Campanie susținută de BCR, prin proiectul Școala de Bani

Cum, ce și la ce vârstă le spunem copiilor despre bani? Claudia Oprescu, BCR: Tema banilor ar trebui introdusă firesc în discuțiile cu copiii și nu ca o lecție. Banii nu sunt răi sau buni, ei doar sunt și depinde de noi ce alegem să facem cu ei / E important să le explicăm că nu toate lucrurile se înlocuiesc doar prin plata valorii lor

993 de vizualizări
Claudia Oprescu / Foto: “Școala de bani” BCR
Pentru copii e dificil să înțeleagă ce înseamnă banii, mai ales la vârste mici, ei nu vor “simți” valoarea banului până când nu le explicăm echivalența acestuia, ce pot face cu acești bani, explică Claudia Oprescu, expert CSR la Banca Comercială Română, într-un interviu pentru Edupedu.ro. „Între 5 și 7 ani, copilul ar trebui să înceapă să economisească, să înțeleagă că pentru dorințe e indicat să punem bani deoparte și să i se ofere mici responsabilități atunci când merge la cumpărături cu părinții sau bunicii”, spune aceasta.

„Discuția despre bani este un proces, care începe la vârste mici și continuă până în perioada adolescenței. Ideal este să începem această discuție cât mai devreme, însă niciodată nu e prea târziu”, susține Claudia, care, după ce a participat în calitate de cursant la cursurile Școala de Bani, a recunoscut că a devenit mult mai organizată și prevăzătoare în privința bugetului personal și a cheltuielilor și veniturilor.

Există o vârstă la care este recomandat părinților să le spună copiilor despre bani

“Putem începe de la 2-3 ani cu joculețe care să introducă monedele, bancnotele, în discuție, de exemplu jocul de-a magazinul, pe care mulți părinți îl folosesc cu copiii lor, este foarte bun. Pentru copii e dificil să înțeleagă valoarea banilor, mai ales la vârste mici, ei nu vor “simți” valoarea banului până când nu le explicăm echivalența acestuia, ce pot face cu acești bani.

De exemplu, nu vor înțelege ce înseamnă 100 lei, dar le putem arăta că putem achiziționa cu bancnota respectivă anumite lucruri, mai valoroase decât cu bancnota de 50 lei sau de 10 lei. În plus, e important să le explicăm și faptul că prețul unui produs nu e egal cu valoarea lui, nu toate lucrurile se înlocuiesc doar prin plata valorii lor. Valoarea sentimentală nu poate fi înlocuită.

De exemplu, dacă primim un cadou de la prietenul nostru cel mai bun, făcut de el, cu mâna lui, să zicem un desen, o ilustrație sau un fular, cu siguranță pentru noi va fi mai valoros decât un desen sau fular cumpărat de la magazin, de la un anumit brand, chiar dacă obiectul respectiv poate să coste de 10 ori mai mult”.

Cum abordăm discuția despre bani

“Cum spuneam mai sus, în primul rând, e indicat să le vorbim copiilor despre bani când aceștia pot să înțeleagă cât de cât, așa că putem începe de la 2-3 ani cu jocuri simple care să-i învețe câteva lucruri de bază, cum ar fi faptul că avem nevoie să muncim pentru a avea bani, să recunoască bancnotele și monedele, să înțeleagă că folosim banii pentru activități diferite.

Când copiii au 4-5 ani ar trebui să înțeleagă că banii nu vin de la bancomat, ci se câștigă prin muncă și că fiecare familie are o sumă limitată de bani în care trebuie să se încadreze. Tot atunci putem introduce discuția despre valoare, preț și importanța alegerilor pe care le facem atunci când cumpărăm. Între 5 și 7 ani, copilul ar trebui să înceapă să economisească, să înțeleagă că pentru dorințe trebuie să punem bani deoparte și să i se ofere mici responsabilități atunci când merge la cumpărături cu părinții sau bunicii. De exemplu, îi lăsăm pe ei să cumpere pâinea sau fructele.

Deja la 7-10 ani pot să primească bani de buzunar și să învețe să-i gestioneze pentru a înțelege că ne ajută să ne planificăm banii dacă vrem să luăm decizii financiare bune, ar trebui să li se explice de ce cumpărăm anumite produse și nu altele, cum alegem.

