Am citit (și vizionat) recent situația în care profesoara de la școala Pietriceaua din Județul Prahova a fost umilită și filmată de către elevii săi de gimnaziu. Oricât de mulți ani ai lucrat în învățământ, nu poate să nu te marcheze mediatizarea unor asemenea situații, însă reacțiile variate care apar în mass-media din România arată o înțelegere limitată a situației. În plus, este surprinzător narativul ultra-naționalist care se dezvoltă uneori pe marginea acestor tipuri de incidente („numai prostii învățăm de la Occident / americani / de când cu democrația asta”).
Mai jos am să analizez șirul responsabilităților în cazul acestui incident și apoi am să îmi exprim opinia referitoare la cum ar fi fost tratată o asemenea situație într-un sistem școlar din SUA.
Cine sunt responsabilii?
Responsabilii principali pentru deciziile luate sunt elevii, atât protagoniștii cât și audiența care i-a încurajat (cu excepția situațiilor în care ar fi existat elevi care ar fi raportat incidentul imediat). Chiar dacă aceste comportamente teribiliste sunt specifice vârstei, nu există nici o scuză pentru comportamentul lor, iar consecințele comportamentului lor trebuie să fie proporționate corect în raport cu fapta.
În al doilea rând trebuie să ținem cont de faptul că o dată ce elevii ajung în școală, responsabilitatea pentru controlul comportamentului acestora este al școlii, respectiv al personalului didactic care intră în contact direct cu elevii. Mi s-a părut deosebit de gravă lejeritatea / permisivitatea cu care profesoara s-a raportat la comportamentul elevilor, fără să pară să înțeleagă că atunci când nu a luat o poziție fermă de condamnare a acestor comportamente, ea a predat o lecție elevilor: Puteți să vă comportați cum vreți la mine în clasă, pentru că nu există consecințe pentru comportamente inadecvate. Așa cum școala are posibilitatea să îi învețe pe elevi lucruri minunate, tot așa poate să aibă efecte nocive asupra comportamentelor elevilor și poate face mai mult rău decât bine. De aceea este crucial să vedem situația așa cum a fost ea: O experiență de învățare a unor comportamente nocive, care a avut loc în sistemul de educație din România.
În al treilea rând, trebuie să ne întrebăm dacă pregătirea inițială și continuă a profesoarei și a directorilor au fost adecvate. Spun asta pentru că pregătirea mea formală adevărată în managementul clasei a avut loc abia după ce am fost format în SUA, acum mai bine de 20 de ani. Acolo am avut ocazia să învăț practic și eficient cum funcționează regulile, consecințele și procedurile, de câte ai nevoie, cum le scrii și cum le aplici. Acolo am rămas surprins să văd că profesorii nu strigă la elevi decât în situații excepționale, că directorii se implică activ și sprijină profesorii atunci când există situații de indisciplină (și că de fapt există directori specializați în mare parte pe probleme comportamentale), că directorii își întâmpină dimineața elevii în fața ușii de intrare în școală și își petrec pauzele printre elevi. Într-o zi am avut acolo oportunitatea să particip la un curs de formare sponsorizat de districtul școlar în care lucram (echivalentul ISJ-ului) care a avut ca invitat un specialist în managementul comportamentului recunoscut la nivel național. Într-o oră am învățat mai multe strategii de managementul clasei decât am învățat în 5 ani de liceu pedagogic și 4 ani de studii la nivel de licență în România.
În final, trebuie să ne întrebăm în ce măsură inspectoratele școlare sunt pregătite adecvat în domeniul managementului școlar pentru ca să gestioneze aceste incidente; sau în ce măsură Ministerul Educației are o strategie clară de gestionare a comportamentului inadecvat al elevilor în școală. Da, e adevărat că se organizează cursuri de formare (și se eliberează veșnicele adeverințe care atestă că am participat la cursuri), dar ce eficiență au avut aceste cursuri?
Evident, responsabilitatea principală în acest caz este a elevilor implicați, însă responsabilitatea gestionării acestor incidente de către adulți nu poate fi atribuită unui singur factor. Pentru a înțelege mai bine cum funcționează dinamica dintre acești factori, am să prezint mai jos o diagramă a deciziilor care pot fi luate pentru identificarea responsabilității în asemenea situații.
Ce s-ar fi întâmplat dacă incidentul ar fi avut loc în America?
Nu știu, pentru că America e imensă. Dar pot să spun câte ceva despre cum ar fi fost abordat acest incident la liceul la care am predat timp de 6 ani.
În primul rând, profesoarei i s-ar fi încheiat contractul de muncă instantaneu, iar elevii ar fi fost suspendați pe o perioadă determinată, până când ajung în fața unui consiliu al inspectoratului școlar specializat pe probleme disciplinare. Acolo, foarte probabil, s-ar fi luat decizia de exmatriculare a elevilor pe durata anului școlar în curs, oferindu-li-se însă posibilitatea să studieze la o școala alternativă (dedicată elevilor care au avut probleme comportamentale).
Dacă acest incident ar fi ajuns în presă, direcțiunea școlii ar fi fost demisă instantaneu (pentru că a eșuat să își formeze adecvat profesorii), iar părinții elevilor din școala respectivă ar fi dat în judecată districtul școlar pentru facilitarea promovării comportamentelor indecente. Într-un asemenea sistem de învățământ, permisivitatea / pasivitatea / lipsa de asumare a responsabilității și de acțiune adecvată pe care am văzut-o în România ar fi fost de neconceput.
Cu alte cuvinte, pentru cei care dau vina pe „democrație”, „occident” sau pe „America”, hai să ne înțelegem: Nașterea și gestionarea acestui incident este un produs al școlii românești, nu occidentale.
___
Despre autor:
Dacian Dolean este psiholog educațional, specializat în dezvoltarea limbajului și a alfabetizării timpurii. Are o experiență de peste 20 de ani ca profesor de învățământ primar, gimnazial, liceal și universitar în România și în SUA. Activitatea sa din ultimii ani s-a axat pe cercetare în domeniul alfabetizării și pe activități de formare a profesorilor din învățământul primar din SUA.
În prezent, este afiliat Universității Babeș-Bolyai ca director al unui proiect de cercetare care urmărește dezvoltarea alfabetizării copiilor din România, finanțat de EEA Grants. De asemenea, este membru în comitetul editorial al publicației Journal of Literacy Research.
UPDATE:
Cum putem controla comportamentul inadecvat al elevilor? Despre reguli și consecințe – Cercetătorul Dacian Dolean
Citește și:
Elevii de 13 ani, cercetați pentru ultraj după ce au agresat batjocoritor o profesoară în timpul orei, vor rămâne repetenți, după ce le-a fost scăzută nota la purtare. Inspectoratul Școlar: Toți elevii din clasă au primit observație scrisă
Președintele Federației Naționale a Părinților, despre cazurile de violență în școli din ultimele zile: „Acești copii trebuie duși în niște centre de reeducare cu o pregătire specială, țintită”
Dosar penal pentru ultraj pe numele a doi elevi de clasa a VII-a care au batjocorit o profesoară în timpul orei
Foto: © Gloda | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.