Dacă România pregătește o schimbare a examenelor din Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a, atunci „ar trebui ar trebui să ne orientăm spre ceea ce se întâmplă acum la PISA”. „Adică evaluarea să se facă printr-o probă transdisciplinară de Științe, o probă de Limba și literatura română, o probă de Matematică (care poate fi combinată cu cea de Științe) și o probă de Competențe Digitale”, a declarat pentru Edupedu.ro fostul ministru al Educației Mircea Miclea.
Într-un interviu acordat Edupedu.ro după ce OECD a publicat raportul PISA 2025, testare internațională la care România a obținut cele mai slabe rezultate din 2006 încoace, fondatorul școlii cognitive din psihologia românească, Mircea Miclea, a avertizat că cele „patru componente care sunt clar evaluate de PISA […] ar putea constitui un reper pentru reconsiderarea Evaluării Naționale în această cheie”.
- Amintim că peste jumătate dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul minim de competență la matematică (analfabetismul funcțional a trecut de 50% în România), iar procentul se apropie de acest prag și la citire. Este a doua cea mai slabă clasare din istoria participării României la PISA, după prima testare, din 2006. Sursa și detalii aici
Declarațiile lui Mircea Miclea cu privire la schimbarea Evaluării Naționale de la clasa a VIII-a, acordate Edupedu.ro în urmă cu o zi:
Edupedu.ro: Care este binele pe care acest rău arătat de lupa PISA îl poate scoate pentru România? Concret, ce avem de îndreptat, cu diagnoza OECD pe masă, și care sunt soluțiile pe care le avansați dumneavoastră? Cele mai recente soluții avansate de dvs pentru România, introduse în Legea educației din 2011, au devenit în 2025 testare internațională. Care sunt ideile dvs de construcție pentru România, astăzi?
Mircea Miclea: Sunt câteva lucruri care ar trebui luate în seamă.
- 1. Primul: dacă e să reconsiderăm Evaluarea Națională, ar trebui să ne orientăm spre ceea ce se întâmplă acum la PISA. Adică evaluarea să se facă printr-o probă transdisciplinară de Științe, o probă de Limba și literatura română, o probă de Matematică (care poate fi combinată cu cea de Științe) și o probă de Competențe Digitale. Iată patru componente care sunt clar evaluate de PISA și care ar putea constitui un reper pentru reconsiderarea Evaluării Naționale în această cheie.
Lucrurile acestea le-am spus din 2011. Atunci a existat în legea educației o evaluare similară la finalul gimnaziului, dar nu a fost luată în seamă [a fost amânată aplicarea unei Evaluări Naționale pe model PISA la final de gimnaziu din 2011 și până în 2023, când legea a fost înlocuită cu alta – N.Red.] și a rămas tot la cele două discipline, deci Evaluarea Națională pe care o știm și acum. Noroc că am pus capăt unei aberații care era mai-mai să se producă din acest an, mă refer la la o evaluare de admitere la nivelul liceelor.
Deci, PISA e un reper pentru Evaluarea Națională. Aș merge și mai departe: PISA utilizează 6 niveluri [de competență]. Ar merita să mergem și noi pe 6 niveluri de evaluare a competențelor, așa cum face PISA, ca să avem o metrică similară cu a PISA, care să ne permită să comparăm constant rezultatele noastre cu rezultatele de la PISA. Adică inclusiv metrica poate fi preluată de la PISA, pentru că e o metrică internațională, agreată și în alte părți, și constituie un exemplu de bună practică; nu trebuie să tot inventăm. Putem să utilizăm acest exemplu.
- 2. Al doilea lucru care trebuie luat clar în seamă este o creștere semnificativă a finanțării. Repet, există o corelație liniară între banii dați în educație și rezultatele pe care le obțin elevii. Sigur, această corelație este valabilă până la nivelul de 85.000 de dolari cheltuiți pe elev. Noi suntem departe de a cheltui această sumă, deci trebuie înțeles foarte clar: dai mai mulți bani, ai performanțe mai mari. Punct. Acestea sunt datele, deci avem de ales. Dacă vrem performanțe mai mari, trebuie să dăm mai mulți bani pentru educație. Sigur, plusul de bani nu rezolvă toate problemele, dar finanțarea este esențială până la nivelul la care am arătat și corelația este foarte clară. Deci trebuie clar o finanțare mai mare.
