Mai multe locuri la licență ar urma să fie alocate Facultății de Teologie Ortodoxă a Universității din București, decât la Istorie, Fizică, Biologie sau Chimie, semnalează profesorul Claudiu Tufiș de la Facultatea de Științe Politice: „Facultățile de teologie nu au ce căuta în universități” / Universitatea: Au fost aprobate doar propunerile inițiale, decizia finală – în mai

3.121 de vizualizări
Facultatea de Teologie Ortodoxă – Universitatea din Bucuresti / Foto: Unibuc.ro
Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității din București ar urma să aibă disponibile pentru anul academic viitor mai multe locuri la buget, la programele de licență, decât facultățile de Jurnalism și Științele Comunicării, Istorie, Geologie și Geofizică, Fizică, Filosofie, Chimie, Biologie, afirmă, într-un mesaj publicat miercuri pe Facebook, Claudiu Tufiș, conferențiar la Facultatea de Științe Politice a aceleiași Universități. El susține, în acest context, că “facultățile de teologie nu au ce căuta în universități”. Pe de altă parte, Universitatea arată, prin purtătorul de cuvânt, că nu a fost luată o decizie finală în acest sens, ci au fost votate doar propuneri inițiale ale facultăților.
  • Claudiu Tufiș scrie, în același mesaj, că “Dacă adaug și locurile de la teologie baptistă și de la teologie catolică atunci au mai multe locuri la buget și decât:  Facultatea de Drept, Facultatea de Administrație și Afaceri”.

El face aceste precizări în contextul în care Universitatea din București nu a luat o decizie, până acum, cu privire la numărul de locuri care vor fi repartizate facultăților sale. Potrivit Mirabelei Amarandei, purtătoarea de cuvânt a instituției, astăzi au fost votate doar propunerile inițiale ale facultăților privind cifra de școlarizare pentru anul academic 2023-2024, cifră de școlarizare ce stă la baza admiterii la facultate, urmând ca decizia finală să fie luată în luna mai, după ce Ministerul Educației va aproba cifra de școlarizare per universitate.

Mirabela Amarandei pentru Edupedu.ro: “Astăzi au fost votate propunerile facultăților cu privire la cifra de școlarizare pentru anul academic următor, propuneri de care Universitatea va ține cont și le poate înainta Ministerului Educației. În pasul următor, pe baza cifrei fundamentate de CNSPIS (Consiliul Național de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior – n.red.), a capacității de școlarizare a fiecărei universități, dar și a propunerilor venite dinspre universități, Ministerul Educației aprobă o cifră de școlarizare pentru fiecare universitate. Abia apoi, în luna mai, după ce primim cifra de școlarizare de la minister, putem discuta de alocarea internă a locurilor bugetate către fiecare facultate. Deci suntem într-o fază incipientă a acestui proces. Și e bine de văzut inclusiv retrospectiv cum au stat lucrurile la Universitatea din București în alocarea locurilor de studii la facultăți.”

Pe de altă parte, potrivit cifrei de școlarizare folosite pentru admiterea la studii de licență în actualul an universitar, aprobată în mai 2022, în anul 2022-2023 Facultatea de Teologie Ortodoxă a avut repartizate 172 de locuri – mai multe decât: Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării (127), Geologie și Geofizică (64), Fizică (78), Filosofie (97), Chimie (110), Biologie (131). 

Claudiu Tufiș se întreabă, în mesajul publicat pe Facebook: “Ce țară este aceea în care una din universitățile cele mai importante produce mai mulți teologi decât biologi, chimiști, filosofi, fizicieni, geologi, istorici sau jurnaliști?” Și amintește că “Putem avea studii religioase sau orice altă specializare vreți, dar nu teologie, unde numirea profesorilor depinde nu doar de concursuri ci și de binecuvântarea bisericii, sau unde studenții au nevoie de recomandare de la duhovnic pentru a candida”.

Într-un comentariu, Daniel Funeriu scrie că rezolvarea „ține de modul în care societatea se raportează la religie, nu de modul în care un ministru o face. Despre materia religie e foarte util de citit ce spune Constituția şi decizia CCR. Cum statul e obligat să furnizeze materia religie, e obligat şi să formeze profesorii. Iar preoții… sigur, e posibil să scoți de sub stat formarea lor. Cu rezultate uşor de anticipat.”

Mesajul lui Claudiu Tufiș, integral:


17 comments
  1. Văd o abordare cu mânie proletară făcută de agitatorul politic Tufiș care e comunist de la Demos și pentru că u face cercetare face gălăgie ..

