Miza dezbaterii despre noile programe de Informatică nu este o „luptă” între limbaje și nici un test de „adaptare” pentru profesori, ci felul în care școala îi pregătește pe elevi: „vrem o școală care produce simpli consumatori de tehnologie sau o școală care formează tineri capabili să creeze tehnologia de mâine și să modeleze viitorul României?”, afirmă Dana Lica, președinta Societății pentru Excelență și Performanță în Informatică (SEPI), într-o reacție publică.
- Reacția vine în contextul criticilor din spațiul public privind poziția SEPI față de programa aflată în dezbatere, organizație care susține că documentul propune „utilizarea exclusivă a limbajului Python începând cu clasa a IX-a”.
- SEPI arată că „a prezentat propria analiză a programelor de informatică transmisă către Ministerul Educației și Cercetării” și că unele critici ar fi „construite pe premise eronate”, motiv pentru care președinta organizației spune că oferă „clarificări punctuale desprinse din documentul ce poate fi consultat pe site-ul sepi.ro”.
În mesaj, Dana Lica respinge „așa-zisa opoziție între C++ și Python” și spune că antiteza este „greșită”, iar poziția SEPI este una de echilibru, cu „ambele limbaje” distribuite pe ani: „clasele IX–X: C++”, „clasa XI: C++ și Python” și „clasa XII: Python și SQL”. „Această structură asigură atât rigoarea algoritmică, cât și aplicabilitatea practică”, susține ea, subliniind că elevii ar trebui să dobândească „competențe fundamentale – structuri de date, optimizare, gândire algoritmică – și, simultan, abilități moderne cerute în industrie și în învățământul superior”.
Lica, profesoară la Colegiul Național „Ion Luca Caragiale” din Ploiești și directoarea Centrului Județean de Excelență (CJEx) Prahova, contrazice și argumentul potrivit căruia Python ar fi preferabil doar pentru că e „mai simplu”. Ea susține că predarea „exclusivă” a acestuia „ascunde elevilor mecanisme esențiale pentru formarea gândirii algoritmice”, iar „transparența scăzută a acestor mecanisme îngreunează dezvoltarea unor modele mentale corecte”. În același context, ea invocă și presiunea tehnologiilor de tip AI:
- „Într-o viitoare lume în care interfețele conversaționale și AI vor genera cod automat, întrebarea devine: Cum vei putea folosi eficient AI pentru dezvoltarea de aplicații fără o înțelegere solidă a principiilor din spatele programării?”
Președinta SEPI respinge și „mitul profesorilor «care nu vor să învețe»”, afirmând că „România are aproximativ 4.000 de profesori de informatică”, iar „Majoritatea… au fost nevoiți, constant, să învețe cel puțin 2–3 limbaje de programare. A-i acuza de inerție profesională este nedrept și contravine realității.” În plus, ea critică și ideea că noutatea ar fi mai largă decât pare: „Analiza comparativă… arată că singurul element prezentat ca noutate este utilizarea Python ca unic limbaj”, avertizând că „introducerea multor concepte avansate într-un interval scurt fragmentează învățarea”.
În final, Dana Lica susține că discuția despre „C++ – doar pentru profilul intensiv” pornește de la o premisă greșită și aduce cifre pentru a argumenta că nu poate fi restrânsă rigoarea doar la o minoritate: specializarea matematică-informatică ar cuprinde „aprox. 22.500 elevi/an”, iar clasele cu regim intensiv „aprox. 6.900 elevi”, „doar 4,7% din totalul liceenilor”.
Ea mai afirmă că argumentul „Olimpiadele distrug învățământul de masă” este „nefondat” și insistă că „SEPI nu are «interese personale»”, activitatea fiind „integral voluntare, neremunerate”, înainte de a relua întrebarea-cheie: „vrem o școală care produce simpli consumatori de tehnologie sau o școală care formează tineri capabili să creeze tehnologia de mâine și să modeleze viitorul României?”.
Redăm integral reacția profesoarei Dana Lica, președintă SEPI, de la Colegiul Național „Ion Luca Caragiale” din Ploiești, Centrul Județean de Excelență Prahova:
„Pentru a asigura o dezbatere publică transparentă și fundamentată științific, SEPI a prezentat propria analiză a programelor de informatică transmisă către Ministerul Educației și Cercetării.
Întrucât în spațiul public circulă critici construite pe premise eronate, ofer mai jos clarificări punctuale desprinse din documentul ce poate fi consultat pe site-ul sepi.ro. Sunt însă convinsă că lectura integrală a analizei SEPI răspunde tuturor acestor aspecte.
