Clasamentul universităților din România 2018 este dominat de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Pe locul al doilea se află Universitatea din București, iar pe al treilea este Universitatea Politehnică din București. Clasamentul a fost publicat de Asociația Cercetătorilor Ad Astra și arată fotografia de moment a instituțiilor de învățământ superior din România, pe baza a 9 rankinguri internaționale. Clasamentul stabilește ierarhia universităților din România în funcție de performanțele individuale din topurile internaționale.
26 de universități românești de stat sunt vizibile internațional, dintr-un total de 54 de universități publice câte are România în prezent, spun autorii clasamentului. Spre comparație, anul trecut România avea vizibile 23 de universități (toate publice), iar în 2016 erau incluse în topurile internaționale 20 de universități publice.
Primele patru poziții din Clasamentul universităților din România 2018 rămân constante în ultimii 3 ani.
Autorii Clasamentului Universitar 2018:
- Daniel David (Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca/UBB),
- Ovidiu Andronesi (Universitatea Harvard),
- Dorel Banabic (Universitatea Tehnică din ClujNapoca),
- Carmen Buzea (Universitatea Transilvania din Brașov),
- Bogdan Florian (Școala Națională de Studii Politice și Administrative/SNSPA),
- Silviu Matu (UBB),
- Adrian Miroiu (SNSPA),
- Anca Prisăcariu (Waikato Institute of Technology)
- Lazăr Vlăsceanu (Universitatea din București).
Clasamentul Universităților din România 2018
| Universitatea | Punctaj | Rang |
| Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca | 14 | 1 |
| Universitatea din București | 11 | 2 |
| Universitatea Politehnică din București | 11 | 2 |
| Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași | 7 | 3 |
| Univ. de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu din Cluj | 6 | 4 |
| Universitatea de Vest din Timișoara | 5 | 5 |
| Univ. de Medicină și Farmacie Carol Davila din București | 5 | 5 |
| Univ. de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași | 5 | 5 |
| Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași | 5 | 5 |
| Universitatea Transilvania din Brașov | 3 | 6 |
| Academia de Studii Economice din București | 3 | 6 |
| Universitatea Politehnica din Timișoara | 3 | 6 |
| Universitatea Tehnică din Cluj Napoca | 3 | 6 |
| Universitatea din Craiova | 2 | 7 |
| Universitatea din Oradea | 2 | 7 |
| Universitatea Lucian Blaga din Sibiu | 2 | 7 |
| Universitatea Ovidius din Constanța | 2 | 7 |
| Univ. de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj | 2 | 7 |
| Universitatea Dunărea de Jos din Galați | 1 | 8 |
| Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești | 1 | 8 |
| Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava | 1 | 8 |
| Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova | 1 | 8 |
| Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș | 1 | 8 |
| Univ. de Medicină și Farmacie Victor Babeș din Timișoara | 1 | 8 |
| Univ. de Științe Agronomice și Med. Veterinară din București | 1 | 8 |
| Universitatea Tehnică de Construcții din București | 1 | 8 |
-
Universitățile românești care nu apar în Clasament nu sunt incluse în niciunul din cele nouă rankinguri internaționale ale universităților luate în considerare de autori
Clasamentul Universitar 2018 folosește metodologia propusă de membrii High Level Experts Group, numiți în 2016 de Ministrul Educației pentru a elabora Metarankingul Universitar 2016, anunță Asociația Ad Astra a Cercetătorilor Români. Toate analizele prezentate pornesc de la datele disponibile pe websiteurile rankingurilor internaționale ale universităților la data de 23 noiembrie 2018
Față de clasamentul din 2017, nou intrate în clasament anul acesta sunt Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava condusă de fostul ministru Valentin Popa, Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București condusă de fostul ministru Sorin Cîmpeanu, precum și Universitatea Tehnică de Construcții din București.
