Clasamentul universităților din România 2018: Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca este pe primul loc

12.429 de vizualizări
Clasamentul universităților din România 2018 este dominat de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Pe locul al doilea se află Universitatea din București, iar pe al treilea este Universitatea Politehnică din București. Clasamentul a fost publicat de Asociația Cercetătorilor Ad Astra și arată fotografia de moment a instituțiilor de învățământ superior din România, pe baza a 9 rankinguri internaționale. Clasamentul stabilește ierarhia universităților din România în funcție de performanțele individuale din topurile internaționale.

26 de universități românești de stat sunt vizibile internațional, dintr-un total de 54 de universități publice câte are România în prezent, spun autorii clasamentului. Spre comparație, anul trecut România avea vizibile 23 de universități (toate publice), iar în 2016 erau incluse în topurile internaționale 20 de universități publice.

Primele patru poziții din Clasamentul universităților din România 2018 rămân constante în ultimii 3 ani.

Autorii Clasamentului Universitar 2018:
  • Daniel David (Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca/UBB),
  • Ovidiu Andronesi (Universitatea Harvard),
  • Dorel Banabic (Universitatea Tehnică din ClujNapoca),
  • Carmen Buzea (Universitatea Transilvania din Brașov),
  • Bogdan Florian (Școala Națională de Studii Politice și Administrative/SNSPA),
  • Silviu Matu (UBB),
  • Adrian Miroiu (SNSPA),
  • Anca Prisăcariu (Waikato Institute of Technology)
  • Lazăr Vlăsceanu (Universitatea din București).
Clasamentul Universităților din România 2018
UniversitateaPunctajRang
Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca141
Universitatea din București112
Universitatea Politehnică din București112
Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași73
Univ. de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu din Cluj64
Universitatea de Vest din Timișoara55
Univ. de Medicină și Farmacie Carol Davila din București55
Univ. de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași55
Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași55
Universitatea Transilvania din Brașov36
Academia de Studii Economice din București36
Universitatea Politehnica din Timișoara36
Universitatea Tehnică din Cluj Napoca36
Universitatea din Craiova27
Universitatea din Oradea27
Universitatea Lucian Blaga din Sibiu27
Universitatea Ovidius din Constanța27
Univ. de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj27
Universitatea Dunărea de Jos din Galați18
Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești18
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava18
Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova18
Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș18
Univ. de Medicină și Farmacie Victor Babeș din Timișoara18
Univ. de Științe Agronomice și Med. Veterinară din București18
Universitatea Tehnică de Construcții din București18
  • Universitățile românești care nu apar în Clasament nu sunt incluse în niciunul din cele nouă rankinguri internaționale ale universităților luate în considerare de autori

Clasamentul Universitar 2018 folosește metodologia propusă de membrii High Level Experts Group, numiți în 2016 de Ministrul Educației pentru a elabora Metarankingul Universitar 2016, anunță Asociația Ad Astra a Cercetătorilor Români. Toate analizele prezentate pornesc de la datele disponibile pe websiteurile rankingurilor internaționale ale universităților la data de 23 noiembrie 2018

Față de clasamentul din 2017nou intrate în clasament anul acesta sunt Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava condusă de fostul ministru Valentin Popa, Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București condusă de fostul ministru Sorin Cîmpeanu, precum și Universitatea Tehnică de Construcții din București.

Metarankingul Universitar se află la ediția a treia, explică Asociația Ad Astra a Cercetătorilor Români, într-un comunicat remis Edupedu.ro. Raportul a fost elaborat cu sprijinul Ad Astra, de către autorii menționați mai sus. “Prima ediție a fost realizată în 2016, sub auspiciile Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice (Andronesi și colab., 2016), cu auditarea internațională a metodologiei și cu extensia analizei robusteții metodologiei în Raportul Think Tank-ului G3A (David și colab., 2016). A doua ediția a fost realizată în anul 2017, sub auspiciile Asociației Ad -Astra a Cercetătorilor Români (David și colab., 2017)”, precizează Ad Astra.