𝟏. 𝐀𝐬̦𝐚–𝐳𝐢𝐬𝐚 𝐨𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭̦𝐢𝐞 𝐢̂𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐂++ 𝐬̦𝐢 𝐏𝐲𝐭𝐡𝐨𝐧
Prezentarea celor două limbaje în antiteză este greșită. În programele supuse dezbaterii publice, se propune utilizarea exclusivă a limbajului Python începând cu clasa a IX-a.
SEPI susține o variantă echilibrată în care sunt folosite 𝐚𝐦𝐛𝐞𝐥𝐞 𝐥𝐢𝐦𝐛𝐚𝐣𝐞, distribuite astfel:
● clasele IX–X: 𝐂++
● clasa XI: 𝐂++ 𝐬̦𝐢 𝐏𝐲𝐭𝐡𝐨𝐧
● clasa XII: 𝐏𝐲𝐭𝐡𝐨𝐧 𝐬̦𝐢 𝐒𝐐𝐋
Această structură asigură atât rigoarea algoritmică, cât și aplicabilitatea practică. Elevii dobândesc competențe fundamentale — structuri de date, optimizare, gândire algoritmică — și, simultan, abilități moderne cerute în industrie și în învățământul superior.
𝟐. “𝐏𝐲𝐭𝐡𝐨𝐧 𝐞 𝐦𝐚𝐢 𝐬𝐢𝐦𝐩𝐥𝐮 𝐬̦𝐢 𝐦𝐚𝐢 𝐚𝐭𝐫𝐚𝐜𝐭𝐢𝐯”
Python este un limbaj accesibil, însă predarea 𝐞𝐱𝐜𝐥𝐮𝐬𝐢𝐯𝐚̆ a acestuia, în special la specializarea matematică-informatică, ascunde elevilor mecanisme esențiale pentru formarea gândirii algoritmice. Transparența scăzută a acestor mecanisme îngreunează dezvoltarea unor modele mentale corecte — exact etapa în care se clădesc fundamentele programării.
C++ oferă un avantaj durabil: modele clare privind memoria, structurile și abstractizarea, bază teoretică necesară pentru orice limbaj modern.
Într-o viitoare lume în care interfețele conversaționale și AI vor genera cod automat, întrebarea devine: Cum vei putea folosi eficient AI pentru dezvoltarea de aplicații fără o înțelegere solidă a principiilor din spatele programării?
𝟑. 𝐌𝐢𝐭𝐮𝐥 𝐩𝐫𝐨𝐟𝐞𝐬𝐨𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 “𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐧𝐮 𝐯𝐨𝐫 𝐬𝐚̆ 𝐢̂𝐧𝐯𝐞𝐭̦𝐞”
România are aproximativ 4.000 de profesori de informatică. Majoritatea au trecut de mult de etapa debutului profesional și au fost nevoiți, constant, să învețe cel puțin 2–3 limbaje de programare. A-i acuza de inerție profesională este nedrept și contravine realității.
Recomandările OCDE privind reformele curriculare arată clar direcțiile care trebuie urmărite:
- “(…) Ar trebui avută în vedere o abordare secvențială a revizuirii curriculare, după un ciclu de învățământ. Acest lucru ar face ca schimbările să fie mai ușor de administrat, iar asigurarea calității resurselor curriculare ar fi mai puternică.(…)
- Revizuirea are nevoie de resurse de timp, astfel încât analiza curriculară să fie planificată, pregătită și implementată în mod adecvat. Trebuie dezvoltat un plan de acțiune pentru întreg ciclul de revizuire curriculară, pentru a putea verifica măsura în care sunt îndeplinite obiectivele. (…)
- Ar trebui să existe consultări internaționale la nivel de experți. (…)
- Ar trebui să fie asigurate resurse continue de formare, dar și învățare pe cont propriu pentru ca toți profesorii să înțeleagă în profunzime noul curriculum (…)
Deci, ce abordare s-a ales în proiectul vizând construcția noului curriculum preuniversitar românesc?
𝟒. “𝐏𝐫𝐨𝐠𝐫𝐚𝐦𝐞𝐥𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐮𝐬𝐞 𝐬̦𝐢 𝐚𝐟𝐥𝐚𝐭𝐞 𝐢̂𝐧 𝐝𝐞𝐳𝐛𝐚𝐭𝐞𝐫𝐞 𝐚𝐝𝐮𝐜 𝐧𝐨𝐮𝐭𝐚𝐭𝐞”
Analiza comparativă a programelor aflate în vigoare și a celor propuse și aflate în dezbatere arată că singurul element prezentat ca noutate este utilizarea 𝐏𝐲𝐭𝐡𝐨𝐧 𝐜𝐚 𝐮𝐧𝐢𝐜 𝐥𝐢𝐦𝐛𝐚𝐣 pentru introducerea unor concepte complexe: liste, subprograme, fișiere, interfețe grafice, POO.
