Trasee istorice, artă stradală și exercițiul organizării unor evenimente publice, de la dezbateri la spectacole, sunt doar partea vizibilă a “moștenirii” proiectului Capitala Tineretului – ediția Constanța. Proiectul, pregătit în acest oraș înainte de pandemie, a trebuit să depășească toate dificultățile aduse de aceasta. Dar și așa a reușit, potrivit organizatorilor și participanților, să realizeze un lucru mult mai important decât evenimentele imediate: să unească mișcările de tineret, să le implice în programe comune, să le sporească eficiența în atragerea de fonduri pentru tineri și în lucrul cu administrația publică.
Acest rezultat este primul pe care îl menționează și Ionuț Barbu, managerul proiectului Capitala Tineretului Constanța, întrebat fiind ce a însemnat acest proiect, din punct de vedere al efectelor sale. “Am reușit să învățăm un lucru: tinerii trebuie să acționeze în comunitate și împreună cu administrația publică și cu partenerii locali, publici și privați”. Aceasta a însemnat, potrivit lui Ionuț Barbu, că “o parte dintre proiectele pe care le-am inaugurat în programul oficial de Capitală a Tineretului au revenit în anii următori – erau evenimente bune care au meritat să fie repetate și continuate în comunitate”.
Faptul că asemenea evenimente au putut fi deja repetate ține de situația aparte a Constanței, în cadrul proiectului Capitala Tineretului. Anume, că a trebuit să se adapteze pe parcurs și să-și extindă în timp activitățile, din cauza pandemiei. Dar, mai întâi, ce este Capitala Tineretului?
Potrivit propriei prezentări, este un program-cadru de tineret, desfășurat la nivel național, construit pe principiile programului Capitala Europeană a Tineretului. El are drept scop să susțină organizațiile de tineret să promoveze teme importante pentru tineri, în parteneriat cu autoritățile locale și cu parteneri publici și privați, precum și să le ajute în atragerea de investiții pentru a aborda aceste probleme.
Partener în proiect, alături de Consiliul Tineretului din România, Federația Tinerilor din Cluj și Grupul PONT, este Banca Comercială Română (BCR). Anamaria Mișa, coordonator de comunicare pentru sucursala județeană BCR Constanța, a explicat modul cum orașul a început să se pregătească pentru a deveni Capitală a Tineretului încă din 2018, după ce Cluj-Napoca fusese Capitală Europeană a Tineretului în 2015, însă planurile au fost date peste cap:
- “E o competiție de proiecte ale orașelor, o competiție în care tinerii își propun un program prin care să îmbunătățească sectorul de tineret în orașul lor, să îmbunătățească orașul. La Constanța, trebuia să preluăm titlul de Capitală a Tineretului chiar în 2020. Însă pandemia ne-a dat peste cap planurile, a fost un moment foarte dificil: tot ce înseamnă mișcare de tineri, toți tinerii au avut mult de suferit”.
Chiar și așa, a completat Anamaria, “tot au fost activități care s-au petrecut în oraș. Iar programul a fost continuat după primul an de pandemie și s-a prelungit mult, am încheiat în 2022, înainte să meargă la Târgu Jiu”.
Așa au reușit să fie organizate multiple evenimente, mai întâi preponderent online, apoi multe în offline, dintre care unele au fost repetate. Iar pe măsură ce organizațiile de tineret au început să lucreze împreună și coerent, în relația cu autoritățile, fondurile alocate de primărie și încrederea autorităților locale în proiectele de tineret au crescut masiv, spun reprezentanții organizatorilor.
“Atunci când am preluat titlul, în orașul Constanța se alocau fonduri municipale în cuantum foarte mic, pentru tineret. Iar dacă se alocau, ele nu erau absorbite, pentru că tinerii nu știau să lucreze cu instituțiile statului și nu știau să absoarbă banii pe care îi punea primăria la bătaie”, spune Anamaria Mișa. Candidatura pentru programul Capitala Tineretului, care a impus și angajamente din partea administrației locale, a schimbat situația.
