Rezultatele elevilor români la evaluările internaționale arată că școala testează și formează insuficient capacitatea copiilor de a utiliza ceea ce învață în situații de viață reală, susține fostul ministru al Educației Daniel David, într-o analiză publicată pe blogul său după apariția rezultatelor PISA 2025.
„Nu este ceva în neregulă cu capacitatea copiilor din țară de a învăța și/sau a profesorilor de a preda eficient? NU!”, scrie Daniel David. Ca psiholog, el afirmă că elevii români au capacități de inteligență și creativitate comparabile cu cele ale elevilor din alte țări, iar profesorii au pregătirea necesară pentru a preda eficient. Problema, spune el, este una de sistem și de paradigmă educațională.
Daniel David compară rezultatele PISA cu cele de la TIMSS 2023, evaluare la care elevii români de clasa a VIII-a au obținut, la matematică, 496 de puncte, peste media internațională de 478 de puncte. În schimb, la PISA 2025, România a obținut 419 puncte la matematică, sub media OCDE indicată de autor.
Explicația propusă de fostul ministru ține de felul diferit în care sunt construite cele două evaluări. TIMSS este mai apropiat de programa școlară și verifică, în principal, cunoștințele, aplicațiile și raționamentul raportate la conținuturile studiate. PISA urmărește, în schimb, modul în care elevii folosesc competențele dobândite pentru a rezolva probleme din viața cotidiană.
„Paradigma PISA pornește de la situații de viață, pe care copiii trebuie să le vadă «matematic» sau «științific» și, astfel, să găsească soluții eficiente”, arată Daniel David. Cu alte cuvinte, diferența dintre performanțele la TIMSS și cele la PISA ar putea indica faptul că elevii români reușesc mai bine să răspundă cerințelor apropiate de materia predată decât să transfere și să aplice ceea ce știu în contexte noi.
Totuși, cifrele TIMSS trebuie interpretate cu limitele de rigoare. În România, ediția 2023 a studiului s-a desfășurat în perioada grevei generale din educație, iar ratele de participare ale școlilor au rămas sub standardele stabilite pentru eșantion, atât la clasa a IV-a, cât și la clasa a VIII-a. IEA, organizația internațională care realizează studiul, a precizat că o participare mai scăzută nu face automat rezultatele nevalide sau nereprezentative, însă recomandă interpretarea lor „cu oarecare precauție”, după cum Edupedu.ro a scris.
În analiza sa, Daniel David susține că măsurile luate în ultimii ani – de la reducerea efectivelor de elevi în clase și creșterea burselor, până la majorările salariale – nu au produs, deocamdată, o îmbunătățire a rezultatelor PISA. El atrage atenția că o creștere a finanțării, într-un sistem nereformat, poate genera „anomalii educaționale”, dând ca exemplu bursele de merit acordate pentru medii de 5.
Fostul ministru propune o schimbare de paradigmă prin modelul „Școlilor QX”, cu accent pe formarea competențelor aplicabile în viața de zi cu zi. Printre măsurile invocate se află ore remediale încă din ciclul primar, regândirea curriculumului prin prisma competențelor și extinderea evaluărilor naționale din clasele a II-a, a IV-a și a VI-a.
Daniel David afirmă că efectele reformelor QX, începute în anul școlar 2025-2026, ar putea fi evaluate la următoarea rundă PISA, în 2029. „Dacă se va implementa adecvat, în 2029 cred că performanțele României la testele PISA vor arăta mult mai bine”, scrie acesta.
11 comments
Cel mai parsiv ministru, psiholog și om de pe Pământ. După ce i-a făcut pr profesori 100 la1000 responsabil de tot și de toate, după ce amintiți și-a cosmetizat minciunile, mai are căderea morala sa filozofeze. Alergie facem la el!
Așteptăm raportul chix sau QiX asupra unui mandat dezastruos la educație.
asta e exemplul cel mai evident ca in tara asta cea mai mare calitate e sa executi comenzi. de fiecare data cand il vad mi se face greata.
O minimă decență te-ar obligă (DD) să taci ! Ești lipsit total de caracter !
Politrucule, iar vorbesti neintrebat de cineva?
Copiiii care merg la scoala se numesc ELEVI.
Ei sunt copiii parintilor si elevii scolilor, nu sunt copiii scolilor. Sper ca acum ai inteles ai cui copii sunt persoanele in cauza.
Iar dai lectii cand tu nici macar acest lucru elememtar nu stii?
Te mai dai si mare cunoscator al psihologiiei poporului roman, dar tu nu intelegi macar psihologia unei categorii profesionale in care chiar si matale lucrezi, badie.
După prestația de ministru poți spune multe poezii frumoase, dar tot zero.