- 3. Al treilea lucru este reducerea inegalităților. Cum am mai spus, România este în primele 10 țări în care inegalitatea dintre școli este la cel mai înalt nivel posibil și 50% din performanța elevilor se explică nu prin competențele lor, nu prin mintea lor, ci prin școala la care învață. Inegalitatea aceasta se replică: ai o inegalitate la nivelul educației, care apoi se propagă mai departe în societate. Diferența dintre cei care fac parte din medii selectate și merg la școli bune și cei care sunt în spate va crește din ce în ce mai mult. De fapt, și datele PISA din acest an arată, la nivel global, că diferența dintre scorurile celor mai buni elevi și cele ale celor mai slabi este la cel mai ridicat nivel din toată istoria PISA. Așa că e cu atât mai important de luat în seamă reducerea inegalității dintre școlile din România, pentru că altfel această inegalitate va fi din ce în ce mai mare și va produce falii sociale. Se vor crea moduri total diferite de gândire între cei care au un traseu legat de o școală bună și un mediu familial, socioeconomic avantajat, și cei care au un statut socioeconomic dezavantajat și o școală proastă. Se vor crea falii sociale: vor gândi diferit, vor acționa diferit, vor trăi diferit, din ce în ce mai diferit. Adică asta este o problemă de securitate națională: această creștere a inegalității.
Edupedu.ro: Poate conduce la conflicte?
Mircea Miclea: Poate conduce la conflicte, poate conduce la tensiuni politice majore, la alianțe majore de angajament politic; are consecințe economice și sociale substanțiale. Și, din păcate, asta înseamnă că școala nu-și atinge una dintre menirile ei fundamentale: de reducere a inegalităților. Adică, indiferent din ce mediu provii, dacă înveți, atunci va fi mai bine pentru tine. Or, din păcate, la noi școala nu funcționează ca un mecanism de reducere a inegalităților sociale, ci, invers, ca un mecanism de creștere a inegalității sociale, ceea ce e absolut aberant și extrem de îngrijorător.
Edupedu.ro: Cum se traduce pe piața de afaceri, în mediul de business internațional, acest scor obținut de România?
Mircea Miclea: Aș vrea să nu mă refer doar la rezultatele din România. Aș vrea să mă refer și la rezultatele pe media OECD și după aceea aș reveni la România, ca să avem o idee despre consecințele pentru afaceri. Dacă luăm media OECD, atunci constatăm că față de 2022, când la nivelul mediei OECD erau 25% low performers (adică la nivelul 1 sau 2 de competențe), acum sunt 29%, adică aproape o treime. Deci, de la un sfert de low performers la nivelul OECD am ajuns la o treime de low performers. Deci situația s-a înrăutățit major și la nivelul OECD. Prin comparație, de exemplu la Științe, diverse teritorii și zone din China care au fost evaluate au cu 100 de puncte mai mult decât media OECD. Asta ar trebui să îngrijoreze extrem de mult toți politicienii din Europa, pentru că arată că la Științe, dar și la lectură și la matematică, zona asiatică este mult deasupra mediei OECD și a țărilor din Europa Occidentală.
Deci asta arată că investițiile și progresele majore în știință și tehnologie vor avea loc mai degrabă acolo decât în Europa sau decât în Vest. Ceea ce, repet, este extrem de îngrijorător și arată cât de indiferenți a fost lidearshipul european actual la problemele educației. Iar în ceea ce ne privește pe noi, situația este cu atât mai îngrijorătoare. Constatăm un declin al competențelor la Științe, la Lectură, la Matematică, ceea ce va face ca interesul companiilor de a investi în domenii de vârf în România să scadă. Adică asta înseamnă că, în loc să vină investiții pentru muncă de înaltă calitate, care să producă valoare adăugată majoră, eventual vor fi investiții în muncă de slabă calitate sau nu vor fi deloc. Nu investești, de regulă, într-o țară în care vezi că competențele cetățenilor sau ale celor care vor intra pe piața muncii din țara respectivă sunt din ce în ce mai slabe. De ce să investești? Ca să-ți dai afacerea pe mâna unor oameni tot mai slab pregătiți? Deci asta va avea ca și consecință clară scăderea bunăstării naționale, a avuției naționale. Dar, din nou, ecuația este foarte simplă: aceste rezultate arată, încă o dată, că există o corelație clară între nivelul performanței educaționale și avuția națională. Dar, dacă nu ești interesat decât să extragi resurse, nu-ți pasă de aceste date.
Bănuiesc că politicienii o să vorbească două zile despre ele, după care o să le uite și vor trece la vechile lor preocupări, așa cum au mai făcut-o. Suntem conduși de elite extractive, a căror menire este să ajungă la putere ca să extragă resurse pentru interesul propriu, nu de elite rezolutive, adică elite capabile să rezolve probleme, nu să extragă resursele din sistem.
Edupedu.ro: Care sunt țările ale căror politici educaționale ar trebui să devină, de azi, un model pentru autoritățile din România?
