89 de contestații din cele 90 depuse de elevii participanți la Olimpiada Națională de Științe socio-umane (ONSS) au fost respinse, potrivit tabelului cu rezultatele contestațiilor, publicat de Colegiul Național Iași, unde s-a susținut Olimpiada, între 6-9 aprilie. Respingerea contestațiilor nu există în regulamentul specific al olimpiadei aprobat prin ordin de ministru, act legislativ în vigoare.
- Elevii au trimis Ministerului Educației o sesizare dar nu au primit niciun răspuns deocamdată. De altfel, elevi participanți la Olimpiada Națională de Științe Socio-Umane 2026 cer ministerului Educației și ISJ Iași recorectarea lucrărilor, într-o petiție: Evaluările au fost subiective, fără acces la borderouri.
Au contestat notele elevi care au participat la toate disciplinele: Filosofie, Educație Civică, Sociologie, Economie, Psihologie sau Educație Socială. O singură contestație a fost admisă: la Sociologie, potrivit listelor.
Toate cele 89 de contestații au în dreptul lor termenul respins pe lista publicată de organizatorii Olimpiadei, pe care o puteți vedea mai jos în articol. Nici în regulamentul ministerului Educației, nici în cel specific al olimpiadei de științe socio-umane, nici în normele metodologice privind desfășurarea competițiilor școlare nu există termenul „respins”. Potrivit analizei, comisia de evaluare și profesorii care fac parte din aceasta au încălcat toate aceste acte normative și regulamentare și au improvizat o procedură prin care toți elevii nemulțumiți de rezultat au fost nedreptățiți.
Singura mențiune a cuvântului „admis” este apare în Regulamentul specific al Olimpiadei de Socio umane, dar nu este menționat cuvântul „respins”. „Rezolvarea contestaţiilor se realizează în conformitate cu prevederile Normelor metodologice”, scrie în document.
„În cadrul diferitelor etape ale olimpiadei, sunt admise contestaţiile în cazul cărora între nota iniţială şi nota de la contestaţii există o diferenţă de cel puţin 5 puncte în cazul sistemului de notare de la 0 la 100 puncte, respectiv 0,50 puncte pentru punctajul transformat în notă. Contestaţiile sunt considerate admise atât prin creştere cât şi prin scădere. Notele acordate de comisiile de contestaţii, la oricare etapă a olimpiadei, sunt definitive”, potrivit Regulamentului specific.
Din cei aproape 400 de elevi care au participat la toate disciplinele de la Olimpiada Națională de Științe Socio-Umane, adică Filosofie, Logică, argumentare și comunicare, Psihologie, Economie, Educație socială), 90 au depus contestație.
Una singură a fost „admisă”: la sociologie – niciuna la Filosofie, Logică, argumentare și comunicare, Psihologie, Economie, Educație socială.
Totuși, singura contestație care apare ca fiind „admisă” a primit o notă identică la recorectare cu nota inițială. Este vorba despre concurentul ONSU S 304 din listele de mai jos.
Cel mai probabil, lucrările contestate care apar cu mențiunea „respins” nu ar fost deloc reevaluate, de alți doi profesori, așa cum cere regulamentul.
Situația de la ONSSU 2026 a fost semnalată de elevii olimpici participanți și de profesorii lor. Edupedu.ro a documentat și publicat toate neregulile surprinse de aceștia și trimise redacției.
În total, pentru toate olimpiadele, cele 89 de contestații au fost respinse, potrivit rezultatelor contestațiilor, publicate de Colegiul Național Iași, unde s-a organizat Olimpiada de Științe Socio-Umane. În tabelul final nu sunt trecute notele elevilor, nici măcar cele inițiale, așa cum prevede regulamentul.
Rezultatele finale ale olimpiadei, adică cele de după contestații trebuie să cuprindă listele cu notele inițiale și cele de după contestații, scrie în regulament. Acest lucru nu s-a întâmplat în cazul Olimpiadei de Științe Socio Umane.