Între 11 și 14 ani, adolescenții ar trebui implicați în deciziile familiei legate de bani, să învețe cum să-și stabilească obiective financiare și să înțeleagă cum se împart veniturile în familie și care sunt cheltuielile prioritare. De asemenea, discuția legată de consumul responsabil de resurse, nu doar bani, e un subiect bun de abordat la această vârstă.

Când vorbim despre adolescenți cu vârsta între 14 și 18 ani, e bine ca aceștia să fie încurajați să-și stabilească obiective financiare, să pună bani deoparte pentru obiective mari și pe termen lung (educație, dezvoltare personală și profesională) și să fie responsabilizați și încurajați să plătească singuri anumite lucruri (telefonul, abonament Netflix, ieșirile în oraș cu gașca)”.

Cum stabilesc cât e joacă și cât e discuție serioasă în privința banilor

“La vârstele mici, joaca și poveștile reprezintă aliații cei mai buni ai procesului educațional. Este însă esențial ca cei mici să înțeleagă diferența dintre joacă și realitate și cel mai simplu este să vorbim cu ei cât mai mult, să le explicăm anumite lucruri. De exemplu, înainte să plecăm la supermarket, să îi implicăm în procesul de creare a listei de cumpărături, să vadă că vom cumpăra doar lucrurile care ne sunt necesare și poate o dorință (o jucărie, ceva dulce) pentru ei, însă stabilim de acasă că va fi un singur lucru și că ne vom încadra într-un anumit buget. Nu e o idee deloc bună să începem discuțiile cu copiii, pentru prima dată, într-un magazin, când își doresc să le cumpărăm ceva. Copiii au nevoie de predictibilitate așa că discutăm din timp, acasă, despre ce alegeri vom face la cumpărături.

De exemplu, dacă facem cumpărături online, le putem explica faptul că alegem să plătim x lei pentru transport pentru a câștiga timp pe care să-l folosim să ne jucăm cu ei, să mergem în parc, astfel înțeleg că și timpul e o resursă extrem de importantă. Sau discutăm despre consumul responsabil de resurse și de ce e important să cumpărăm doar atât cât avem nevoie, pentru a nu produce mult gunoi care apoi poluează planeta, sau de ce e important să stingem lumina sau să închidem apa când nu le folosim. Poate chiar să le arătăm „uite, acum plătesc factura la electricitate” sau să-I luăm cu noi când mergem să plătim întreținerea -astfel încep să înțeleagă că părinții au și alte cheltuieli, în afară de cele legate de jucării, școala lor etc.

Vă invit pe scoaladebani.ro, la cursul pentru părinți, unde veți găsi o serie de materiale educaționale simpatice, multe jocuri, pe care le puteți folosi acasă cu copiii când vreți să faceți discuția despre bani mai interesantă și mai plăcută”.

Comportamentul părinților legat de bani este important

“Cu siguranță că este esențial ce facem noi când vine vorba de bani. Copiii învață foarte mult prin repetiție și prin imitație, așa că dacă noi le spunem de exemplu copiilor că nu e bine să ne cumpărăm multe haine, dar ne văd apoi că umplem coșul de cumpărături virtual sau că vin curierii cu pachetele zilnic acasă, mesajul e ciudat pentru copil și tinde să creadă că ce face mama sau tata e mai bine decât ce spun ei. Prin urmare, e bine să construim o relație bazată pe comunicare și sinceritate cu copilul și să ne asumăm toate deciziile noastre, să nu ne fie frică să le vorbim despre greșeli sau să ne asumăm că nu mereu ne ies lucrurile așa cum trebuie când vine vorba de bani.

De fapt, nu vrem să punem presiunea pe copii să fie perfecți în gestionarea banilor, ci să aibă un comportament corect și asumat în cea mai mare parte a timpului, să învețe din greșeli că sunt cei mai buni profesori și să nu aibă o raportare emoțională legată de bani, ci mai degrabă una neutră. Banii nu sunt răi sau buni, ei doar sunt, și depinde de noi ce alegem să facem cu ei”.