Mircea Miclea: Aș da două exemple. Turcia, de exemplu, care e în preajma noastră și nu e neapărat mai dezvoltată decât noi, a avut un salt din 2022 până în 2025 de 15 poziții. Trebuie văzut ce se întâmplă în Turcia, din moment ce a avut acest progres spectaculos. Austria a crescut cu șapte poziții. Noi am scăzut șapte poziții, șapte poziții, două poziții, depinde pe ce domeniu luăm în calcul. Iată, așadar, repere sigure.
Ar trebui studiată și zona asiatică. Ce se întâmplă acolo? De ce performanțele lor sunt atât de ridicate? De ce au cu 100 de puncte mai mult decât media OECD la științe? Ce se întâmplă la matematică? Asta înseamnă, din nou, să studiezi lucrurile fără să fii orbit de ideologii, să le studiezi ca pe niște fapte din care vrei să extragi niște concluzii, pe care să le transformi în politici publice.
Edupedu.ro: Rezultatele vin în a doua zi de școală din România. Simbolic, avem două momente extrem de importante. Cum ar trebui să înțeleagă părinții această diagnoză? Ce este de luat aminte, la ce să fie mai atenți în deciziile legate de creșterea copiilor și cum să-și calibreze reacțiile, știind ceea ce ne-a arătat astăzi OECD?
Mircea Miclea: Dacă mă uit la date, cel puțin două concluzii ar putea fi extrase de părinți.
- Prima: să fie și mai atenți la ce școală își dau copiii. Acestea sunt datele și e trist că e așa, dar asta arată datele: că foarte mult contează la ce școală îți dai copilul. Și la asta se vor uita, în mod clar, părinții, mai ales dacă autoritățile noastre sunt pasive și interesate de alte agende, nu de cele relevante la nivel național.
- Al doilea lucru la care cred că trebuie să fie atenți este următorul: aceste date arată că atitudinea familiei față de școală contează mult pentru performanța școlară a elevului. Datele arată că, dacă ai o atitudine pozitivă față de școală – în sensul că îți susții copilul să învețe, îi spui că învățarea merită făcută, că merită să știe mai multe lucruri, îl întrebi din când în când ce a mai învățat la școală, îl susții în ceea ce învață -, acest suport pozitiv din partea familiei față de școală, această atitudine pozitivă a familiei pentru școală dă socoteală pentru 35 de puncte în performanța elevilor. Face o diferență de 35 de puncte în performanța elevilor la evaluările PISA. Adică poți compensa o școală mai slabă dacă tu ca familie acorzi mai multă atenție învățării și o prețuiești în fața copilului tău. Și, sigur, dacă e la o școală mai bună și tu, ca părinte, acorzi și atenție, atunci e și mai bine.
Ce trebuie să înțeleagă părinții este că foarte mult contează ce fac ei și ce atitudine au față de școală și față de învățare, în performanțele școlare ale propriilor copii. Această constantă devalorizare a școlii, care a devenit deja o modă la noi – în care toată lumea, toți părinții lovesc în școală și sunt nemulțumiți de ea – nu e deloc de bun augur pentru performanțele propriilor lor copii. De ce să mai învețe cu entuziasm, dacă părinții lor devalorizează școala? Deci ar trebui să fie atenți părinții și să înceapă să revalorizeze învățarea, atitudinea pozitivă față de școală, dacă vor ca elevii lor să aibă performanțe mai bune. Rezultatele la PISA arată că 35 de puncte sunt legate de atitudinile familiei. 35 de puncte se traduc, dacă luăm terminologia PISA, în cam cât ai învăța într-un an de zile; de fapt, este chiar un pic mai mult decât atât. Se consideră că o diferență de 20 de puncte înseamnă o diferență de un an de studiu. Prin urmare: dacă ai o atitudine pozitivă față de învățare, prețuiești învățarea alături de școală, îl ajuți pe copilul tău să învețe, îi arăți cât de important e să învețe și recompensezi asta, atunci ai șanse ca performanța lui să crească semnificativ. Invers, dacă devalorizezi școala, dacă devalorizezi învățarea, de exemplu sub forma „ce să mai înveți, că găsești totul pe net”, atunci performanța propriului copil se va reduce cu 35 de puncte. Deci asta trebuie să înțeleagă foarte clar părinții: atitudinea lor față de școală și față de învățare e esențială pentru performanța școlară a copilului.
Edupedu.ro: Acestea au fost întrebările mele. Dacă este ceva care vă preocupă în legătură cu concluziile PISA și ce nu am atins, vă ascult cu mare interes.
Mircea Miclea: Știi ce mă îngrijorează la nivelul PISA, atât în general, dar și la noi? Mă îngrijorează mai ales rezultatele foarte slabe la literație, la lectură, la competențele de înțelegere și interpretare a textului, pentru că asta se măsoară prin PISA. Când vorbim despre lectură, e vorba de înțelegerea și interpretarea textului, nu doar de a citi mecanic. Și aici PISA este în cădere liberă. Vă dau datele: în 2010 scorul era 500, în 2022 era 482, iar acum este 463, deci e o cădere liberă la înțelegerea și interpretarea textului.