    In realitate alocările se decid pe cererea înregistrată de Minister. Nu e vina nimănui că la istorie ai abandon școlar mare, e licențe tot mai puține și nu se mai înscriu așa de mulți să facă istorie. Poate că s au săturat tinerii să meargă la o facultate unde Boia le spune că sunt un popor de țărani proști.

    La filosofie NU au oameni care să se înscrie, Misterul alocă pe temeiul cifrelor cu licențiații și perspectivele de viitor.
    Iar comunicarea de fapt nu o știință propriu spus ci e BS , amestecătură și ideologie.

    La teologie fac istorie universală, greacă veche, Vechiul și Noul Testament, teologie sistematică și chiar filosofie. Păi regret dar e o cultură umanistă mai solidă decât ce a ajuns istoria sau filosofia unde li se predau porcării despre internet și capitalism in loc de Platon !

    Teologia patrimoniu e secție de artă, iar teologia socială e asistență socială cu cerere pentru că Biserica are operă caritativă uriașă și știi unde o să lucrezi

    Deci toată știrea asta stă pe faptul că lui Tufiș că lui nu ii convine că teologia are CERERE constantă pe piață și ura socială a noilor comuniști e cool, stimulează individa socială și prejudecățile ca să puncteze el politic la partidul Demos de 0,00001 de fanatici ideologici care injectează ură infectă contra majorității religioase a țării.

  2. Romania educata este în evul mediu,religia este la putere,că se fac foarte ,foarte multi bani nefiscalizati și mai important bisericile sunt mase de manevră pentru votanții religioși la alegeri.

  3. ” „Facultățile de teologie nu au ce căuta în universități” . Foarte adevarat ( stiinta si religia au viziuni foarte diferite asupra lumii ) , dar aceasta este numai prima parte a problemei. Partea a doua este chiar mai grava , dar este trecuta sub tacere ( oare de ce ?) de catre sociologul Claudiu Tufis ( domenii de interes – comportament politic, studii electorale, societate civilă, mișcări sociale, politici publice în domeniul învățământului superior, metodologia cercetării sociale și analiza datelor sociale).
    Intrebarea nerostita de care reprezentantii mediului academic de la noi fug ca dracu` de tamaie este ce cauta in universitatile (civile) romanesti masteratele si studiile de securitate si intelligence ?! Liniste …

    1. Dacă știința și religia au viziuni foarte diferite asupra lumii, atunci Biserica nu ar fi susținut stiinta, astfel ca, in trecut, primele scoli preponderent laice nu ar fi luat fiinta in sânul Bisericii…religia și stiinta se completează, nu se “contrariază” reciproc…

  4. Domnule tovarăș Tufiș, nu disprețuiți calitatea intelectuala a teologilor, binecuvântarea Bisericii nu diminuează cu nimic din calitatea științifică a cercetării. Aceasta se supune normelor academice in vigoare. Sunteți răutăcios.

  5. Saracul, dacă e după el, l-ar scoate de tot pe Dumnezeu afara din scoli, din sufletele copiilor (ma refer la studiul religiei in clasele I-XII); stimabile, oricum studiul religiei in scoli se face la cerere, oricum e deja prigonita Biserica lui Hristos la nivel mondial, ce mai vrei? Problema ta nu e cu celelalte facultăți pe care le-ai enumerat, ci cu facultatea de Știinte Politice. Acolo chiar ca nu vrea sa meargă lumea, pentru ca politica de aia îi și spune politica, pentru ca, de cele mai multe ori, nici nu ai cu cine vota, in timp ce la Sfânta Biserica mergi atât pentru tămăduirea sufletului, cât și a trupului (au existat atât de multe minuni făcute cu Harul lui Dumnezeu in acest sens).

      1. Emil: comentariul tău arată că ești stăpânit de ură bolnavă și te chiuie să promovezi hate speech otrăvit.

        Ăștia sunteți voi progresiștii tolerați și iluminați de „știință”, știința aia care a inventat darviismul social, rasismul științific, socialismul științific și genocidul modern.

    1. Are dreptate!
      Merg la biserică, cred în Dumnezeu, dar după cum au decurs lucrurile nu am înțeles rolul religiei în școli.
      Din ce în ce mai mulți criminali, violatori, drogați, recalcitranți…Și o să aflați că au făcut 12 ani de religie ,și au avut cei mai mulți nota 10 și mai mult s-au îndepărtat de Dumnezeu.Credința trebuie să vină din suflet, la biserică să se învețe…

      1. Dacă credința trebuie sa se învețe pa Biserica, atunci hai ca mutam toate disciplinele sa se studieze in cadrul Bisericii, pentru ca primele scoli au luat ținta in Biserici.

