Daniel Funeriu: Norocul președintelui Iohannis este că ridicolul nu omoară / Pentru a le vorbi profesorilor, trebuie să ai autoritate intelectuală și morală. Nu poți, ca guvern, să le spui „aici nu e piață de negociat”. Nu le spui asta profesorilor

Daniel Funeriu, fost ministru al Educației în 2010-2011, a declarat la Euronews marți, în timpul protestelor de stradă ale profesorilor și angajaților în Educație, prin București, că furia este din cancelarii și că nu liderii sindicali decid în această grevă, ci profesorii. În școli este grevă generală din 22 mai, iar în București au ieșit în stradă marți peste 20.000 de persoane. Sunt proteste și în multe alte orașe din țară și miercuri.

Redăm comentariul făcut de Daniel Funeriu la Euronews:

„Norocul președintelui Iohannis este că ridicolul nu omoară. Președintele Iohannis a fost ales cu insigna „vă fac România educată“. După 9 ani de sforțări prezidențiale avem profesori cu cuțitul la beregată. A declanșat în sălile de clasă prima grevă generală în 18 ani și o lege despre care nu am auzit o singură persoană, în afară de linigăii prezidențiali, să o laude. Deci, asta este fotografia zilei pe acest fond de dezintegrare a educației din România. Sigur că cuțitul a ajuns la os. Și vă spun o noutate: aceste revendicări, aceste mișcări ale profesorilor nu mai sunt doar despre salarii, aceste revendicări ale profesorilor sunt, așa cum le văd eu, venite nu de la liderii sindicali, așa cum era tradiția, ci sunt venite din cancelarii.

Aceste revendicări au de-a face astăzi mai mult cu poziția socială a profesorilor, decât cu salariile lor, pentru că, sigur, în ceea ce privește salariile este o negociere, dar esența și ceea ce nu ar putea să schimbe Iohannis în anul care rămâne la Cotroceni, este ceea ce n-a făcut timp de 9 ani.

Revenim la profesori și cum poate fi rezolvată această problemă? Revendicările profesorilor costă 1 miliard de euro, 5 miliarde de lei, anual. Față de pensiile speciale, față de miliardele din PNRR, față de miliardele de euro deficit care sunt făcute pe cheltuieli inutile ale statului, revendicările financiare ale profesorilor sunt perfect legitime și pot fi rezolvate. Dar atunci când ai în fruntea guvernului ai un pensionar special, te poți aștepta ca el să aibă ca prioritate.

Ce va fi mult mai greu de rezolvat este răspunsul la întrebarea cum să facem astfel încât poziția societală a profesorilor să fie mai înaltă, pentru că dacă ea este mai lată, vor intra tineri bine pregătiți, care vor deveni profesori, va fi din nou o chestiune aspirațională. Și aici îmi permit să spun următorul lucru: actuala putere politică, actuala clasă politică nu are autoritate intelectuală, autoritatea morală în guvern pentru a vorbi profesorilor. Iar această problemă este una mult mai profundă decât problema salariilor.

Am fost și eu câteva guverne. Când esti în guvern și nu poți rezolva o cerere pe care o consideri legitimă, pleci acasă. Să știți că nu te pune nimeni cu forța acolo, pe scaunul de prim-ministru sau pe scaunul de ministru. Dacă tu consideri că cererile populației sunt legitime, dar nu le poți îndeplini, pleci acasă. Asta este convenția numărul 1 a democrației. Or, această situație e de-a dreptul ridicolă și la început spuneam că norocul politicienilor și norocul lui Iohannis e că ridicolul nu omoară, pentru că sunt într-o poziție atât de ridicolă, în care miniștrii PSD spun că mingea e în curtea miniștrilor PNL, miniștrii PNL zic stați puțin că la Muncă e PSD-ul și cu toții se uită la președinte care privește cu atenție și îngrijorare.

Deci omul acesta, după ce a privit 9 ani de zile cu atenție și îngrijorare, hopa! acuma se trezește că trebuie să-i primească pe niște oameni furioși. Păi și mă iertați că vă spun, asta este măsura eșecului prezidențial. Eu sunt sunt foarte furios de această situație, pentru că chiar am crezut. Eu chiar am crezut că acest președinte care vine așa pe funte scris mare România educată, va face ceva, l-am susținut. Dar din păcate vedem că este absolut ridicol ceea ce acest președinte a făcut. Modul în care acest președinte și-a bătut joc de tot ce înseamnă educație.

În 2010 au fost proteste ale sindicaliștilor. Așa a fost. Astăzi sunt proteste ale profesorilor. Sesizați distincția între sindicaliști și profesori. Eu am avut de-a face cu proteste extrem de politizate ale câtorva lideri de sindicat. N-am avut nicio zi de grevă, nici o zi de grevă în sălile de clasă, niciuna și exact cum spuneți eram în plină negociere a salariilor din urmă pe care le-am plătit.

Eram în plină negociere a noilor grile de salarizare care a fost negociată foarte corect pentru profesori în 2010, dar nu-i vinea mea că în 2012 a venit PSD-ul la putere și a eliminat acea lege a salarizării.

Pentru a vorbi cu profesorii trebuie să ai autoritate intelectuală și morală în fața lor. Țin minte ca și cum ar fi fost ieri, faptul că de exemplu, la Iași, într-adevăr a fost o problemă la nivelul profesorilor, nu al liderilor de sindicat. Am luat primul avion, m-am dus printre profesori, am discutat cu ei, am arătat iată ce poate fi făcut, ce nu poate fi făcut. Le-am explicat situația în care suntem și în două ore profesorii au înțeles și amenințarea cu o posibilă grevă la clasă a fost stinsă. Dar pentru a vorbi profesorilor trebuie să ai autoritate intelectuală și morală. Nu poți tu, ca guvern, să spui profesorilor știți, aici nu este supermarket sau aici nu piață de negociat! Nu le spui asta profesorilor, pentru că dacă le spui asta, riști să obții ceea ce ai astăzi.

Deci ca să tragem o concluzie, se va lăsa cu promisiuni care, bineînțeles că nu vor fi îndeplinite. Furia este din cancelarii. Liderii sindicali nu mai pot lua decizii în numele profesorilor, atât de mare este furia în cancelarii“.