Consiliul Național al Elevilor (CNE) cere Ministerului Educației „să interzică și să sancționeze ferm limbajul jignitor, umilitor sau intimidant la adresa elevilor, în cadrul olimpiadelor și competițiilor școlare”. CNE face referire în comunicatul de presă transmis, la cazurile prezentate de Edupedu.ro în care elevi povestesc că profesori evaluatori i-ar fi jignit când au cerut să afle unde au greșit și de ce au fost depunctați. Într-un răspuns pentru Edupedu.ro, ministrul Mihai Dimian, mai îngrijorat de imaginea olimpiadelor, a spus că reclamațiile trimise de elevi și profesori la Ministerul Educației după Olimpiada Națională de Științe Socio-umane, „date în lucru” la departamentul „de olimpiade”.
- Amintim, Edupedu.ro a scris mai multe articole despre nereguli reclamate la mai multe discipline de la Olimpiada Națională de Socio-Umane 2026, unele chiar de profesorii însoțitori, privind corectarea lucrărilor: un caz de la Olimpiada de Psihologie, când un profesor evaluator i-ar fi spus unui elev: „Citește-ți încă o dată lucrarea să vezi ce aberații ai scris” sau mai mulți elevi de la Olimpiada Națională de Educație socială care acuză depunctări pe motiv că „alții au scris mai mult”
- Relevant în context e și că directoarea Colegiului Național unde s-a desfășurat Olimpiada Națională de Științe Socio-Umane, Elena Calistru, a fost anunțată în funcția de consilieră a ministrului Educației, Mihai Dimian, weekendul trecut, imediat după desfășurarea olimpiadei.
Consiliul Național al Elevilor cere Ministerului Educației să nu rămână „un spectator al acestor derapaje” și face referire la cazurile prezentate de Edupedu.ro în care unii elevi și profesori povestesc cum s-a desfășurat Olimpiada de Științe Socio-Umane de la Iași, în special contestațiile.
„Citește-ți încă o dată lucrarea să vezi ce aberații ai scris!” este îndemnul plin de „patos” al unui profesor din Comisia Centrală de la una dintre cele mai prestigioase olimpiade școlare la adresa unui elev care ar fi avut tupeul să depună o contestație asupra notei primite. Astfel de injurii sunt greu de conceput în societatea actuală în orice context educațional, dar mai ales atunci când sunt adresate unui elev care a luat 9,20 la o probă din cadrul unei olimpiade naționale, ele arată cât de greșit ajunge uneori să fie tratată performanța în școală: cu aroganță, cu ostilitate, lipsă de transparență și prea puțin respect pentru elevi.
(… ) Când elevii ajung să se întrebe nu unde au greșit, ci după ce reguli sunt evaluați, este clar că avem de-a face cu o problemă care ține de întregul sistem„.
Din păcate, acest episod nu este unul singular și nici nu poate fi redus la statutul unei simple „scăpări de moment”, spune CNE.
Solicitările CNE privind desfășurarea olimpiadelor
1. Publicarea din timp a calendarului olimpiadelor școlare și a regulamentelor specifice – Pentru a asigura predictibilitate și un cadru clar de desfășurare a competițiilor, calendarul etapelor și regulamentele aferente fiecărei discipline trebuie publicate cu suficient timp înainte, astfel încât elevii și profesorii coordonatori să nu fie puși în fața unor informații comunicate tardiv.
2. Transparentizarea componenței comisiilor centrale – Pentru consolidarea încrederii în corectitudinea procesului de evaluare, este necesară publicarea componenței comisiilor centrale, precum și asumarea unor criterii clare de selecție a membrilor acestora, care să respecte standarde de competență, integritate și imparțialitate.
3. Asigurarea posibilității de vizualizare a lucrării împreună cu borderoul de evaluare, înainte de depunerea contestației – Pentru ca dreptul la contestație să fie exercitat în mod real și informat, este necesară modificarea Normelor metodologice și a regulamentelor specifice ale olimpiadelor școlare, astfel încât elevii să poată consulta, înainte de expirarea termenului de depunere a contestațiilor, nu doar lucrarea, ci și borderoul de corectare aferent. Doar în acest mod fiecare elev poate înțelege clar unde și pentru ce a fost depunctat, putând decide în cunoștință de cauză dacă formulează sau nu o contestație.
4. Afișarea completă și coerentă a rezultatelor, înainte de expirarea termenului pentru contestații – Elevii trebuie să aibă acces la toate rezultatele relevante pentru ierarhia finală înainte de a decide dacă depun sau nu contestație. Orice altă practică afectează caracterul echitabil al competiției și pune elevii în imposibilitatea de a lua o decizie în cunoștință de cauză.