Art 48 din Normele privind desfășurarea olimpiadelor
Rezultatele finale ale etapei naționale a olimpiadelor școlare sunt afișate, înainte de festivitatea de premiere, pe site-ul competiției, unde vor fi păstrate cel puțin 30 zile, precum și la locul de desfășurare a acesteia unde vor fi păstrate timp de 48 de ore, cu respectarea prevederilor privind protecția datelor cu caracter personal.
Pe site-ul Colegiului Național Iași apar rezultatele contestațiilor și rezultatele finale, dar tabelul cu rezultatele finale conține doar notele finale, nu și cele inițiale pentru a putea fi comparate de elevi.
Procedurile de vizualizare și de contestație a lucrărilor
„Vizualizarea lucrărilor are ca scop creșterea transparenței procesului de evaluare, garantarea dreptului elevilor de a se informa asupra modului în care a fost evaluată lucrarea și prevenirea suspiciunilor privind corectitudinea evaluării”, se precizează în procedura operațională publicată de Inspectoratul Școlar Gorj.
O contestație nu poate fi respinsă pur si simplu, pentru că trebuie să fie reevaluată de alți profesori corectori.
După ce un elev vede nota inițială, poate cere vizualizarea lucrării și în funcție de punctajul pe care l-a obținut la fiecare subiect în parte, poate să ceară să conteste oficial nota și să ceară reevaluarea lucrării.
Potrivit articolul 45 din normele metodologice privind contestațiile, elevii nemulțumiți de rezultatele evaluării lucrărilor scrise pot depune contestații.
(4) Elevii participanți pot contesta doar punctajul inițial al propriei lucrări scrise/ propriului produs.
(5) La etapa județeană/a sectoarelor municipiului București, la cea interjudețeană/zonală și la cea națională, înainte de depunerea contestației, elevul poate solicita să-și vadă propria lucrare, în prezența a cel puțin doi membri ai Comisiei de organizare a etapei respective, desemnați de către președintele acesteia.
(6) Contestațiile se depun la centrul de susținere a probelor olimpiadei școlare, modelul cererii de contestație fiind anexă la regulamentul specific al fiecărei olimpiade.
În cazul de față, în regulamentul specific al acestei olimpiade este o cerere de vizualizare și de contestație este aceeași și conține posibilitatea ca elevul doar să vizualizeze lucrarea și apoi să bifeze dacă continuă demersul de a contesta nota.
Articolul 43, alin. (1) Profesorii evaluatori evaluează independent lucrările/produsele, pe baza baremelor, completează borderourile de notare și acordă punctaje lucrărilor/ produselor.
(2) După încheierea, de către ambii profesori, a activității de evaluare, borderourile întocmite și semnate de fiecare profesor evaluator în parte sunt predate vicepreședintelui comisiei/vicepreședintelui subcomisiei de evaluare, odată cu lucrările evaluate. După ce vicepreședintele comisiei/vicepreședintele subcomisiei de evaluare se asigură că între punctajele acordate de cei doi profesori evaluatori nu este o diferență mai mare de 10 puncte, profesorii evaluatori trec punctajele obținute pe fiecare lucrare în parte, cu cerneală roșie, se asigură de concordanța punctajelor transcrise cu cele din borderourile individuale și semnează.
(3) Vicepreședintele comisiei/vicepreședintele subcomisiei de evaluare, în prezența profesorilor evaluatori, calculează media aritmetică având două zecimale, fără rotunjire, a punctajelor acordate de aceștia, o trece pe lucrare și semnează. Aceasta reprezintă punctajul final la evaluare.
(4) Dacă, în urma analizei borderourilor celor doi evaluatori, se constată o diferență mai mare de 10 puncte între punctajele acordate, acestea nu se transcriu pe lucrare și se procedează astfel:
a) președintele comisiei nominalizează alți doi profesori evaluatori pentru recorectarea lucrării;
b) după finalizarea recorectării lucrării, punctajele acordate de fiecare din cei patru evaluatori se trec pe lucrare, iar evaluatorii se semnează.
c) vicepreședintele subcomisiei de evaluare calculează punctajul final din cele patru punctaje, după eliminarea celor două punctaje/ valori extreme, ca medie aritmetică având două zecimale fără rotunjire, a celor două punctaje/valori centrale. Media rezultată reprezintă punctajul final pe care îl trece pe lucrare și semnează.