Însă 𝐢𝐧𝐭𝐫𝐨𝐝𝐮𝐜𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐦𝐮𝐥𝐭𝐨𝐫 𝐜𝐨𝐧𝐜𝐞𝐩𝐭𝐞 𝐚𝐯𝐚𝐧𝐬𝐚𝐭𝐞 𝐢̂𝐧𝐭𝐫–𝐮𝐧 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐯𝐚𝐥 𝐬𝐜𝐮𝐫𝐭 𝐟𝐫𝐚𝐠𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐢̂𝐧𝐯𝐚̆𝐭̦𝐚𝐫𝐞𝐚 și duce la pierderea coerenței. Elevii aflați la începutul studiului au nevoie de activități practice și exerciții diverse, nu de accelerarea artificială a teoriei.
Suprasarcina curriculară este și mai accentuată la specializarea 𝐒̦𝐭𝐢𝐢𝐧𝐭̦𝐞𝐥𝐞 𝐍𝐚𝐭𝐮𝐫𝐢𝐢, unde programa propusă seamănă mult cu cea de la matematică-informatică, dar bugetul de ore este de două ori mai mic.
Programa aflată în dezbatere prezintă o serie de confuzii fundamentale care afectează corectitudinea științifică și logica pedagogică a conținutului. Unele dintre acestea sunt erori de conținut evidente, precum afirmația că MessageBox este o clasă, deși în Python tkinter.messagebox este un modul, ceea ce induce o înțelegere greșită a noțiunilor de modul, clasă și funcție sau metodă. Interpretorul și compilatorul sunt prezentate drept moduri de reprezentare a algoritmilor, deși ele sunt mecanisme de executare, nu mijloace de descriere. Programa amestecă și nivelurile de abstractizare, prezentând programarea orientată pe obiecte (POO) ca un simplu „element al limbajului pentru organizarea codului”, când în realitate POO este o paradigmă de programare. Tot în registrul conceptual, „criptarea și decriptarea șirurilor de caractere” sunt prezentate ca strategii de rezolvare a problemelor, ceea ce denotă o confuzie între operații punctuale și strategii algoritmice generale, precum greedy, backtracking, divide et impera sau programarea dinamică.
O altă zonă problematică este modul inconsistent în care programa tratează structurile de date, în special diferența dintre lista ca tip de date abstract cu acces secvențial și tabloul ca structură cu acces direct. Programa sugerează că lista ar putea avea acces atât direct, cât și secvențial, iar apoi afirmă că în C++ lista se memorează în tablouri unidimensionale, anulând distincția esențială dintre modelul conceptual și implementarea concretă. La acestea se adaugă folosirea repetată a expresiei „algoritmi de bază” fără nicio definire, criteriu sau exemplificare, ceea ce transformă conceptul într-o formulare artificială, introdusă mecanic după un șablon și lipsită de conținut real. În ansamblu, aceste probleme indică o lipsă de rigoare conceptuală și o amestecare constantă a nivelurilor (paradigme de programare, modele conceptuale, tipuri de date abstracte, tehnici de programare și mecanisme de execuție). Prin urmare, programa nu reușește să ofere o structură coerentă și să susțină formarea unei înțelegeri clare a informaticii.
𝟓. 𝐂++ – “𝐝𝐨𝐚𝐫 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐩𝐫𝐨𝐟𝐢𝐥𝐮𝐥 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐧𝐬𝐢𝐯”
Nu există “profil matematică-informatică intensiv”, ci 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐦𝐚𝐭𝐞𝐦𝐚𝐭𝐢𝐜𝐚̆–𝐢𝐧𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚𝐭𝐢𝐜𝐚̆, în cadrul căreia unele clase au regim de predare intensiv informatică.
La nivel național, specializarea matematică-informatică cuprinde aprox. 𝟐𝟐.𝟓𝟎𝟎 𝐞𝐥𝐞𝐯𝐢/𝐚𝐧, adică 𝟏𝟓,𝟔% dintre liceeni. Dintre aceștia, clasele cu regim intensiv însumează aprox. 𝟔.𝟗𝟎𝟎 𝐞𝐥𝐞𝐯𝐢, adică 𝐝𝐨𝐚𝐫 𝟒,𝟕% din totalul liceenilor — un procent infim.
Toți elevii care aleg această specializare trebuie să poată studia informatica în mod riguros. Este firesc ca învățarea structurilor de bază să nu fie rezervată doar unei minorități.
𝟔. “𝐎𝐥𝐢𝐦𝐩𝐢𝐚𝐝𝐞𝐥𝐞 𝐝𝐢𝐬𝐭𝐫𝐮𝐠 𝐢̂𝐧𝐯𝐚̆𝐭̦𝐚̆𝐦𝐚̂𝐧𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐦𝐚𝐬𝐚̆”
Acest argument, vehiculat frecvent, este nefondat.
