O hotărâre pronunțată de Curtea de Apel București în aprilie 2026 deschide o discuție importantă despre transparența evaluării la olimpiadele și concursurile școlare și ar putea avea implicații mai largi pentru modul în care Ministerul Educației interpretează dreptul elevilor de a-și vizualiza lucrările înainte de depunerea contestațiilor.
Situația a fost adusă în atenția redacției Edupedu.ro printr-un comunicat transmis de casa de avocatură Berechet Rusu Hiriț, care a reprezentat reclamanții în cauză. Edupedu.ro a consultat și motivarea integrală a hotărârii Curții de Apel București în sentința civilă nr. 653/07.04.2026.
Instanța a respins acțiunea prin care era cerută anularea unor prevederi din regulamentul olimpiadelor școlare, apreciind că acestea sunt legale. În același timp însă, motivarea conține mai multe interpretări importante privind înțelesul noțiunii de „lucrare” și drepturile elevilor în etapa de vizualizare, etapă similară la olimpiade, concursuri, examene.
Procesul a pornit după ce o elevă participantă la Olimpiada de Limba și Literatura Română a susținut că, înainte de expirarea termenului de depunere a contestației, i s-a permis să vadă doar foaia de examen, nu și borderoul de corectare cu punctajele acordate. Ulterior, după mai multe solicitări, aceasta a primit acces și la borderou.
Reclamanții au cerut anularea unor prevederi din Ordinul nr. 3035/2012 și din regulamentul specific al olimpiadei, susținând că acestea sunt neclare și limitează accesul elevilor la propria evaluare. Curtea de Apel a respins însă aceste argumente și a concluzionat că textele sunt legale.
Totuși, în motivare, instanța face o interpretare care poate avea consecințe importante asupra modului în care sunt aplicate regulamentele.
„Instanța reține că noțiunea de «lucrare» reprezintă o unitate juridică și materială care cuprinde atât proba scrisă, cât și evaluarea acesteia (corectura și punctajele parțiale). Faptul că textul nu utilizează sintagma «borderou de corectare» nu echivalează cu o lipsă de claritate”, se arată în hotărâre.
„Curtea observă că articolul 49 alin. (5) din Ordinul stipulează: „elevul poate solicita să își vadă propria lucrare”. La rândul său, art. 21 din Regulamentul reia acest drept. Instanța reține că noțiunea de „lucrare” reprezintă o unitate juridică și materială care cuprinde atât proba scrisă, cât și evaluarea acesteia (corectura și punctajele parțiale). Faptul că textul nu utilizează sintagma „borderou de corectare” nu echivalează cu o lipsă de claritate. Regula este redactată sintetic și permisiv, oferind baza legală pentru accesul la informație. O eventuală interpretare restrictivă la momentul aplicării normei nu poate fi imputată calității textului legal, care, în litera sa, este suficient de larg pentru a include toate elementele evaluării”, scrie CAB în hotărâre.
Curtea mai arată că dispozițiile existente „nu conțin dispoziții prin care să fie interzis în mod expres dreptul candidatului de a vizualiza borderoul de corectare”, fiind reglementat doar dreptul elevului de a-și vizualiza lucrarea înainte de formularea contestației.
În finalul analizei, instanța revine asupra acestei idei și precizează că „dispozițiile nu interzic accesul la baremul profesorilor corectori înscris în borderou”.
„În concluzie, verificând în concret conţinutul textelor contestate, respectiv art. 49 din Ordinul și a art. 21 din Regulamentul se constată că acestea consacră, iar nu interzic, dreptul elevului la vizualizarea propriei lucrări înainte de contestație. Termenul de „lucrare” folosit de legiuitorul secundar este suficient de cuprinzător pentru a permite transparența dorită, iar procedurile de reevaluare respectă standardele de imparțialitate, nefiind identificată nicio contradicție între litera textelor atacate și Legea 24/2000, Legea 1/2011 sau Constituția României.
În concret se apreciază că dispoziţiile criticare sunt suficient de clare, prevăzându-se posibilitatea elevului de a studia lucrarea înainte de a formula contestaţia, prin această acţiune fiind asigurat totodată dreptul la apărare în formularea contestaţiei în cunoştinţă de cauză. Astfel, chiar în lipsa precizării exprese a faptului că prin acces la lucrare se înţelege şi accesul la borderoul de corectare, elevul are posibilitatea contestării concrete a baremului acordat la corectare. Astfel după revizualizarea lucrării şi compararea acesteia cu baremul publicat, candidatul are posibilitatea ca în contestaţie să explice motivele pentru care apreciază incorect punctajul acordat prin simpla punctare a faptului că a atins cerinţele baremului ( în raport cu cele menţionate în lucrare) şi estimând în concret punctajul care ar fi trebuit să îl primească în raport de fiecare subiect în parte, justificând astfel incorectitudinea punctajului acordat ( din moment ce potrivit propriei analize efectuate în raport de baremul publicat ar fi trebuit să obţină un punctaj mai mare, se prezumă că apreciază că punctajul obţinut in urma corectării este greşit).
Pe de altă pate dispoziţiile nu interzic (aşa cum am arătat) accesul la baremul profesorilor corectori înscris în borderou (la care i s-a şi acordat acces ulterior urmare a solicitării)”, scrie instanța.
Posibile implicații și pentru examenele naționale
Deși litigiul privește o olimpiadă școlară, interpretarea instanței ar putea avea relevanță și pentru alte proceduri de evaluare din sistemul de învățământ.
Actualul Ordin al ministrului Educației nr. 6727/2025 privind organizarea olimpiadelor și concursurilor școlare păstrează aceeași formulare referitoare la dreptul elevului de a-și vizualiza „lucrarea”, fără a defini expres dacă aceasta include și elementele de evaluare, notează casa de avocatură în comunicat.
În ultimii ani, Ministerul Educației a introdus posibilitatea vizualizării lucrărilor și la Evaluarea Națională și Bacalaureat, înainte de depunerea contestațiilor, ca măsură de creștere a transparenței procesului de evaluare.
Hotărârea Curții de Apel ridică astfel întrebarea dacă această transparență ar trebui să însemne doar accesul la foaia de examen sau și la întregul proces de evaluare, inclusiv punctajele parțiale și borderoul de corectare.
Întrebările Edupedu.ro pentru Ministerul Educației și CNCE
În urma acestei hotărâri, Edupedu.ro a solicitat un punct de vedere Ministerului Educației și Cercetării și Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE), cu următoarele întrebări:
- Cum interpretează Ministerul hotărârea Curții de Apel București?
- Consideră Ministerul că noțiunea de „lucrare” include și borderoul de corectare, în sensul reținut de instanță?
- Vor fi modificate regulamentele olimpiadelor, concursurilor și examenelor pentru a preciza explicit acest drept?
- Vor primi inspectoratele și comisiile de organizare instrucțiuni privind accesul elevilor la borderourile de evaluare?
- Consideră CNCE că interpretarea Curții este aplicabilă și procedurilor de vizualizare a lucrărilor de la Evaluarea Națională și Bacalaureat?
- În procedurile actuale de la examenele naționale, elevii au dreptul să consulte doar foaia de examen sau și documentele care reflectă evaluarea propriu-zisă, inclusiv punctajele parțiale acordate de evaluatori?
- Intenționează Ministerul să clarifice prin acte normative ce înseamnă, din punct de vedere juridic și procedural, noțiunea de „lucrare” în toate examenele și competițiile școlare?
Foto: © Bonita Cheshier | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.