5. Interzicerea și sancționarea fermă a limbajului jignitor, umilitor sau intimidant la adresa elevilor – Nicio formă de excelență academică nu poate justifica un comportament abuziv. Ministerul Educației și Cercetării are obligația de a transmite clar că derapajele de acest tip sunt incompatibile cu valorile educației și trebuie sancționate prompt, indiferent de funcția sau prestigiul persoanei care le manifestă.
Comunicatul de presă integral al Consiliului Național al Elevilor
„Citește-ți încă o dată lucrarea să vezi ce aberații ai scris!” este îndemnul plin de „patos” al unui profesor din Comisia Centrală de la una dintre cele mai prestigioase olimpiade școlare la adresa unui elev care ar fi avut tupeul să depună o contestație asupra notei primite. Astfel de injurii sunt greu de conceput în societatea actuală în orice context educațional, dar mai ales atunci când sunt adresate unui elev care a luat 9,20 la o probă din cadrul unei olimpiade naționale, ele arată cât de greșit ajunge uneori să fie tratată performanța în școală: cu aroganță, cu ostilitate, lipsă de transparență și prea puțin respect pentru elevi.
Din păcate, acest episod nu este unul singular și nici nu poate fi redus la statutul unei simple „scăpări de moment”. Olimpiadele ar trebui să fie spații ale meritocrației, ale rigoarei și ale unei competiții oneste. În schimb, în acest an, spațiul public a fost traversat de prea multe exemple care arată exact contrariul: reguli percepute ca fiind neclare sau schimbate din mers, proceduri de contestație care ridică semne de întrebare, dar și atitudini care nu au ce căuta într-un cadru educațional. Când elevii ajung să se întrebe nu unde au greșit, ci după ce reguli sunt evaluați, este clar că avem de-a face cu o problemă care ține de întregul sistem.
Toate aceste situații nu trebuie privite ca pretexte pentru a decredibiliza ideea de olimpiadă, ci ca motive serioase pentru a o apăra de improvizație și de abuz. Problema nu este existența standardelor ridicate. Problema este că, prea des, standardele par să fie cerute exclusiv elevilor, în timp ce celor care organizează, evaluează și coordonează li se îngăduie ambiguitatea, lipsa de explicații și, uneori, chiar lipsa de respect.
Ministerul Educației și Cercetării, sub egida căruia sunt organizate toate competițiile școlare finanțate de stat, nu poate rămâne în rolul de spectator al acestor derapaje. În acest context, solicităm asumarea următoarelor măsuri:
1. Publicarea din timp a calendarului olimpiadelor școlare și a regulamentelor specifice – Pentru a asigura predictibilitate și un cadru clar de desfășurare a competițiilor, calendarul etapelor și regulamentele aferente fiecărei discipline trebuie publicate cu suficient timp înainte, astfel încât elevii și profesorii coordonatori să nu fie puși în fața unor informații comunicate tardiv.
2. Transparentizarea componenței comisiilor centrale – Pentru consolidarea încrederii în corectitudinea procesului de evaluare, este necesară publicarea componenței comisiilor centrale, precum și asumarea unor criterii clare de selecție a membrilor acestora, care să respecte standarde de competență, integritate și imparțialitate.
3. Asigurarea posibilității de vizualizare a lucrării împreună cu borderoul de evaluare, înainte de depunerea contestației – Pentru ca dreptul la contestație să fie exercitat în mod real și informat, este necesară modificarea Normelor metodologice și a regulamentelor specifice ale olimpiadelor școlare, astfel încât elevii să poată consulta, înainte de expirarea termenului de depunere a contestațiilor, nu doar lucrarea, ci și borderoul de corectare aferent. Doar în acest mod fiecare elev poate înțelege clar unde și pentru ce a fost depunctat, putând decide în cunoștință de cauză dacă formulează sau nu o contestație.
4. Afișarea completă și coerentă a rezultatelor, înainte de expirarea termenului pentru contestații – Elevii trebuie să aibă acces la toate rezultatele relevante pentru ierarhia finală înainte de a decide dacă depun sau nu contestație. Orice altă practică afectează caracterul echitabil al competiției și pune elevii în imposibilitatea de a lua o decizie în cunoștință de cauză.
5. Interzicerea și sancționarea fermă a limbajului jignitor, umilitor sau intimidant la adresa elevilor – Nicio formă de excelență academică nu poate justifica un comportament abuziv. Ministerul Educației și Cercetării are obligația de a transmite clar că derapajele de acest tip sunt incompatibile cu valorile educației și trebuie sancționate prompt, indiferent de funcția sau prestigiul persoanei care le manifestă.
