La 10 ani, unul din cinci copii români folosește deja inteligența artificială pentru a scrie texte pentru școală, iar la 15-16 ani proporția ajunge la doi din trei, cea mai ridicată dintre cele 19 țări analizate în noul studiu EU Kids Online 2026, lansat pe 10 septembrie pe pagina London School of Economics. Datele de cercetare arată că întâlnirea copiilor cu inteligența artificială se întâmplă deja, de la vârste mici, iar pentru părinți e important dacă un copil știe să folosească AI, aplicații și jocuri și știe și să înțeleagă tehnologia, să verifice ceea ce îi oferă și să creeze cu ajutorul ei.
Aici apare diferența dintre a se descurca să manevreze tehnologia, clasicul „știe copilul meu să umble cu telefonul mult mai bine ca mine”, și competența digitală. Un copil poate să navigheze cu o viteză uimitoare printr-o aplicație, să știe toate mecanismele unui joc sau să obțină în câteva secunde un răspuns de la un chatbot AI. Dar asta nu înseamnă automat că știe dacă răspunsul este corect, cum îl poate verifica, ce date personale nu ar trebui să ofere unei aplicații, de ce vede anumite recomandări sau cum poate transforma tehnologia dintr-un produs pe care îl consumă într-un instrument cu care construiește ceva.
Astfel a apărut conceptul de Digital Intelligence, sau DQ. Adică un ansamblu de competențe prin care copiii învață să înțeleagă tehnologia, să o folosească responsabil și în siguranță și să creeze cu ajutorul ei. Inteligența artificială, programarea și creația digitală se întâlnesc aici cu gândirea critică, rezolvarea problemelor, colaborarea și siguranța online.

Studiul EU Kids Online 2026 oferă un reper important tocmai pentru vârsta la care începe această discuție. Cercetarea a cuprins copii de 10-16 ani din 19 țări europene. În România, 22% dintre copiii de 10 ani spun că folosesc deja inteligența artificială pentru a scrie eseuri, povești sau alte texte pentru școală. La 15-16 ani, procentul ajunge la 66%.
Nu ar trebui să ne gândim, în fața acestor date, că orice copil de 10 ani trebuie să înceapă să studieze programare sau inteligență artificială. Însă argumentul „este prea devreme, are timp mai târziu” cade sau mai diplomatic fie spus, e tot mai greu de susținut. Copiii folosesc deja instrumentele. Competențele necesare pentru a le folosi bine trebuie să țină pasul cu această realitate și stă în dreptul părinților să aibă grijă de asta, pentru că am văzut și vedem zi de zi că școala întârzie, cel puțin în România, să ia o decizie de sistem în privința ghidajului pentru lumea AI.
Să știi să întrebi AI este doar începutul
Să luăm o situație foarte simplă, desprinsă din viața de zi cu zi. Un copil îi cere unui chatbot: „Explică-mi de ce au dispărut dinozaurii”. Primește imediat un răspuns bine scris, structurat și aparent convingător.
Utilizarea tehnologiei se poate opri aici: copilul copiază sau reține răspunsul. Experții internațională avertizează că există pericolul unei „iluzii a învățării” dacă explicațiile sunt date de chatboturi AI și nu există o învățare în profunzime.
Digital Intelligence începe însă cu următoarele întrebări: De unde provine informația? Este totul corect? Cum pot verifica? Găsesc aceeași explicație în două surse independente? AI poate inventa informații? Cum formulez o întrebare mai bună pentru a obține un răspuns mai precis?
În acest caz, copilul nu învață doar „să folosească AI”. Învață să gândească în timp ce folosește AI.
Aceasta este una dintre competențele care devin importante într-un mediu în care răspunsul poate fi generat aproape instantaneu. Valoarea nu mai stă doar în capacitatea de a găsi informația, ci și în capacitatea de a o evalua.
Ce ne arată PISA despre diferența dintre acces și competență
Rezultatele PISA 2025, publicate pe 8 septembrie la nivel internațional, oferă o imagine a aceleiași probleme la 15 ani. În România, 40% dintre elevii de această vârstă spun că folosesc chatboturi AI pentru a-i ajuta să învețe cel puțin săptămânal. 33% le folosesc pentru cercetarea preliminară a unui subiect nou, 31% pentru rezumarea unor texte și 33% pentru redactarea unor lucrări.