Printre deciziile aiurea in domeniul educației „straluceste” de departe – dar numai pentru cunoscători – trist celebra OUG 75-2005 privind asa zisa asigurare a calitatii educatiei”.Ea este de fapt o colecție de inepții, grave erori conceptuale, prejudecati, mituri si lacune – NE având ca scop CALITATEA EDUCATIEI (ca adecvare la cerintele si reactiile beneficiarilor ei) ci justificarea finanțării bugetare a scolilor si facultăților prin acreditarea acestora, ba chiar și scutirea de unele impozite a celor private, dacă indeplines sute de criterii și indicatori CANTITATIVI inventați de birocrații educatiei și finanțelor (mai toti fiind IRELEVANTI pentru calitatea educatiei dar fiind fideli „principiului” materialist dialectic „PRIN ACUMULARI CANTITATIVE LA SALTURI CALITATIVE”, o idee extinsa abuziv de Marx și preluata de Lenin, întrucât ea este valabila doar în natura, nu și în sociologie și politologie!)… In plus lista deciziilor eronate nu include și Legile invatamamantului 198/ 2023 și 199/ 2023 prin care OUG 75-2005 a fost în fine abrogata – probabil și ca urmare a zecilor mele de articole, petiții, memorii in acest scop – dar, STUPOARE, mai toate dispozițiile și definițiile ei stupide au fost transpuse prin copy- paste ( plagiat) în noile legi! Cum se numește aceasta smecherie juridica care a obținut și binecuvantarile Guvernului, Parlamentului și ex-Presedintelui- profesor? De prisos sa menționez ca mediul nostru de afaceri ignoră complet sau ridiculizează asa zisa asigurarea a calitatii în educație, conceputa si introdusa aiurea de unii profesori si decidenti care se considera inventatori ai „modelului romanesc de asigurare a calitatii educatiei” bazat pe modelul de guvernare Leviathan, din Științele sociale și politice, dar total irelevant în Managementul calitatii…
Pentru un 10 la bac, să se analizeze gramatical expresia:
„Nu este ceva în neregulă cu capacitatea copiilor din țară de a învăța și/sau a profesorilor de a preda eficient? NU!”
Grilă:
a) Pentru ca raspunsul NU sa aibă sens, este în regulă ca la începutul întrebarii să fie Nu.
b) Dacă se elimină Nu de la începutul întrebării, raspunsul poate rămâne NU.
c) Pentru ca raspunsul să fie NU, e musai ca să fie eliminat Nu de la începutul întrebării.
(NOTĂ musai = obligatoriu)
Salvatore dela patria!
S-a trezit și el sfătos și înțelept după o demonstrație greu de depășit despre cum sa fii al mai prost ministru din istorie în nici un an de zile!!!
,,Amice, ești idiot!” (I. L. Caragiale)
Ești unul dintre groparii învățământului românesc, alături de alți miniștri care prin măsurile aberante de tăieri ale bugetului alocat învățământului ați reușit să duceți sistemul de învățământ pe culmile eșecului aproape generalizat. Învinovățiți profesorii, elevii și părinții, iar pe decidenții politici și apolitici cum îți place să te consideri, îi zugrăviți în vizionari/reformatori/experți care prin propunerile lor de ,,reforme” au făurit un învățământ de calitate, dar nu au avut cu cine implementa reformele, de aici eșecul.
Ți-i scârbă când citești asemenea aberații numite pompos politici educaționale și viziuni QX.
Bine că istoria nu iartă și vei rămâne în memoria colectivă ceea ce ești cu adevărat: un politruc bine înșurubat la purcoiul de bani și de putere. Un demolator al bunului simț elementar, atunci când s-a aflat într-o funcție de demnitate publică.
E plină Românica de salvatori. Acesta ,,salva profesorii de ei înșiși” și contribuia decisiv la baterea cuielor din coșciugul sistemului de învățământ. Cum mincinoșii nu au rușine, mai ales când îmbracă haină de prădători ai banului public, mestecă talaș, iar bieții cititori care nu sunt suficient de vigilenți în a sesiza manipularea, ajung să dea crezare acestor impostori.
Nici macar nu-i vorba despre asa ceva. Cunostintele de baza nu trebuie exersate in viata reala pentru a le da o valoare.
Cunostintele de baza trebuie sa existe, si atat!
Sa zicem ca ar putea exista probleme reale asociate matematicii, dar ele se gaseau in culegeri (cele care au devenit facultative, la „dorinta” acerba a parintilor).
Dar cu cititul? Acolo „viata reala” se traduce simplu: cat mai multe carti de la biblioteca, un bagaj cat mai mare de lecturi (dar, deh, sunt sub eticheta de lecturi obligatorii, prin urmare sunt optionale, de fapt facultative, limitate la un rezumat copiat dintr-o sursa oarecare).