Consiliul Național al Elevilor nu contestă importanța olimpiadelor școlare, rolul lor în susținerea performanței și nici nivelul de pregătire academică pe care profesorii implicați în aceste competiții îl au. Tocmai de aceea, apariția repetată a unor suspiciuni privind lipsa de transparența și respectul datorat elevilor afectează serios încrederea în felul în care sistemul înțelege să recunoască și să valideze excelența.
Când olimpiadele școlare ajung să îi pună la zid tocmai pe elevii care muncesc cel mai mult și au curajul să ceară corectitudine, ele se îndepărtează de sensul lor real. În loc să confirme valoarea și să încurajeze performanța, ajung să lase în urmă frustrare și neîncredere. Iar în clipa în care o competiție nu mai este percepută ca un reper de seriozitate și respect, ea nu mai poate reprezenta în mod autentic excelența pe care pretinde că o celebrează.
Într-un asemenea context, ar fi firesc ca tocmai cei chemați să garanteze corectitudinea acestor competiții să se oprească o clipă și să se întrebe și să „socoate”, „ce e rău și ce e bine”, pentru că acolo unde regulile devin neclare, iar respectul față de elev dispare, excelența riscă să rămână doar un alt cuvânt frumos din discursurile oficiale.
Informații de context
Olimpiada de Științe Socio-Umane de la Iași a stârnit nemulțumiri din punct de vedere al organizării pentru aproape toate disciplinele: atât elevi cât și profesori au semnalat grave nereguli privind corectarea lucrărilor și un comportament necorespunzător al profesorilor care ar fi trebuit să le explice elevilor la contestații unde au greșit.
Elevii au trimis Ministerului Educației o sesizare dar nu au primit niciun răspuns deocamdată. De altfel, elevi participanți la Olimpiada Națională de Științe Socio-Umane 2026 cer ministerului Educației și ISJ Iași recorectarea lucrărilor, într-o petiție: Evaluările au fost subiective, fără acces la borderouri.
Un elev cu mențiune pe țară și nota 9,20 la Psihologie ar fi fost întâmpinat la contestații cu replica „Citește-ți încă o dată lucrarea să vezi ce aberații ai scris.” Vi se pare normal ca un profesor din Comisia Centrală să vorbească așa cu un copil?”, spune profesorul Alin Alexe de la Colegiul Național „Unirea” din Turnu Măgurele, într-un interviu pentru Edupedu.ro.
Mai mulți elevi care au contactat redacția Edupedu.ro acuză un tratament discriminatoriu în timpul probei și faptul că unii profesori evaluatori au refuzat să le arate baremele elevilor care au contestat notele obținute la Olimpiada Națională de Educație Socială gimnaziu, la care au participat elevi de clasele a VII-a și a VIII-a.
Probleme au fost semnalate și la Filosofie: profesorul Lucian Maier a cerut Ministerului Educației să publice numele evaluatorilor și lucrările elevilor, anonimizate, de la Olimpiada Națională de Filosofie, de la Iași: Elevi care au trecut la județ cu peste 9 au ajuns să ia 5 pe subiecte similare ca nivel de dificultate
Și la Olimpiada de Logică au fost semnalate probleme. Profesorul Liviu Dascălu, semnalează pentru Edupedu.ro că: sunt trei tipuri de probleme care afectează concursurile de logică din ultimii ani: i. Erorile de barem; ii. Erorile de corectare și alegerea “sistemului” de a nu lua în considerare contestațiile; iii. Limitele programei de logică.
În paralel, o petiție inițiată de participanți solicită recorectarea lucrărilor, invocând caracterul subiectiv al notării și respingerea aproape generalizată a contestațiilor. De asemenea, au fost semnalate cazuri de comportament inadecvat din partea unor membri ai comisiilor, inclusiv remarci jignitoare adresate elevilor în timpul vizualizării lucrărilor. Pe fondul acestor reacții, profesori au cerut Ministerului Educației măsuri de transparență, precum publicarea lucrărilor anonimizate și a criteriilor de evaluare, iar dezbaterea s-a extins asupra modului în care sunt organizate și evaluate competițiile școlare la nivel național.
Întrebat de Edupedu.ro dacă ministerul Educației va deschide o anchetă în privința acuzațiilor lansate de mai mulți elevi participanți la diferite discipline de la Olimpiada de Științe Socio-Umane de la Iași, ministrul Educației, Mihai Dimian, a spus că reclamațiile sunt „date în lucru” la departamentul „de olimpiade”.
Ministrul a menționat în același timp că cei nemulțumiți reprezintă „câțiva”, „în jur de 1-2% din cei probabil 15.000 de participanți” și prezentarea acestor cazuri duce la o imagine negativă asupra Olimpiadelor.