OECD atrage însă atenția că simpla utilizare a tehnologiei nu garantează rezultate mai bune. Contează scopul, frecvența și felul în care elevul este învățat să folosească instrumentele. PISA constată inclusiv că elevii care folosesc frecvent AI pentru învățare și care învață la școală să evalueze calitatea informațiilor generate de AI au rezultate la științe ușor mai bune decât cei care nu folosesc sau folosesc rar asemenea instrumente. OECD precizează că aceste relații sunt asocieri și nu demonstrează o legătură de cauzalitate.
Mesajul relevant pentru părinți și școli este că accesul la tehnologie și competența de a o folosi sunt două lucruri diferite.
Ce este, de fapt, Digital Intelligence
Digital Intelligence, prescurtat DQ, nu înseamnă doar „să te pricepi la calculatoare”, conform organizatorilor programului.
Conceptul are un cadru internațional standardizat prin IEEE 3527.1, standardul pentru Digital Intelligence, Digital Literacy, Skills and Readiness. DQ cuprinde competențe tehnice, cognitive, metacognitive și socio-emoționale necesare pentru a face față provocărilor vieții digitale.
Cadrul internațional acoperă opt domenii, între care identitatea digitală, utilizarea tehnologiei, siguranța și securitatea, alfabetizarea digitală, comunicarea și drepturile în mediul digital. Competențele evoluează de la utilizarea responsabilă și sigură a tehnologiei către creativitate și capacitatea de a construi și inova cu ajutorul acesteia.
Pentru un copil, definiția poate fi mult simplificată: să înțeleagă tehnologia pe care o folosește, să gândească înainte să creadă ceea ce îi spune un ecran, să știe să se protejeze și să poată folosi instrumentele digitale pentru a rezolva probleme și pentru a crea.
Să construiești jocul, nu doar să îl joci
Un al doilea exemplu este chiar mai ușor de observat. Un copil poate petrece sute de ore într-un joc și poate ajunge să îi cunoască perfect regulile. Dar, dacă încearcă să construiască el însuși un joc simplu, relația cu tehnologia se schimbă.
Trebuie să decidă ce vrea să se întâmple, să stabilească reguli, să transforme o idee într-o succesiune de instrucțiuni, să observe de ce un personaj nu face ceea ce ar trebui, să găsească eroarea, să o corecteze și să testeze din nou. Dacă proiectul este realizat împreună cu alți copii, trebuie să explice ce vrea să facă, să împartă sarcini și să găsească soluții împreună cu ceilalți.
Programarea devine astfel un instrument pentru gândire și rezolvarea problemelor, nu doar o competență tehnică.
Același lucru este valabil pentru o animație, un proiect multimedia sau un proiect realizat cu AI. Diferența esențială este trecerea de la „folosesc ceva construit de altcineva” la „înțeleg suficient tehnologia încât să construiesc și eu ceva cu ea”.
Cum arată, concret, un curs Digital Intelligence
Este un curs în grupă sau 1 la 1, în care copilul lucrează îndrumat de un trainer. Competențele se formează în timp. Cursurile sunt organizate pe grupe de vârstă, de la clasa pregătitoare până la gimnaziu, iar fiecare nivel se construiește pe cel anterior. Momentul recomandat pentru debut este în jurul vârstei de 7 ani.
Fiecare întâlnire pornește de la un proiect. Copilul transformă o idee într-o succesiune de pași, o testează, vede ce nu funcționează și corectează. Trainerul nu dă soluția direct, ci pune întrebări, pentru că partea valoroasă a orei este exact momentul în care ceva nu merge și trebuie înțeles de ce. Descoperirea este cheia.
Există și lecții demo, unde cursanții lucrează la un mini proiect, tocmai ca să-și descopere pasiunea sau imboldul care-i va duce mai departe înspre cursurile potrivite.