    2. Ești un ignorant, ești chiar ridicol …religia nu te ajuta chiar la nimic, religia înseamnă ura, rasism, intoleranta, supunere, frica indusa , război și intr-un final moarte….in numele religiei s-au comis cele mai odioase atrocități împotriva umanității …biserica este vinovata de crime și genocid împotriva umanității

      1. Biserica Catolica a organizat cruciadele, Biserica Ortodoxa nu a comis crime niciodata, iar mulsulmanii nu se pot numi Biserica, pentru ca ei nu il mărturisesc pe adevăratul Hristos.

        1. Biserica ortodoxă n-a făcut nimic rău, desigur. Cu excepția conceptelor anacronice despre viață, societate, igienă, sănătate. Cu excepția tolerării unor indivizi care dau lichide cu aceeași linguriță la mii de oameni, în plină pandemie, și care fac propagandă rusească. Cu excepția atragerii unor fonduri incalculabile de la populație, de la stat, de la autorități locale și companii, fonduri risipite pe 18000 de biserici doar în România, în timp ce în țară sunt în total cam 400 de spitale (unele cu biserici ÎN CURTE), pe mașini de lux etc. Cu excepția unor domni că patriarhul Rusiei, care BINECUVÂNTEAZĂ RĂZBOIUL ÎMPOTRIVA ALTOR ORTODOCȘI.
          Hai sictir.

          1. Idei alambicate și confuze fara baze reale de adevăr. Spitalele sunt construite de stat și nu cred că se poate face dovada că 18000 de biserici au fost construite de acesta. daca va e frica de împărtășania din aceeași linguriță, deși mă îndoiesc, pentru că mulți care discuta despre acest subiect nu merg la biserică, atunci nu mai mergeți în locuri aglomerate ca este posibil sa luați un virus.

    3. Nu e vorba de scos Dumnezeu din sufletele oamenilor….problema e că ” aducerea ” lui Dumnezeu în sufletele oamenilor , se face din ce în ce mai mult , contracost, de către biserică și nu e deloc bine. Numele Domnului, nu trebuie folosit pentru avantaje materiale de niciun fel. Biserica ar trebui să dea prima exemplul simplității…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
conducătorii de doctorate

Blocadă la publicarea tezelor de doctorat: Academia SRI, Universitatea Titu Maiorescu și Universitatea Cuza din Iași – printre cele care nu au trimis Bibliotecii Naționale nicio copie a doctoratelor, acuză senatorul USR Vlad Alexandrescu, care cere accesibilizarea lucrărilor de doctorat de la Academia SRI și desecretizarea studenților

Peste 20 de universități de stat și private nu și-au îndeplinit obligația de a trimite la Biblioteca Națională câte un exemplar pe hârtie și unul electronic al fiecărei teze de…
Vezi articolul

“Năstrușnica” idee de a renunța brusc la online în universități, criticată de senatorul Ștefan Pălărie (USR): multe cămine sunt ocupate de refugiați, organizarea semestrului e deja stabilită, iar cadrul legal poate fi rezolvat prin ordonanță

Problema “cadrului legal” pentru predarea și evaluarea online în facultăți poate fi “rezolvată rapid” printr-o ordonanță de urgență, “nu e nevoie de bulversarea unei comunități de peste 500.000 de studenți…
Vezi articolul

Marian Preda, rectorul Universității din București, la o întâlnire inițiată de comisarul european pentru Educație: Utilizarea micro-creditelor și a micro-certificatelor poate oferi un acces mai larg studenților non-tradiționali și studenților cu cerințe educaționale speciale, la experiențe valoroase de învățare

Rectorul Universității din București, Marian Preda, a propus în cadrul unei consultări inițiate de comisarul european pentru Educație “promovarea standardelor transformaționale la nivel național și regional, menite să producă modernizarea…
Vezi articolul

Ligia Deca, despre ieșirea universităților românești din topul Shanghai: O oglindă a politicilor publice din ultimul deceniu / Universitățile s-au concentrat pe asigurarea unui act educațional de calitate pentru studenți, nu pe rezultatele cercetării sau premianți Nobel ori Fields / Vom adopta noi standarde minimale pentru conferențiar și profesor

Aproape o treime din punctajul pentru prezența în topul Shanghai „este acordată pentru existența absolvenților sau a cadrelor didactice sau a cercetătorilor, în universitățile evaluate, care să fi câștigat Premiul…
Vezi articolul