Ionuț Barbu, manager de proiect și președinte al grupării organizațiilor de tineri care au optat să-și unească forțele, Federația Organizațiilor Neguvernamentale de Tineret din Constanța, detaliază situația de acum: “Înainte să fim Capitală a Tineretului, bugetul (alocat de primărie – n. red.) era de aproximativ 100.000 – 150.000 de lei pentru toate acțiunile de tineret. Anul trecut și cred că și anul acesta, este de aproximativ 1 milion de lei. De 10 ori mai mare. Autoritățile s-au convins că se pot face proiecte bune și în acest domeniu”.
Ce fel de evenimente și alte acțiuni au fost organizate? Lorela Florescu, studentă implicată în proiect, detaliază:
- “Am identificat, în primă fază, cinci direcții de acțiune care au fost centrale pentru noi. Ca proiecte de street art, în anul Capitalei Tineretului am scris un program de evenimente pentru fiecare lună – fie concerte, fie vizionări de film, fie proiecte cu dans, teatru. Apoi am încercat să integrăm și componenta istorică și pe cea culturală și am făcut un traseu turistic, în primă fază. Anul acesta l-am făcut și pe al doilea. Acesta este un lucru care rămâne în comunitate, pentru că traseele implică panouri de informare amplasate în oraș. Am organizat un festival de artă urbană, am început cu elemente de regenerare urbană, cu mici graffiti, apoi anul acesta am pregătit acțiuni de acest tip în șase puncte din oraș. Și în tot acest timp am dezvoltat proiecte care au ținut cont de nevoile comunității – fie că a fost vorba de ajutor în momentul în care a început războiul din Ucraina, fie că a fost vorba despre acțiuni în educație atunci când a început pandemia”.
Cel mai mare câștig, spune Lorela, a fost faptul că “am putut să reunim mai multe organizații de tineret, pe parcurs, să ne punem la masă și cu alte ONG-uri și să dezvoltăm proiecte împreună, în oraș și în relația cu autoritățile. (…) Și așa s-a putut observa o deschidere mai mare din partea autorității locale spre tineri”.
Între dezbateri online, spectacole offline și trasee culturale pe teme diverse
Lorela Florescu, studentă la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și totodată activă în cadrul Federației Organizațiilor Neguvernamentale de Tineret din Constanța, spune că această deschidere spre colaborare și cunoaștere a metodelor de lucru sunt cele mai importante pentru că asigură perpetuarea și repetarea programelor de tineret.
Potrivit acesteia, “am rămas și am dezvoltat un mod de implicare diferit. Acum știm să scriem proiecte și să le implementăm pentru cât mai mulți tineri din oraș. Pentru că idei de proiecte sunt în continuare și, de la an la an, adăugăm noi proiecte la programul nostru”.
Ionuț Barbu oferă exemple de acțiuni care s-au repetat și se pot repeta în continuare. Între altele:
- “Am avut un proiect care se numește ‘Map your city’, care a rămas și s-a replicat ulterior, care presupunea să creăm în Constanța trasee turistice. Practic, să oferim oportunitatea oricui, de când coboară din tren în gara din Constanța, să viziteze orașul ghidându-se după o anumită tematică. Am avut traseul Regalității, inaugurat anul trecut. Anul acesta am realizat traseul confesional, pentru că noi ne bucurăm, în Constanța, de opt lăcașuri de cult care au aparținut unor comunități diferite în interiorul a doi kilometri pătrați. (…) Am reușit să punem bazele unui festival de artă stradală, care a avut prima ediție anul trecut, iar anul acesta sperăm să-l repetăm. Avem o galerie de artă colaborativă pe unul din digurile din Constanța, proiect deja încheiat”.
Pentru traseele culturale, organizatorii au apelat la profesori de la Universitatea Ovidius din Constanța. Unul dintre aceștia, Daniel Citirigă, prodecan al Facultății de Istorie și Științe Politice, arată că s-a implicat la invitația tinerilor care doreau o “componentă culturală mai consistentă” pentru acest proiect.