Unde găsesc părinții informații care să îi învețe să aibă un comportament corect față de bani

“Cred că informațiile se găsesc peste tot, sunt o multitudine de cărți, cursuri, articole de pe internet, cursul Școala de Bani pentru părinți, platforma noastră în care găsiți cursuri care vă învață cum să vă gestionați mai bine bugetul sau cursul de Mindfulness financiar care vă arată ce relație aveți cu banii și ce ați învățat voi de la părinți despre bani, însă esențial este să ne dorim să facem lucrurile un pic mai bine, cu mai multă atenție, nu să fim perfecți sau să punem o presiune așa mare pe noi. Mai mult, cred că discuția despre bani trebuie să fie introdusă firesc în discuțiile cu copiii și nu ca o lecție. Eu, părintele, învăț ceva și apoi mă duc să-l învăț pe copil. Ci mai degrabă eu, părintele, mă informez, îmi iau informațiile care mi se potrivesc mie și familiei mele și apoi îi implic pe copii în discuții, le spun povești despre bani (a se vedea cărțile Cristinei Andone Școala banilor bine crescuți), mă joc cu ei, chiar învățăm împreună lucruri noi și utile”.

De unde vin banii, ce sunt și cum fac să îi primesc/ obțin/ câștig

“Putem începe cu o discuție despre cum au apărut banii, despre troc, cum s-au transformat ei în banii pe care îi știm astăzi. Apoi le explicăm faptul că banii se câștigă prin muncă, că fiecare persoană are un salariu sau o afacere din care câștigă o sumă limitată de bani. E important aici să înțeleagă cum funcționează acest proces al muncii, ba chiar să fie și ei remunerați pentru anumite activități. Însă, v-aș recomanda să le dați copiilor bani doar pentru activități care nu țin de responsabilitatea lor. De exemplu, nu le dăm bani că-și strâng jucăriile sau că-și fac ordine în casă sau că iau anumite note la școală, întrucât aceste activități intră în responsabilitatea lor și e bine să învețe că nu suntem plătiți pentru toată munca pe care o facem. De exemplu, îi ajutăm pe unii oameni pentru că ne sunt dragi sau pentru că înțelegem că e nevoie de ajutorul nostru în anumite situații.

Dacă, de exemplu, noi avem de făcut ceva, de exemplu suntem fotografi și vrem să folosim o fotografie cu copilul în scop profesional, atunci îi putem da o sumă de bani pentru că nu e responsabilitatea sau obligația lui să fie model pentru noi. Ajută să jonglăm cu aceste informații și să alegem când le dăm bani și când nu, să existe un echilibru între ceea ce facem pentru bani și lucrurile pe care le facem pentru a-i ajuta pe cei din jurul nostru.

Noi avem în cursul Școala de bani pentru părinți un joc numit „interviul”, în care copilul îi intervievează pe părinți ca să afle mai multe despre ceea ce fac la serviciu, astfel să fie mai palpabil pentru el că părinții muncesc pentru banii respectivi, investesc timp și au investit resurse pentru a se educa și a avea acel serviciu sau afacere care să le aducă banii pe care îi folosește familia astăzi”.

Când îi dau banii lui de buzunar

“În general nu e în regulă să băgăm copiii în niște șabloane și să spunem că la x ani ar trebui să facă un anumit lucru sau altul. Bineînțeles că fiecare copil e diferit și părinții știu mai bine când e indicat să abordeze anumite subiecte. La fel e vorba și despre banii de buzunar. Ideal este să le dăm copiilor bani de buzunar atunci când înțeleg valoarea acelor bani și să-i ajutăm să aleagă opțiuni corecte de folosire a lor. Dacă le dăm bani de buzunar și ei își cumpără alimente nesănătoase sau o jucărie în șase nuanțe diferite, cu siguranță nu îi ajută. Așa că cel mai bine e să începem încă de la 7-8 ani să îi lăsăm să plătească pentru anumite produse la magazin ca să înțeleagă cum funcționează procesul, să vadă monedele, bancnotele, să înțeleagă conceptul de rest și apoi, când observăm că sunt pregătiți să-și gestioneze banii de buzunar, să le dăm o anumită sumă.

Ideal ar fi să începem să le dăm sume mici zilnic, apoi săptămânal, iar pe măsură ce cresc lunar, astfel încât să învețe pe propria piele ce înseamnă să gestionezi corect un buget, cum poți să rămâi fără bani chiar din prima săptămână dacă faci alegeri neinspirate. Acest lucru îi va ajuta mult când vor avea primul salariu pentru că mulți participanți la cursurile Școlii de Bani ne spun că primul salariu l-au cheltuit în primele zile și apoi s-au împrumutat la părinți pentru a putea să trăiască restul lunii”.

