este interesat de educația copiilor, ci de rezultatele la diverse testări. Și cum se testează în general română și matematică, asta lucrăm, nu? Să dăm bine la procente.
Nu va este rusine? Nu ati platit remedialele si acum cautati motive la virgula si punct ca sa tergiversati plata. Ia sa spunem tuturor, ca sa afle tot poporul: dragi parinti, copii, nu s-au dat nici acum banii de remediale. Statul minte profesorii in fata.
Cred că Ministrului voiați să-i scrieți. Noi, în acest program (privat) am plătit profesorilor munca prestată. Nu înainte de a o evalua. Dar am avut noroc de profesori care meritau mai mult, nu mai puțin :).