Daniel David: Tipurile de politicieni în context de alegeri – foarte scurte considerații psihologice și un scurt ghid orientativ

1.141 de vizualizări
De ce spun elevii că nu vor la școală, fizic
Daniel David / Foto: Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca
Politicienii (iar aici mă refer mai ales la lideri, la cei din diverse poziții de conducere) pot fi analizați și au fost analizați în demersuri de psihologie politică prin prisma unor atribute psihologice extrem de diverse, mai ales cognitive (ex. cum gândesc/cum decid) și comportamentale (ex. ce fac efectiv), fără a lipsi și unele atribute subiectiv-emoționale (ex. echilibru și autocontrolul emoțional) sau psihobiologice (ex. temperament), inclusiv sumative (ex. de personalitate), rezultând diverse tipologii cu rol orientativ pentru cetățean.

Exploratoriu, avansez aici un astfel de demers, luând în calcul explicit raportările cognitiv-comportamentale ale unui politician față de (1) propriile interese, (2) interesele partidului și (3) interesele țării. Sunt trei aspecte pe care le consider extrem de relevante pentru a înțelege psihologia politicianului, ghidându-ne astfel în decizii față de acesta. Rezultă astfel, orientativ, fără pretenția de tipologii complete, dar cu potențial rol pragmatic, aproximativ trei categorii mai importante de politicieni:

  1. Oameni care pun interesul lor mai presus decât interesul partidului și/sau al țării. Aceștia sunt simpli oameni care fac politică, puși pe satisfacerea intereselor personale, fie acestea politice (ex. dorința de putere/funcții) sau nonpolitice (ex. dorința de îmbogățire/faimă). Din păcate, în prezent, cei mai mulți lideri din țară, așa cum îi văd eu, se înscriu în această categorie, disperați după funcții și candidaturi, chiar atunci când nu au șanse sau justificare rațională, iar acest lucru, mai mult, adesea îngroapă și partidul și nu reprezintă un bine pentru țară. Pur și simplu nu înțeleg și/sau nu pot să se angajeze pentru un bine mai mare, dincolo de propria persoană. Cred că mulți putem numi ușor astfel de politicieni.
  2. Oameni care pun interesul partidului mai presus decât interesul personal sau uneori chiar al țării. Aceștia sunt deja oameni politici/oameni de partid. Am avut și avem și câțiva lideri din această categorie, care, totuși, dacă partidul funcționează bine, pot face, fie și indirect și un lucru bun pentru țară. Din nou, cred că mulți putem numi ușor astfel de politicieni.
  3. Oamenii care pun interesul țării mai presus decât interesul personal sau al partidului. Aceștia nu sunt simpli oameni care fac politică, nu sunt simpli oameni politici/oameni de partid, ci sunt oameni de stat! Ei știu rațional când să se bată pentru putere, când să renunțe (adesea temporar, deoarece pentru astfel de oameni mereu apar din nou oportunități) și când să-i susțină pe alții care pot face mai mult bine țării. Ei sunt oameni care construiesc direct binele pentru țară. Nu-i ușor, dar cred că putem numi și astfel de politicieni.

În acest moment, la prezidențiale, România are nevoie de oameni de stat sau, în cel mai rău caz, de oameni politici/oameni de partid. La nivelul alegerilor parlamentare, ar fi nevoie de același lucru, dar, realist vorbind, putem spera mai ales la un amestec de oameni de stat și de oameni politici/oameni de partid, fiind de dorit ca acest mix să fie dominat de primul tip.

M-aș bucura să am șansa să votez un om de stat la alegerile prezidențiale! Așa cum arătam aici, îl vom putea recunoaște (1) dacă este educat, (2) are deja un nivel mulțumitor de bunăstare personală, (3) nu este disperat și grăbit să-și asume funcții, (4) dar nici nu pare că se sacrifică sau că trebuie rugat să-și asume funcții și (5) este un lider care pune țara în fața intereselor personale și de partid, asumându-și funcții doar justificat, după analize atente la nevoile reale ale țării. Să fim atenți și să-l găsim!

___

Daniel David este profesor de științe cognitive clinice, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), profesor asociat („adjunct professor”) la Icahn School of Medicine at Mount Sinai în New York, SUA și directorul pentru cercetare al Albert Ellis Institute în New York, SUA. Este evaluator internațional în cercetare și educație, iar în 2019 și 2020 a fost inclus între cei 2% mai citați oameni de știință ai lumii (în sistemul Scopus).


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

QS World University Rankings 2024: Universitatea Babeș-Bolyai și Universitatea din București revin în top 1000 global / 13 instituții românești prezente în ultima ediție a reputatului clasament al universităților lumii

Două universități românești – Babeș-Bolyai și Universitatea din București – apar din nou în QS World University Ranking, clasament QS World University Ranking, reputatul clasament internațional al Quacquarelli Symonds, a…
Vezi articolul

Premieră în școlile românești: Sistem de învățare a limbii române de către elevii ucraineni refugiați din calea războiului, dar și pentru copiii români care se întorc din străinătate cu familiile / Lista celor 71 de „școli deschise” identificate într-un proiect al Comisiei Europene, Băncii Mondiale și al Ministerului Educației

În premieră în sistemul românesc de învățământ, copiii care nu știu limba română și sunt fie refugiați din Ucraina, fie parte din diaspora românească reîntoarsă în țară vor avea la…
Vezi articolul

Presiune a universităților generaliste mari pentru schimbări în finanțarea universităților. Consorțiul Universitaria solicită lui Daniel David, devenit ministru din funcția de rector al UBB, membră a alianței academice, revizuirea actualului sistem

Revizuirea modelului de finanțare a universităților, pe baza unui „cost real per student”, precum și o finanțare diferențiată în urma evaluării și clasificării universităților în funcție de activitățile de cercetare…
Vezi articolul

Analfabetismul numeric aproape se dublează în liceu, comparativ cu școala primară, în rândul elevilor participanți la o testare specializată românească / 36% dintre aceștia au rezultate specifice analfabetismului funcțional numeric, iar 16% au „dificultăți marcante”

Analfabetismul numeric, înțeles printr-un nivel foarte scăzut al capacității de a înțelege, interpreta și utiliza informații matematice în contexte de viață, crește constant de la nivelul școlii primare la nivelul…
Vezi articolul