(5) Excepție de la aceste prevederi fac olimpiadele la care subiectele probelor sunt de tip grilă și cele la care evaluarea se realizează cu un sistem automat de evaluare.
Ce prevede Regulamentul specific al Olimpiadei de Științe Socio-Umane 2026
Rezolvarea contestaţiilor, criterii de departajare și proba de baraj
a. Rezolvarea contestaţiilor se realizează în conformitate cu prevederile Normelor metodologice.
b. Modelul cererii de vizualizare a lucrării și de contestație este prezentat în Anexa 2 la prezentul regulament.
c. În cadrul diferitelor etape ale olimpiadei, sunt admise contestaţiile în cazul cărora între nota iniţială şi nota de la contestaţii există o diferenţă de cel puţin 5 puncte în cazul sistemului de notare de la 0 la 100 puncte, respectiv 0,50 puncte pentru punctajul transformat în notă. Contestaţiile sunt considerate admise atât prin creştere cât şi prin scădere. Notele acordate de comisiile de contestaţii, la oricare etapă a olimpiadei, sunt definitive.
d. Termenul de analiză și răspuns la contestații nu poate depăși 24 ore de la încheierea depunerii contestațiilor pentru etapa națională și 72 de ore pentru etapa județeană/ a sectoarelor municipiului București.
Informații de context
Olimpiada de Științe Socio-Umane de la Iași a stârnit nemulțumiri din punct de vedere al organizării pentru aproape toate disciplinele: atât elevi cât și profesori au semnalat grave nereguli privind corectarea lucrărilor și un comportament necorespunzător al profesorilor care ar fi trebuit să le explice elevilor la contestații unde au greșit.
Elevii au trimis Ministerului Educației o sesizare dar nu au primit niciun răspuns deocamdată. De altfel, elevi participanți la Olimpiada Națională de Științe Socio-Umane 2026 cer ministerului Educației și ISJ Iași recorectarea lucrărilor, într-o petiție: Evaluările au fost subiective, fără acces la borderouri.
Un elev cu mențiune pe țară și nota 9,20 la Psihologie ar fi fost întâmpinat la contestații cu replica „Citește-ți încă o dată lucrarea să vezi ce aberații ai scris.” Vi se pare normal ca un profesor din Comisia Centrală să vorbească așa cu un copil?”, spune profesorul Alin Alexe de la Colegiul Național „Unirea” din Turnu Măgurele, într-un interviu pentru Edupedu.ro.
Mai mulți elevi care au contactat redacția Edupedu.ro acuză un tratament discriminatoriu în timpul probei și faptul că unii profesori evaluatori au refuzat să le arate baremele elevilor care au contestat notele obținute la Olimpiada Națională de Educație Socială gimnaziu, la care au participat elevi de clasele a VII-a și a VIII-a.
Probleme au fost semnalate și la Filosofie: profesorul Lucian Maier a cerut Ministerului Educației să publice numele evaluatorilor și lucrările elevilor, anonimizate, de la Olimpiada Națională de Filosofie, de la Iași: Elevi care au trecut la județ cu peste 9 au ajuns să ia 5 pe subiecte similare ca nivel de dificultate
Și la Olimpiada de Logică au fost semnalate probleme. Profesorul Liviu Dascălu, semnalează pentru Edupedu.ro că: sunt trei tipuri de probleme care afectează concursurile de logică din ultimii ani: i. Erorile de barem; ii. Erorile de corectare și alegerea “sistemului” de a nu lua în considerare contestațiile; iii. Limitele programei de logică.
În paralel, o petiție inițiată de participanți solicită recorectarea lucrărilor, invocând caracterul subiectiv al notării și respingerea aproape generalizată a contestațiilor. De asemenea, au fost semnalate cazuri de comportament inadecvat din partea unor membri ai comisiilor, inclusiv remarci jignitoare adresate elevilor în timpul vizualizării lucrărilor. Pe fondul acestor reacții, profesori au cerut Ministerului Educației măsuri de transparență, precum publicarea lucrărilor anonimizate și a criteriilor de evaluare, iar dezbaterea s-a extins asupra modului în care sunt organizate și evaluate competițiile școlare la nivel național.
