Ministrul Educației, Daniel David, a declarat că susține memoriul primit din partea decanilor de la facultățile de Istorie din țară, a președintelui Academiei Române și a șefului secției de Istorie-Arheologie al Academiei, precizând că modelul propus de aceștia este cel de urmat. În cadrul transmisiunii live de ieri, 6 februarie, în care ministrul și-a prezentat raportul, acesta a făcut un apel către toți cei din mediul educațional pentru un „model nou de a face istoria”. În plus, Daniel David a subliniat că, atât timp cât modelul de predare este unul bun, va aloca oricâte ore sunt necesare pentru a-l face să funcționeze.
„Participați serios la dezbateri, dar citiți planurile-cadru și atunci vom găsi soluții bune în final. Ca model puteți să luați ceea ce s-a întâmplat cu istoria, unde primele reacții au fost foarte critice, până când le-am spus colegilor din istorie că nu mă ajută critica. Aștept să văd un model nou de a face istoria, fiindcă noi nu mai putem continua, nu numai în zona istoriei, ci în cadrul tuturor disciplinelor, cu modelele pe care le avem acum”.
Ministrul a anunțat că a primit propuneri foarte bune în ceea ce privește istoria, geografia și latina și că va găsi soluții acceptabile pentru toți.
„În zona istoriei, dar și în zona geografiei și în zona latinei am primit feedback-uri foarte bune după ce le-am cerut să facă propuneri concrete, astfel încât cred că vom găsi soluții mulțumitoare pentru toți”.
„Am primit un memoriu bun, în spiritul care pare să fie unul care vine cu un model nou, satisface și credințele istoricilor despre cum trebuie făcute istoria, geografia și latina, astfel încât acela este modelul de urmat. Nu pur și simplu, repet, laude sau critici. Avem nevoie propuneri concrete și dezvoltăm împreună cele mai bune mod modele. Ce avem acum nu funcționează bine, nu este în regulă”, a mai punctat acesta.
Daniel David a explicat că nu poate accepta să crească numărul de ore la discipline ale căror modele de predare care s-au dovedit a fi ineficiente. Important este felul în care se predă disciplina, nu numărul de ore rezervate acesteia, a subliniat el.
„Dacă modelele sunt bune, eu am și spus: bătălia mea, ca ministru, nu este pe număr de ore. Eu nu discut despre unu, 1,5. Dacă modelul este bun, putem să dăm câte ore trebuie ca acel model să funcționeze, dar nu putem să venim să cerem nemodificări sau creșteri de ore la modele despre care știm că nu funcționează. Asta vă rog să înțelegeți cu toții. Și, în final, orice concluzie la care vom ajunge va fi o concluzie, repet, care trebuie să aducă deschidere și dezvoltare în sistem, nu un model care încurcă oamenii, inclusiv profesorii”.
Acesta a pus accentul și pe necesitatea ca numele generale să fie eliminate din domeniul istoriei, dând exemplul istoriei naționale, care ar trebui să primească numele de „Istoria românilor” sau „Istoria României”.
„De exemplu, eu țineam foarte mult să nu mai avem în zona istoriei nume generale. Niciodată n-am înțeles de ce îi spunem istorie. Dacă ne ocupăm de români și de România, de ce nu-i spunem Istoria românilor sau Istoria României? Altfel spus, nu ne ferim de aceste lucruri, dacă tot spunem că ne pasă de identitatea națională”.
În plus, acesta a reamintit că nu este de acord ca istoria românilor să fie predată în clasa a XII-a. Elevii de la profilul real, precum și cei înscriși la filierele tehnologică și vocațională, nu pun deloc accentul pe istorie în acel an, ci pe disciplinele pentru Bacalaureat, a motivat el.
„De asemenea, am spus că nu mi-ar plăcea ca istoria României să rămână focalizată numai pe clasa a XII-a, pentru că, știți foarte bine din practică, cei care sunt de la profilul real, de pe filierele tehnologică și vocațională, nu mai au mintea în clasa a XII-a la alte discipline în afară de cele de specialitate sau cele care sunt la Bacalaureat […]. Dacă îți pasă de anumite conținuturi, trebuie să le aduci mai jos, în clasele a XI-a, a X-a, a IX-a”.