Despre economisire și investiții – cum să înțeleagă de ce banii pot produce alți bani dacă sunt folosiți eficient

“Le explicăm copiilor că banii ar trebui împărțiți astfel (eu fac de obicei în ateliere, acest exercițiu, cu o foaie de hârtie, ca sa fie vizual și să înțeleagă mai ușor): să zicem că această coală reprezintă salariul nostru sau banii noștri de buzunar pentru lună. Jumătate din ei sunt folosiți pentru nevoi, adică lucruri neapărat necesare, fără de care nu am putea trăi sau nu am trăi confortabil (de la mâncare la cheltuielile cu casa), o parte mai mică din ei, să zicem un sfert, îi punem deoparte în pușculiță sau la bancă pentru obiective sau visuri mai mari pe care le avem (o bicicletă, o vacanță, studii la o universitate de prestigiu, un hobby etc.), iar restul îi folosim pentru dorințe (lucruri care nu sunt neapărat necesare, dar care ne bucură – ieșiri cu prietenii, haine, gadgeturi).

Acel sfert de bani pe care îl punem deoparte poate să stea într-un cont de economii sau poate fi investit. Atunci când alegem să-l investim, înseamnă că folosim acei bani pentru a face mai mulți bani. Aici le explicăm, dacă sunt mai mari, că riscul e un factor determinant în alegerea noastră și că e important să ne consultăm cu specialiști atunci când alegem să investim pentru a fi siguri că alegem varianta cea mai bună”.

Școala de Bani este un proiect al Băncii Comerciale Române, lansat în 2016, care a devenit cel mai amplu program de educație financiară din România. Peste 1.000 de angajați ai BCR au devenit, în mod voluntar, profesori de educație financiară, urmând cursuri specializate, și au reușit să ofere astfel de cursuri gratuite către jumătate de milion de români – copii, tineri și adulți. Cei interesați se pot înscrie la cursuri prin completarea formularului disponibil pe www.scoaladebani.ro, dar și în hub-urile BCR.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Material susținut de BCR

Catalogul electronic ne-a crescut randamentul în tot ceea ce înseamnă notare, spune o directoare de școală: Cred că de 10 ori mai repede și mai bine decât ceea ce făceam în anii trecuți

Diana Brătucu, directoarea Școlii Gimnaziale „Traian” din județul Dolj, a vorbit despre importanța catalogului electronic: „Ne-a îmbunătățit activitatea și ne-a crescut randamentul în tot ceea ce înseamnă notare. Cred că…
Vezi articolul

Material susținut de BCR

Adrian, elev în clasa a XI-a: Mulți copii învață de la mediul privat, prin observație, cum să facă achiziții, cum să obțină fonduri ca să deschidă o afacere. În școală ar putea fi făcute mai multe lucruri practice / Poveștile a trei dintre câștigătorii Early Innovators Business Plan 2021, sursă de inspirație pentru ediția din acest an

Tinerii au nevoie de sprijin pentru a-și găsi pasiunile și pentru a inova. Prin ideile lor, comunitățile în care se află și societatea din care fac parte se pot dezvolta,…
Vezi articolul

Material susținut de Nextlab.tech

Prima reușită majoră a industriei românești de semiconductori: 216.000 plăcuțe programabile distribuite în școli vor putea fi folosite de elevi începând cu anul școlar 2023-2024, cea mai mare distribuție de material educațional modern din Sud-Estul Europei

Școlile gimnaziale din România dispun de un număr de 216.000 de placute programabile produse în România de către Cyberllence Inovație, deținătoarea brandului Nextlab.tech, folosind microcontrolere Microchip. BCR a finanțat procesul…
Vezi articolul

Seria de conferințe este susținută de BCR

Secretarul de stat Florian Lixandru și inspectorul școlar general Vlad Drinceanu participă la conferința pentru profesori și învățători de la ASE București, pe 10 octombrie: Școala de Bani începe școala – discutăm despre educație financiară într-un context transdisciplinar

Secretarul de stat în Ministerul Educației, Florian Lixandru, și inspectorul școlar general al inspectoratului Școlar al Municipiului București, Vlad Drinceanu, participă marți, 10 octombrie 2023, la a doua conferință regională…
Vezi articolul