Întrebat de Edupedu.ro dacă ministerul Educației va deschide o anchetă în privința acuzațiilor lansate de mai mulți elevi participanți la diferite discipline de la Olimpiada de Științe Socio-Umane de la Iași, ministrul Educației, Mihai Dimian, a spus că reclamațiile sunt „date în lucru” la departamentul „de olimpiade”.
Ministrul a menționat în același timp că cei nemulțumiți reprezintă „câțiva”, „în jur de 1-2% din cei probabil 15.000 de participanți” și prezentarea acestor cazuri duce la o imagine negativă asupra Olimpiadelor.
Foto: © Potatushkina | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
Cum s-a văzut din bancă Olimpiada Națională de Științe Socio-Umane, disciplina Filosofie: Am fost îndemnați să fim creativi, dar orice teză care s-a detașat de tiparul manualului a fost pedepsită / Contestația echivalează în ultimii ani cu negarea competenței profesorilor evaluatori, care sunt „cei mai buni din țară”, deci „cum pot ei să greșească?”
Reclamațiile trimise de elevi și profesori la Ministerul Educației după Olimpiada Națională de Științe Socio-umane, „date în lucru” la departamentul „de olimpiade”, spune ministrul Mihai Dimian, mai îngrijorat de imaginea olimpiadelor: Prezentând doar aceste situații creăm imaginea că aceasta ar fi situația olimpiadelor din România. Sunt câțiva dintre cei 15.000 de participanți
Elevi participanți la Olimpiada Națională de Științe Socio-Umane 2026 cer ministerului Educației și ISJ Iași recorectarea lucrărilor, într-o petiție: Evaluările au fost subiective, fără acces la borderouri
Elevii olimpici, jigniți de profesori din comisie la Olimpiada de Științe socio-umane 2026: „Citește-ți încă o dată lucrarea să vezi ce aberații ai scris”, i-au spus unui elev cu 9:20 la Psihologie, care a contestat nota, spune profesorul său Alin Alexe
Profesorul Lucian Maier cere Ministerului Educației să publice numele evaluatorilor și lucrările elevilor, anonimizate, de la Olimpiada Națională de Filosofie, de la Iași: Elevi care au trecut la județ cu peste 9 au ajuns să ia 5 pe subiecte similare ca nivel de dificultate / Toate contestațiile au fost respinse
Olimpiada Națională de Filosofie 2026 sau despre eșecul sistemului în fața propriilor elevi. „Traumatizarea elevului nu este educație” / Op-Ed Profesorul Lucian Maier
Redacția
Laura Cononenco
G4Media.ro
7 comments
Contestă nu doar îndemnați de profesori (posibil motivați de profesorii coordonatori), cat si de părinți sau din dorința proprie (pentru locuri la liceu, portofoliu si burse de merit in bani pentru anul viitor). E totul viciat in mintea națiunii, dragilor, asta admițând ca profesorii au făcut corect notarea.
Ceea ce va rog mult e să nu va mai răstiți la copiii care vor doar sa vizualizeze, e de lipsa crasă, cronică de feedback in scoală si il vor atunci, la olimpiadă. Nu ii puneți la grămadă pe cei ce vizualizează cu cei ce si contestă! Si faceti odată digitalizarea aia, sa vizualizeze remotely, mergeți acasă si corectați contestatele ziua următoare, că sunteți obosiți cu supra de măsură! Mai plătesc sponsorii un prânz și o cină în plus, ca n-o fi foc!
Ar mai fi si de luat regulamentele alea la revizuit pentru acord cu legile normale.