De ce competențele acestea pot începe să fie construite din ciclul primar
Datele EU Kids Online oferă aici un reper foarte concret – la 10 ani, o parte semnificativă dintre copiii români folosesc deja AI pentru școală. Asta nu înseamnă că obiectivul pentru un copil din ciclul primar trebuie să fie să devină programator sau expert în inteligență artificială. După cum un copil care începe devreme o limbă străină nu este pregătit pentru a deveni traducător, nici primul contact cu programarea sau AI nu urmărește specializarea.
Miza este formarea unor reflexe: încerc să înțeleg cum funcționează instrumentul pe care îl folosesc, verific o informație înainte să o cred, nu ofer date personale fără să știu unde ajung, descompun o problemă complicată în pași mai mici, încerc o soluție, observ ce nu funcționează și încerc din nou.
Acestea sunt competențe care pot deveni treptat mai complexe pe măsură ce copilul crește.
Siguranța online face parte din competența digitală
Digital Intelligence include și o zonă pe care adulții au tratat-o mult timp separat de educația tehnologică: siguranța online.
Pentru un copil care folosește jocuri, aplicații, platforme video și instrumente AI, a ști să se protejeze nu mai este o competență opțională. Înseamnă să înțeleagă ce sunt datele personale, de ce nu trebuie distribuite anumite informații, cum funcționează parolele, ce poate face când este abordat de un necunoscut, cum recunoaște un conținut suspect și când trebuie să ceară ajutorul unui adult.
Cu cât accesul la tehnologie începe mai devreme, cu atât aceste reguli trebuie să facă parte mai devreme din alfabetizarea digitală.
IQ a devenit prescurtarea cunoscută pentru abilitățile cognitive, iar EQ a adus în discuție competențele emoționale. DQ propune un limbaj comun pentru o altă categorie de competențe de care copiii au nevoie într-o parte tot mai mare a vieții lor: cea digitală.
DQ Institute folosește chiar formula „Beyond IQ and EQ, DQ” pentru cadrul internațional de Digital Intelligence. Și nu vă gândiți că DQ este un test psihometric echivalent cu IQ. Este un cadru de competențe pentru alfabetizare, responsabilitate, siguranță, creativitate și participare în lumea digitală.
Pentru că sunt foarte mulți părinți care tratează doar cantitativ situația, în termeni de tipul „cât timp a stat copilul astăzi la calculator?”, în cazul unui program de competențe este crucial ce a făcut în timpul acela: a consumat sau a creat? A rezolvat o problemă? A învățat ceva? Știe de ce poate avea sau nu încredere într-un răspuns primit de la AI?
Digital Intelligence, un parcurs de la utilizarea tehnologiei la înțelegerea ei
Potrivit celor de la Logiscool, organizația construiește noile programe în jurul conceptului Digital Intelligence și reunește astfel, într-un parcurs adaptat copiilor, inteligența artificială, programarea și creația digitală cu gândirea critică, rezolvarea problemelor, colaborarea și siguranța online.
Iar obiectivul nu e ca fiecare copil să devină programator, pentru că un copil poate fi atras de jocuri, altul de animație, altul de inteligența artificială sau de construirea unor proiecte digitale. Miza este trecerea de la simpla utilizare a tehnologiei la înțelegerea și folosirea ei cu un scop.

Pentru părinți, util să afle rapid ce parcurs se potrivește vârstei și experienței copilului: programele Logiscool construite în jurul Digital Intelligence pot fi consultate aici.
Pentru școli, discuția este mai largă. Laptopurile, tablele interactive, conexiunea la internet și accesul la AI reprezintă infrastructură digitală. Competența digitală apare atunci când elevii știu ce să facă cu această infrastructură: să cerceteze, să verifice, să rezolve probleme, să creeze, să colaboreze și să se protejeze. Iar școala este obligată prin curriculum și misiune să formeze competențe.
Este, de altfel, una dintre direcțiile pe care Ministerul Educației le-a indicat după rezultatele PISA 2025: dezvoltarea alfabetizării și utilizării inteligenței artificiale în școală, astfel încât competențele elevilor în domeniul AI să nu depindă de resursele și ghidajul pe care le au sau nu acasă. Directorii de școli și profesorii pot afla mai multe despre conceptul Digital Intelligence și aplicarea sa în educație aici.