Și dacă ne uităm atent la date, scăderea aceasta se leagă mai ales de capacitatea mult mai redusă de a parcurge texte lungi, nu texte scurte, ci texte lungi, în care trebuie să ții minte mai multe aspecte ca să înțelegi propoziția sau fraza respectivă. Deteriorarea performanțelor la lectură înseamnă deteriorarea capacității logice de a înțelege textul, de a argumenta, de a căuta dovezi care să susțină sau să infirme un text.
Adică acest lucru arată că am trecut (ca să folosesc o terminologie pe care am văzut-o într-un studiu) de la o societate literată la o societate post-literată. Lectura și scrisul au intrat într-o criză majoră, care va avea consecințe majore asupra gândirii logice, asupra gândirii critice. Adică, dacă ținem tot așa, vom fi din ce în ce mai ușor de manipulat, pentru că oamenii nu mai înțeleg texte lungi și nu mai știu să le interpreteze. Și atunci asta are consecințe dezastruoase, această societate post-literată. Am trecut dintr-o societate literată, în care textul era foarte important; iar textul, prin faptul că e scris liniar, favorizează gândirea logică, favorizează concentrarea atenției, favorizează gândirea abstractă. Din păcate, toate astea se deteriorează odată cu deteriorarea acestei capacități.
De asta sunt extrem de îngrijorat. Practic, vom fi din ce în ce mai ușor de manipulat, tot mai expuși la fake news și cred că, în acest context, predarea limbii și literaturii se face în cel mai neprielnic mediu din ultimul secol, adică interesul pentru text și angajamentul de a citi, analiza și interpreta texte lungi este la cel mai scăzut nivel posibil. E ca și cum ne-am întoarce la perioada dinainte de apariția tiparului. Dar asta va avea consecințe majore asupra a tot ce înseamnă gândire logică, argumentare, gândire critică, reducerea vulnerabilității la manipulare și așa mai departe, și asta este extrem de îngrijorător.
Vezi aici interviul integral acordat de Mircea Miclea pentru Edupedu.ro
Citește și:
BREAKING România a depășit pragul de 50% la analfabetism funcțional la Matematică, se apropie rapid de acest prag și la Citire, arată studiul global PISA 2025 în rândul elevilor de 15 ani / 57% dintre elevi – performanțe sub nivelul de bază la rezolvarea problemelor cu instrumente digitale
BREAKING Rezultate PISA 2025. România scade abrupt cu 16 puncte la evaluarea competențelor elevilor la Citire. Scădere și la Matematică și Științe / Pe ultimele locuri în UE și pe locurile 48-55 din 91 de țări, la cele trei competențe de bază
PISA 2025. Disparitățile dintre elevii avantajați și cei dezavantajați se mențin la un nivel mult peste media OCDE, arată rezultatele la Științe, în pofida unei ameliorări minore față de 2022
EXCLUSIV Andreas Schleicher, OCDE, avertisment despre rezultatele elevilor români la PISA 2025: Adevăratul test al unui sistem de educație nu este dacă poate crea câteva școli de excelență, aproape orice țară poate face asta. Adevăratul test este dacă o țară poate crea excelență la scară largă – VIDEO
Analfabetismul funcțional a trecut de 50%. Cum a diluat Ministerul Educației cele mai slabe rezultate ale României la PISA din 2006 încoace, într-o conferință de aproape patru ore în care oficialii au vorbit despre altceva – VIDEO
Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, după rezultatele PISA 2025: Prea mulți tineri europeni au dificultăți la competențe de bază. Prin viitorul Pachet pentru Educație vrem să venim cu sprijin concret
Președintele Nicușor, după rezultatele PISA 2025: Un semnal de alarmă major pe care nu avem voie să-l ignorăm. Măsurile necesare nu pot fi puse în practică fără alocări bugetare semnificative
Cum interpretăm rezultatele PISA 2025 – analiza cercetătorului specializat în științele educației Dacian Dolean
Coaliția pentru Educație cere reformarea Evaluării Naționale după modelul PISA și un an de recuperare pentru elevii cu decalaje
Testăm prea mult ce se predă și prea puțin folosirea cunoștințelor în viața reală, spune fostul ministru Daniel David: Nu este ceva în neregulă cu capacitatea copiilor sau a profesorilor, problema este sistemul
Același scandal, aceeași revoltă în van: de ce nu putem repara școala doar cu indignare după PISA 2025 / Op-ed de Dana Papadima, director educațional Avenor College