În România, există 54 de universități publice (47 civile + 7 militare) și aproximativ 47 de universități private (38 acreditate + 9 autorizate provizoriu).
Scopul Clasamentului Universitar 2018:
  • “să identifice care dintre aceste universități au o minimă vizibilitate internațională în rankingurile majore ale universităților (sunt prezente în cel puțin un ranking inclus în analiză) și care este impactul lor relativ în aria academică internațională (prin punctajul obținut în
    metaranking)”, spun autorii.
Metodologia

Metarankingul Universitar 2018 urmează metodologia metarankingurilor universitare din 2016 și 2017 și include următoarele clasamente internaționale:

(1) Academic Ranking of World Universities/ARWU – educație și cercetare www.shanghairanking.com

(2) Center for World University Rankings/CWUR – educație și cercetare cwur.org

(3) Leiden Ranking/CWTS – cercetare – www.leidenranking.com

(4) Performance Ranking of Scientific Papers of World Universities/NTU) – cercetare nturanking.lis.ntu.edu.tw

(5) QS-Top Universities Ranking/QS – educație și cercetare www.topuniversities.com/university-rankings

(6) Scimago Institutions Ranking/Scimago – dominant cercetare www.scimagoir.com

(7) Times Higher Education–World University Rankings/THE – educație și cercetare www.timeshighereducation.com/world-university-rankings

(8) University Ranking by Academic Performance/URAP – cercetare http://www.urapcenter.org/2018/

(9) World’s Best Universities Rankings/US-News – cercetare
www.usnews.com/education/best-global-universities/rankings

Autorii precizează că “integrarea celor nouă (9) rankinguri academice internaționale s-a făcut după metodologia metarankingurilor universitare din 2016 și din 2017 (…): În pasul 1, fiecare ranking internațional al universităților a fost împărțit în cinci (5) clase egale (cvintile), aproximând intuitiv următoarele niveluri: (a) superior, (b) mediu-superior, (c) mediu, (d) mediu-inferior și (e) inferior. Deoarece mai multe universități se pot afla pe același rang, analiza s-a focalizat pe numărul rangurilor, nu al universităților”.

Autorii atrag atenția că acest clasament a fost alcătuit în condițiile în care:

  • “pozițiile de cercetători pe perioadă nedeterminată și infrastructura de cercetare nu au filă bugetară”
  • “legislația nu susține performanța academică, blocând mecanismele fundamentale ale acesteia (ex. politica de head hunting nu este acceptată; debirocratizarea achizițiilor publice pe granturi nu este stimulată)”

“Pentru o universitate modernă rankingurile sunt importante nu doar prin poziția obținută, ci prin modul în care această poziție ajută la analiza internă a performanței, culturii academice și misiunii universității, în scopul realizării unor politici de dezvoltare realiste”, mai spun autorii clasamentului.

Recomandările autorilor clasamentului pentru miniștrii Educației și Cercetării:
  1. Organizarea universităților românești în locale, regionale și naționale, în funcție de misiunea asumată, de mărime și de performanța în rankingurile internaționale
  2. Elaborarea de programe de susținere a universităților pe categoriile menționate mai sus

Citește și:

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

3 comentarii
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Trei universități din România dispar din Clasamentul internațional al universităților QS. Babeș-Bolyai și Universitatea din București rămân în categoria 801+

Schimbare dramatică în clasamentul internațional al universităților Quacqarelli-Symonds, înregistrată de universitățile din România: trei dintre instituțiile de învățământ superior românești prezente anii trecuți în rankinguri nu au mai prins top…
Vezi articolul

Piața Universității – 30 de ani de la cea mai amplă mișcare anticomunistă din Europa de Est. Interviuri-mărturii și expoziție digitală cu documente ale vremii, lansate de Universitatea din București

La împlinirea a 30 de ani de la cea mai amplă mișcare anticomunistă din Europa de Est – Fenomenul Piața Universității -, Universitatea din București lansează un exercițiu de memorie…
Vezi articolul

Limitarea la strict două mandate pentru rectorii universităţilor, indiferent dacă au fost întrerupte sau nu, votată în unanimitate de Comisia de Învăţământ din Camera Deputaţilor

Comisia de Învățământ a Camerei Deputaților a votat marţi, în unanimitate, un raport favorabil pentru propunerea legislativă de a limita mandatele rectorilor la maximum două, indiferent de întreruperi. Anunţul a…
Vezi articolul