Cheltuielile pentru cultură și recreere s-au triplat în 10 ani. România este penultima în UE la acest capitol

În 2007, cheltuielile pentru cultură și recreere reprezentau 4,8% din totalul cheltuielilor de consum, potrivit datelor Eurostat. Zece ani mai târziu, în 2017, aceleași cheltuieli reprezentau 5,8% din cheltuielile de consum. Procentul a crescut cu 1%. Pentru trimestrul al III-lea din 2018 procentul a ajuns la 7,5% din totalul cheltuielilor de consum, arată datele Institutului Național de Statistică, iar suma cheltuită de o familie pentru bilete la spectacole, cinema sau echipamente radio-tv s-a triplat față de 2007.

În termeni nominali (sume exacte), cheltuiala medie pentru o gospodărie, făcută pentru recreere și cultură, era în 2007 de 50,78 lei, arată Anuarul Statistic al României. În 2017, suma a fost de 82,1 lei, potrivit datelor INS. Creșterea a fost, raportată la sumă, de 31 de lei. Cele mai recente date sunt cele din trimestrul al III-lea 2018 (lunile iulie, august, septembrie): suma cheltuită a crescut până la 177,74 de lei, deci avem o triplare a sumei din 2007 până în septembrie 2018.

Însă raportarea se face la cheltuielile de consum total, care au crescut și ele în ultimul deceniu. Comparația procentelor arată că România era penultima în Uniunea Europeană în 2017, ultimii fiind grecii.

• Citiți aici: Cheltuiala românului pentru educație a crescut cu 15 bani în ultimii 3 ani. Sumele date pe impozite și taxe au crescut cu 165% din 2015 până acum.
• Citește și În 4 ani salariile nete din învățământ au crescut cu 84%. Inflația a fost de 4,85% între 2014 și 2018

Ce înseamnă consum de cultură

Coșul bunurilor culturale, așa cum este el definit de Eurostat, cuprinde bunuri și servicii consumate de gospodării (familii). Ca în toată Europa și în România principalul consum cultural era reprezentat în 2015 de ”taxe de radio-tv și achiziție de echipament și accesorii pentru cultură”. (Între timp taxa radio-tv a fost desființată prin lege așa că detalierea cheltuielilor, făcută pentru România în 2015, nu mai este atât de relevantă)

Alte componente mai sunt, potrivit Eurostat, ”ziarele și revistele” și ”echipamente de procesare a informației”, adică programe software și computere.  Cărțile, echipamentele pentru recepție (radio), de înregistrare și reproducere a sunetului și imaginii sunt și ele în acest coș. Tot aici intră și instrumentele muzicale, precum și biletele la muzee, abonamentele la bibliotecă sau biletele la grădina zoologică. Reparațiile de echipamente audio-vizuale, fotografice și de procesare a informației sunt și ele parte din aceste calcule. Cele 14 componente pot fi grupate în cinci categorii:

• taxe radio-tv;
• ziare și cărți;
• echipamente (IT, CD-uri, DVD-uri, etc.);
• ieșirile în oraș și divertisment (cinema, teatru, muzee, biblioteci, concerte și servicii fitografice
• articole care facilitează creația artistică și exprimare (aici intră camerele foto și video, instrumentele muzicale sau materialele pentru desen și pictură).

Cheltuielile defalcate pe aceste categorii, făcute de români, aici (calulele Eurostat sunt in PPS – standardul puterii de cumpărare este indicator comparabil la nivelul Uniunii Europene)

FOTO: pixabay.com