Ce înseamnă aceste trasee și ce a reprezentat realizarea lor pentru colaborarea între tineri și mediul academic?
“Am spus că poate fi interesant ca tineretul din Constanța să facă un program de trasee turistice culturale în oraș, cum ar fi Traseul Regalității, unul al Comunismului, unul al Confesiunilor religioase. Și să le pună într-un concept (…) Unii dintre tineri veneau pentru prima dată, de exemplu, la monumentul Cuibul Reginei, unde au inaugurat Traseul Regalității. Este un muzeu în Portul Constanța, construit pe vremea Reginei Elisabeta. Mulți au descoperit acest monument abia acum”, spune Daniel Citirigă. Și descrie și modul cum pot continua asemenea inițiative: organizațiile de tineri “au aplicat mai departe pentru fondurile pe care le alocă primăria. Au pus deja unele panouri cu schița monumentelor istorice în 3D – chiar dacă monumentul nu este, dacă este prăbușit, el poate fi văzut în întregime. Au continuat și cu traseul confesional”.
Potrivit lui Daniel Citirigă, acestea au fost doar o parte dintre componentele cultural-istorice ale proiectului, dintr-o serie ce a mai cuprins evenimente însoțite de discuții, precum o seară de artă digitală pe monumente istorice, o piesă de teatru pe teme grave pentru tineri (viol și hărțuirea adolescentelor), inspirată dintr-un caz real, sau o dezbatere pe tema importanței votului în democrație, toate cu largă participare.
- Reprezentantul Universității Ovidius apreciază că “cea mai importantă moștenire a unui astfel de proiect este că se formează grupuri de tineri interesați de anumite subiecte. Cred că acesta este cel mai important în societate – grupuri cu care tinerii se pot identifica și le pot duce mai departe. (…) Cred că asta este menirea unui asemenea proiect – capacitatea de a ajunge în rândul tinerilor cu subiecte pe care altfel nu le-ar fi putut face cunoscute”.
Moștenirea este descrisă similar de Anamaria Mișa, reprezentanta BCR: ”o moștenire importantă și un efect imediat rămas în urma proiectului este faptul că am lucrat împreună cu un singur scop: să implicăm tinerii din oraș, să facem și lucruri pentru ei, să facem lucruri așa cum și-ar dori ei să fie, așa cum și le imaginează, dar să-i și punem față în față cu realitățile unui astfel de proces, cu realitățile colaborării cu instituțiile statului, cu responsabilitatea de a urma proceduri”.
2023 YOUth URL – programul Târgu Jiu – Capitala Tineretului din România
Conceptul programului Târgu Jiu – Capitala Tineretului din România se numește 2023 YOUth URL pentru că pune pe hartă, atât fizic, cât și digital (URL este o referință către o resursă de pe Internet) orașul Târgu-Jiu, ca referință pentru tineri în 2023.
Fizic – URL este despre Unlearn, Relearn și Learn – ne dezvățăm, reînvățăm și învățăm lucruri noi pentru a ține pasul cu lumea în continuă schimbare, pentru a ne dezvolta reziliența, atât de necesară în contextul în care perioada 2020-2021 ne-a arătat ca imprevizibilul este o constanta în viața noastră, iar învățarea este singura modalitate de a regăsi echilibrul.
Digital – URL este despre dimensiunea digitală a vieții tinerilor, despre valorizarea apetentei lor pentru online și a resurselor disponibile în online relevante pentru dezvoltarea și participarea tinerilor – ne-a explicat Adela Vlădoiu, membră în echipa de management al programului de anul acesta – Capitala Tineretului din România: Târgu Jiu.
În luna martie, organizatorii vă invită la conferința “Zbateri și Dezbateri”, la Universitatea “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, pe 23 martie, de la ora 19.00. Invitatul este Alexandru Stermin, profesor, biolog, cercetător, autor.
Ștefan Lefter
R.P.
Redacția