Conținuturile propuse de SEPI pentru clasa a IX-a specializarea matematică-informatică includ cel mult câteva elemente pe care un elev le-ar întâlni la fazele județene din gimnaziu. Ele 𝐧𝐮 transformă programa într-una pentru “olimpici”.
Programele olimpiadelor sunt oricum într-o dinamică proprie, raportată la cerințele fazelor internaționale și nu se suprapun peste materia de la clasă.
Competițiile nu reprezintă o barieră pentru educație, ci răspund unei nevoi firești de progres. Discuția despre olimpiade nu îi privește doar pe elevii calificați la etapele superioare, ci și pe cei care parcurg temeinic materia de la clasă și au nevoie de provocări suplimentare pentru a-și menține motivația și a-și cultiva pasiunea pentru informatică.
𝐈̂𝐧 𝐥𝐨𝐜 𝐝𝐞 𝐢̂𝐧𝐜𝐡𝐞𝐢𝐞𝐫𝐞
Toate aceste controverse ar fi fost evitate dacă autorii criticilor ar fi citit cu bună-credință cele 23 de pagini ale analizei.
SEPI nu are “ 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐞𝐬𝐞 𝐩𝐞𝐫𝐬𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞”. SEPI este o comunitate care, de trei decenii, sprijină voluntar formarea învățământului informatic preuniversitar din România.
Activitățile membrilor sunt integral 𝐯𝐨𝐥𝐮𝐧𝐭𝐚𝐫𝐞, neremunerate de nicio instituție sau asociație. Fondurile obținute din sponsorizări au fost folosite exclusiv pentru:
- susținerea olimpiadelor, competițiilor naționale și internaționale
- susținerea infrastructurii necesare desfășurării probelor
- organizarea tabelelor de pregătire destinate loturilor naționale și a taberelor anuale de pregătire a fetelor
- acordarea medaliilor și suplimentarea premiilor pentru elevi la olimpiadele naționale, dar și pentru acordarea premiilor financiare elevilor aflați la egalitate de puncte
Materialele și aparițiile editoriale ale SEPI sunt oferite gratuit, de ele putând beneficia atât elevii, cât și cadrele didactice.
Așadar, stimate cititor, miza reală este aceasta: vrem o școală care produce simpli consumatori de tehnologie sau o școală care formează tineri capabili să creeze tehnologia de mâine și să modeleze viitorul României?
Dacă demersul nostru nu va fi înțeles, rămâne cel puțin certitudinea că am acționat cu responsabilitate și în interesul educației din România”.
DOCUMENT Propunerile integrale transmise de SEPI către MEC:
VIDEO Prezentarea programei de Informatică și TIC la Ministerul Educației și Cercetării:
DOCUMENTE Programele puse în consultare de MEC pentru disciplina Informatică (sursa):
- Clasa a IX-a, Curriculum de specialitate (CS) pentru filiera vocațională, profilul militar, specializarea matematică-informatică militară:
- Clasa a IX-a, Curriculum de specialitate (CS) pentru filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică:
- Clasa a IX-a, Curriculum de specialitate (CS) pentru filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică, clase cu predarea disciplinei informatică în regim intensiv:
- Clasa a IX-a, Curriculum de specialitate (CS) pentru filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii:
- Proiecție curriculară care prefigurează parcursul disciplinei pentru clasele a X-a – a XII-a:
Citește și:
Python sau C++? Dezbaterea care blochează modernizarea informaticii în școli / Op Ed Manuela Petrescu, cadru didactic universitar și manager dezvoltare de software
Proiect programe școlare 2026. În liceu nu se aprofundează vreun limbaj de programare, spune profesorul Marius Nicoli, vicepreședinte SEPI: A învăța doar limbajul Python taie „peste două treimi din masa de selecție” pentru olimpiade
Programa de Informatică propusă de Ministerul Educației la clasa a IX-a – mate-info este discriminatorie, spune profesoara Emanuela Cerchez: Elevii vor învăța să folosească un cod prefabricat, Python / Nu ar trebui să le limiteze posibilitatea de a tinde spre excelență
Noua programă școlară la Informatică propusă de Ministerul Educației pentru clasa a IX-a este supraîncărcată, atrage atenția Societatea pentru Excelență și Performanță în Informatică, care reclamă și folosirea exclusivă a limbajului Python
Blocați în conspect. Profilul lingvistic al noii programe școlare de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, făcut de profesoara Mădălina Chitez / Op Ed
Redacția
Diana Ghimiși
R.P.