In ultima perioada a luat amploare in general fenomenul contestatiilor incepand de la lucrarile scrise de la clasă. De la clase din ce in ce mai mici elevii vin cu tot felul de presiuni pentru a obtine note mai mari decat merită sub motivatia drepturilor pe care le au. Nu rigoarea evaluarii e problema ci impresia unei largi categorii de elevi si părinti că ei sunt ca nivel de competentă peste un profesor care a studiat niste ani buni si a dat tot felul de examene până să ajungă profesor. Este un proces de denigrare al profesorilor care s-a accentuat in timp. La olimpiade se consideră că un elev poate si trebuie să isi impună punctul de vedere pentru a forta nota pe care o doreste chiar in detrimetul altor elevi care nu au facut contestatii. Aceast fenomen a fost incurajat de modificarea regulamentelor examenelor care au permis modificari de note pentru orice. Si atunci ca elev care să zicem că esti multumit de notă si nu ai vrea să contesti datorita rasturnarilor de situatii absolut nejustificate care apar in urma contestatiilor esti fortat să faci contestatie. Dacă la contestatii vine o comisie mai permisivă atunci tot clasamentul initial este bulversat. Nu o dată am vazut situatii la olimpiade ( de stiinte exacte) cand se afisau niste note initiale si după contestatii era intors pe dos tot clasamentul datorită presiunii pe care o făceau cei care depuneau contestatii. Cum pot unii elevi (care au contestat) face afirmatii inclusiv despre lucrările altor elevi care au punctaje mai mari? De unde pot ei aprecia ce au facut ceilalti elevi care nu au contestat? Dacă nu se va stabili un regulament si o procedură clară de evaluare care să nu permită posibilitatea modificarii notelor sub orice pretext circul va continua atat la olimpiade cat si la examenele obisnuite. Si da intradevar in multe situatii la judet s-au ajustat notele unor elevi ca sa se indeplinească baremele minimale de acces la etapele nationale. Ceea ce vad eu pe acest site este prezentarea unilaterală a opiniilor unei părti fără să existe si păreri ale profesorilor altii decat cei care sunt indrumătorii elevilor care contestă (si care au evident păreri părtinitoare). Hai sa vedem si părerea profesori care fac parte din aceste comisii, hai să vedem si părerea elevilor care au luat premii fără sa facă contestatii. Ma intreb dacă o să apara acest comentariu. Multumesc.
Am o curiozitate: dacă acea contestație nu a fost admisă, cum ar fi trebuit scris? Nu e firesc să fie respinsă o contestație care nu este admisă?
La etapa județeană lucrările sunt corectate de profesori din județul din care provine candidatul și, din dorința de a îndeplini baremul pentru națională sau de a „prinde” locurile suplimentare, toate notele sunt mărite artificial de evaluatori. Așa apar diferențele, în majoritatea cazurilor. Un elev cu nota 9 la județ este de fapt de 7-8, iar la națională, unde crește nivelul de dificultate, este de 5-6. O imagine deformată a performanțelor anterioare ale elevilor îi determină să conteste notele.
În ultima perioadă se observă tot mai multe contestații la olimpiade, ceea ce ridică semne de întrebare legate de rigoarea evaluării. În același timp, numărul concursurilor, mai ales la nivelul învățământului primar, a crescut foarte mult. Multe dintre acestea sunt concursuri de desen sau pictură, fără comisii specializate de evaluare.
Există riscul ca accentul să se mute de la performanța reală a elevilor către obținerea adeverințelor necesare pentru dosarele de gradație de merit. În acest ritm, fiecare școală ajunge să organizeze propriul concurs, ceea ce poate afecta relevanța și credibilitatea acestor competiții.
Da, sunt absolut de acord cu dvs.! oO consecință ar trebui să fie regândirea sau eliminarea gradațiilor de merit așa cum sunt concepute acum.
Ar trebui sa fie platita evaluarea la olimpiada dupa poti sa ai pretentii. Cine munceste pe gratis?
De multe platesti taxi-ul sa ajungi pana la locatie, deci dai bani din buzunar.
indiferent că apare sau nu în vreun act normativ cuvântul „respins”, în momentul în care un organ jurisdicțional consideră că o contestație este neîntemeiată, o respinge – acesta este termenul folosit în limba română pentru această chestiune.