Cîmpeanu anunță că universitățile de Medicină discută despre posibilitatea de a înmatricula o parte dintre cei 4.900 de studenți marocani, refugiați din Ucraina, la solicitarea ministrului omolog din Maroc

3.179 de vizualizări
Foto: Pixabay.com
Universitățile de Medicină discută despre posibilitatea de a înmatricula o parte dintre cei 4.900 de studenți marocani, refugiați din Ucraina, la solicitarea ministrului omolog din Maroc. Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat, vineri, că este anevoioasă înmatricularea în România a elevilor şi studenţilor care provin din unităţile de învăţământ din Ucraina.

Cîmpeanu a explicat că sunt două categorii de studenţi din Ucraina care vor să înveţe în sistemul românesc: „Cei care provin din universităţile ucrainene şi sunt de naţionalitate ucraineană. Aceştia beneficiază de finanţare din partea statului român precum studenţii români. Sunt şi studenţi care învăţau în Ucraina pe cont propriu valutar şi care pot fi primiţi la decizia universităţii la care aceştia vor să se înscrie în România”.

Potrivit acestuia, pentru înscrierea studenţilor din Ucraina a fost necesară o flexibilizare a legislaţiei, în sensul permiterii înmatriculării în orice moment, nu doar la început de an universitar.

„În mod normal înmatricularea se face la începutul anului universitar. Am permis universităţilor să înmatriculeze la orice moment. În urma organizării unui examen de evaluare a competenţelor universitatea poate să decidă dacă îl înmatriculează şi în ce an. (…) Studenţii pot fi înmatriculaţi şi la programe existente în limba franceză sau engleză”, a spus ministrul Educaţiei.

Conform declaraţiilor acestuia, în cursul săptămânii viitoare va avea o întrevedere cu ministrul învăţământului superior din Maroc.

„Ne-a trimis deja o listă cu 4.905 de studenţi marocani care învăţau în universităţile din Ucraina doar în domeniul medical. Se discută acum, la nivelul universităţilor de Medicină şi Farmacie din România, câţi şi în ce condiţii pot accepta din aceşti studenţi. Doar cei marocani. Sunt în legătură directă şi cu ministrul tunisian al învăţământului superior, care are aceeaşi solicitare. Au fost mulţi studenţi”, a precizat ministrul Educaţiei.

Acesta a răspuns totodată că în cazul studenţilor din Ucraina aflaţi în anii terminali care nu au acte nu se poate face înmatricularea pentru a nu periclita credibilitatea instituţiilor de învăţământ superior din România. Au însă posibilitatea să se înscrie ca audienţi până când intră în posesia actelor de studii şi să susţină examenul de licenţă într-o sesiune ulterioară.

În ceea ce îi priveşte pe elevii din Ucraina care vor să înveţe în România, ministrul Educaţiei a declarat că din cei 80.000 de ucraineni care au rămas pe teritoriul României, 40 – 43% au sub 18 ani.

„Sunt 34.000 de copii de vârstă şcolară sau grădiniţă. Aş vrea să vă spun că puţin peste 1.300 au dorit şi solicitat să intre pe curriculum românesc, în şcolile româneşti, deocamdată cu statut de audient. Restul, cea mai mare parte, preferă să înveţe după curriculum ucrainean. Diferenţele sunt foarte mari. Sistemul de notare la noi e de la 1 la 10, în Ucraina este de la 1 la 12. Pe de altă parte, decizia Guvernului ucrainean de recunoaştere a studiilor fără să treacă prin examene naţionale a consolidat această dorinţă de a rămâne la curriculum ucrainean. Este suficient să frecventezi online curriculum ucrainean, cu sprijinul şcolilor româneşti, aspect foarte important din perspectivă logistică”, a declarat ministrul Educaţiei.

Sorin Cîmpeanu a dat exemplu Colegiul Naţional ‘Mihai Viteazul’ din Bucureşti, unde 28 de copii ucraineni învaţă în opt clase cu opt cadre didactice ucrainene.

„Sunt copii cu vârstă mică, de învăţământ primar, la care online-ul bineînţeles că nu are eficienţă. Şi atunci beneficiază de suportul nostru, a opt profesori ucraineni care predau în limba ucraineană. Colegiul ‘Mihai Viteazul’ pune la dispoziţie săli de clasă, infrastructură, materiale didactice. Acesta este cazul cel mai frecvent pentru că sunt cei mai numeroşi. La Ineu, spre exemplu, o fabrică din Ucraina a fost relocată, au venit muncitorii. Sunt şi 40 de copii. Ei au fost înscrişi în colegiul din Ineu, de la cei mai mici până la cei mai mari. Unii au fost cuprinşi în clase cu predare în limba română, alţii în clase cu predare în limba ucraineană”, a declarat ministrul Educaţiei.


3 comentarii
  1. dar studentii marocani/tunisieni de ce nu se intorc acasa? au si ei universitati… nici in Maroc , nici in Tunisia nu sunt probleme… oare de ce ar ramane p’aci prin Europa?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

Durata orelor online sincron: 20 de minute la clasa pregătitoare și 30 de minute la clasa a IV-a, recomandările Inspectoratului Școlar Ilfov pentru învățători

Într-o scrisoare metodică pentru învățători Inspectoratul Ilfov recomandă ce durată să aibă activitățile online de la clasa pregătitoare până la clasa a IV-a. În plus, inspectorii de specialitate arată și…
Vezi articolul
CIVIS Open Lab

Universitatea din București își prezintă poziția în dezbaterea privind viitorul învățământului superior european: alianțele sunt cheia, dar au nevoie de sprijin inclusiv financiar din partea Comisiei și a statelor / Identitatea universităților să fie protejată

Alianțele universitare europene devin cei mai importanți promotori ai schimbării în învățământul superior, dar universitățile au nevoie de sprijin atât din partea Comisiei Europene, cât și din partea statelor, consideră…
Vezi articolul