În urmă cu două zile, decanii de la 12 facultăți de Istorie din țară, președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, și șeful secției de Istorie-Arheologie al Academiei, Victor Spinei, au înaintat un memoriu în care susțin că nu sunt de acord cu tăierile de ore de Istorie față de planurile-cadru în vigoare din 2004/2009.
Semnatarii atrag atenția că dezbaterea se concentrează mai degrabă pe numărul de ore, în loc să se axeze pe competențe actualizate și ceea ce vor învăța elevii la liceu: „Ne exprimăm dezacordul față de propunerile de modificare a planurilor cadru, care nu pornesc de la o proiecție nouă asupra conținuturilor, de la finalitățile procesului educativ și de la o dezbatere asupra structurii programelor, ci mai curând de la simpla reducere a numărului de ore pentru disciplina Istorie”.
Memoriul include cinci propuneri de modificare a proiectelor de planuri-cadru puse în dezbatere:
- Reintroducerea disciplinei „Istoria românilor”;
- Studierea în clasele a IX-a și a X-a a disciplinei Istoria universală, iar în clasele a XI-a și a XII-a Istoria românilor, la toate liceele, indiferent de profil, în trunchiul comun al disciplinelor;
- Păstrarea disciplinelor „Istoria evreilor. Holocaustul” și „Istoria comunismului” și predarea acestora în strânsă corelație cu ramurile mari din trunchiul comun;
- Păstrarea probei la disciplina Istorie în cadrul examenului de Bacalaureat la specializările de științe socio-umane;
- Alocarea numărului de ore pentru această disciplină, respectând următorul model:
Informații de context
Proiectele de planuri-cadru care urmează să intre în vigoare începând cu anul școlar 2026/2027 prevăd eliminarea Istoriei și Geografiei din trunchiul comun, la clasele a XI-a și a XII-a. În schimb, în trunchiul comun rămân „Istoria comunismului” și „Istoria evreilor. Holocaustul”. Această modificare a atras critici din parte specialiștilor și profesorilor de istorie din țară.
Duminică, 2 februarie, reprezentanții Facultății de Istorie din cadrul Universității din București au întocmit o analiză a proiectului de plan-cadru pus în dezbatere publică pe 31 ianuarie, după cum a relatat Edupedu.ro.
- Potrivit analizei, este imposibil ca istoria românilor și cea universală să fie parcurse în doar doi ani, cu o singură oră de istorie pe săptămână. Mai mult, specialiștii au avertizat că elevii vor risca să devină analfabeți funcțional din punct de vedere istoric dacă acest plan-cadru ar fi adoptat.
În aceeași zi, reprezentanții Facultății de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași au criticat, într-o postare pe Facebook, decizia Ministerului Educației. Aceștia au făcut apel la solidaritate către profesorii de specialitate, inspectorii școlari, cercetătorii și muzeografii din țară, motivând că „O Românie educată nu poate exista fără învățarea disciplinei Istorie în fiecare an de studiu”.
Mihai Manea, președintele Asociației Profesorilor de Istorie din România (APIR), a semnalat într-o analiză publicată pe Edupedu.ro că în noile proiecte de planuri-cadru, disciplina Istorie ar înregistra un „recul absolut semnificativ”: elevii non-umaniști de la clasele XI-XII nu ar mai avea acces la această materie ca obligatorie, fiind în categoria CDEOȘ, adică la alegerea elevului, dacă școala oferă acest opțional.
La o zi după criticile din partea universităților, Daniel David a explicat că, în ciuda unor interpretări greșite legate de „afectarea unor discipline și ore”, numărul actual de ore se poate păstra sau chiar crește prin noile planurile-cadru. „Prin această descentralizare încurajăm autonomia și performanța”, a mai adăugat acesta.
Ministrul a criticat faptul că „am rămas fixați să dezbatem numărul de discipline și de ore. Nu asta e miza”. Acesta a spus că dorește că accentul să fie pus pe lucruri mai importante – „noul model, cum predăm, de exemplu, Istoria națională, Geografia”.
Acesta a declarat, în cadrul emisiunii Info Edu că, în raport cu alte discipline clasice și socio-umane, Istoria are, după Limba și literatura română, cea mai bună reprezentativitate în trunchiul comun. Cu toate acestea, el a declarat că va ține cont de vocea specialiștilor în domeniul istoriei.