Metarankingul Universitar se află la ediția a treia, explică Asociația Ad Astra a Cercetătorilor Români, într-un comunicat remis Edupedu.ro. Raportul a fost elaborat cu sprijinul Ad Astra, de către autorii menționați mai sus. “Prima ediție a fost realizată în 2016, sub auspiciile Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice (Andronesi și colab., 2016), cu auditarea internațională a metodologiei și cu extensia analizei robusteții metodologiei în Raportul Think Tank-ului G3A (David și colab., 2016). A doua ediția a fost realizată în anul 2017, sub auspiciile Asociației Ad -Astra a Cercetătorilor Români (David și colab., 2017)”, precizează Ad Astra.
În România, există 54 de universități publice (47 civile + 7 militare) și aproximativ 47 de universități private (38 acreditate + 9 autorizate provizoriu).
Scopul Clasamentului Universitar 2018:
- “să identifice care dintre aceste universități au o minimă vizibilitate internațională în rankingurile majore ale universităților (sunt prezente în cel puțin un ranking inclus în analiză) și care este impactul lor relativ în aria academică internațională (prin punctajul obținut în
metaranking)”, spun autorii.
Metodologia
Metarankingul Universitar 2018 urmează metodologia metarankingurilor universitare din 2016 și 2017 și include următoarele clasamente internaționale:
(1) Academic Ranking of World Universities/ARWU – educație și cercetare www.shanghairanking.com
(2) Center for World University Rankings/CWUR – educație și cercetare cwur.org
(3) Leiden Ranking/CWTS – cercetare – www.leidenranking.com
(4) Performance Ranking of Scientific Papers of World Universities/NTU) – cercetare nturanking.lis.ntu.edu.tw
(5) QS-Top Universities Ranking/QS – educație și cercetare www.topuniversities.com/university-rankings
(6) Scimago Institutions Ranking/Scimago – dominant cercetare www.scimagoir.com
(7) Times Higher Education–World University Rankings/THE – educație și cercetare www.timeshighereducation.com/world-university-rankings
(8) University Ranking by Academic Performance/URAP – cercetare http://www.urapcenter.org/2018/
(9) World’s Best Universities Rankings/US-News – cercetare
www.usnews.com/education/best-global-universities/rankings
Autorii precizează că “integrarea celor nouă (9) rankinguri academice internaționale s-a făcut după metodologia metarankingurilor universitare din 2016 și din 2017 (…): În pasul 1, fiecare ranking internațional al universităților a fost împărțit în cinci (5) clase egale (cvintile), aproximând intuitiv următoarele niveluri: (a) superior, (b) mediu-superior, (c) mediu, (d) mediu-inferior și (e) inferior. Deoarece mai multe universități se pot afla pe același rang, analiza s-a focalizat pe numărul rangurilor, nu al universităților”.
Autorii atrag atenția că acest clasament a fost alcătuit în condițiile în care:
- “pozițiile de cercetători pe perioadă nedeterminată și infrastructura de cercetare nu au filă bugetară”
- “legislația nu susține performanța academică, blocând mecanismele fundamentale ale acesteia (ex. politica de head hunting nu este acceptată; debirocratizarea achizițiilor publice pe granturi nu este stimulată)”
“Pentru o universitate modernă rankingurile sunt importante nu doar prin poziția obținută, ci prin modul în care această poziție ajută la analiza internă a performanței, culturii academice și misiunii universității, în scopul realizării unor politici de dezvoltare realiste”, mai spun autorii clasamentului.
Recomandările autorilor clasamentului pentru miniștrii Educației și Cercetării:
- Organizarea universităților românești în locale, regionale și naționale, în funcție de misiunea asumată, de mărime și de performanța în rankingurile internaționale
- Elaborarea de programe de susținere a universităților pe categoriile menționate mai sus
Citește și:
- Clasamentul Internațional al Universităților în Inginerie și Tehnologie 2019: O singură universitate românească în top
- Compară cu primul clasament al universităților din România realizat după standarde europene, anunțat oficial în 2011 chiar de ministrul Educației