Diagnosticul sistemului de educație ce va fi prezentat de ministrul Educației în mai va include datele puse la dispoziție de OCDE, inclusiv în zona curriculară / „Avem aceeași filosofie” pentru educație bazată pe dovezi, spune Daniel David

Datele pe care le pune la dispoziția României Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), inclusiv în zona curriculară, vor fi incluse în diagnosticul sistemului de educație ce urmează să fie publicat la sfârșitul lunii mai, a spus, miercuri, ministrul Educației și Cercetării, Daniel David. El a făcut afirmația în deschiderea unui eveniment desfășurat la București, prin care reprezentanți OCDE poartă consultări în vederea acordării de asistență în domeniul reformei curriculare din România.

Potrivit ministrului David, datele OCDE sunt relevante în condițiile în care organizația internațională, la care România este în proces de aderare, susține „educația bazată pe dovezi”, pentru care și el optează ca om „venind din zona științei, din zona științelor cognitive”. 

• „Tot ce fac ei (OCDE – n.red.) de cele mai multe ori este bazat pe dovezi. Spun de cele mai multe ori că uneori suntem în situația în care trebuie să luăm unele decizii, dar n-avem încă date. Și atunci, acolo venim cu seturi de bune practici, venim cu pilotări și așa mai departe. Deci avem aceeași filozofie”, a spus ministrul.

Daniel David a arătat că în diagnosticul pe care îl va prezenta în mai „evident că de cele mai multe ori sau de foarte multe ori mă bazez pe datele care sunt puse la dispoziție de către OECD și, cu siguranță, în zona curriculumului ceea ce discutăm astăzi, aceste idei se vor exprima în acest raport, în zona curiculară”.

• Declarațiile au fost făcute în deschiderea unor consultări organizate la București în cadrul proiectului „Consolidarea capacității Bulgariei și României de a proiecta și furniza reforme curriculare și de a îmbunătăți rezultatele învățării elevilor”, proiect derulat de OCDE și direcția pentru reforme structurale a Comisiei Europene – DG Reform. La consultări iau parte reprezentanți ai organizației internaționle, ai MEC, ai altor instituții din domeniul educației.
• Proiectul internațional are două ținte: un set de recomandări, pe baza unei diagnoze tehnice, pentru sistemele educaționale din România și Bulgaria, respectiv realizarea unor seminarii care să determine formarea unor instrumente, politici și capacități în sprijinul reformei curriculare din cele două țări.

Declarațiile ministrului Daniel David în deschiderea consultărilor de miercuri, integral:

„Sunt trei idei principale pe care aș dori să le punctez. Unu: pentru România, a deveni membru în OECD reprezintă în acest moment un proiect de țară, așa că toate lucrurile care se întâmplă în diversele domenii, în diversele sub-domenii, sunt lucruri care sunt extrem, extrem de importante la nivel de țară.

A doua idee: la nivelul educației și cercetării, eu am anunțat de când am preluat portofoliul că lucrez la un diagnostic care să ne spună care sunt punctele tari pe care le avem – și de ce avem aceste puncte tari, ca să știm să le întărim, să le dezvoltăm, să le ducem mai departe – doi: care sunt punctele slabe, de ce avem aceste puncte slabe, ca apoi să putem veni cu măsuri de corectare și de dezvoltare. Acum, evident că sistemul, așa cum îl evaluez eu, ca ministru al Educației și Cercetării, acoperă toate componentele, și anume preuniversitarul, învățământul superior, educația pe parcursul vieții și zona de cercetare-dezvoltare-inovare. Dar ce vreau să spun este că, în acest diagnostic, evident că de cele mai multe ori sau de foarte multe ori mă bazez pe datele care sunt puse la dispoziție de către OECD și, cu siguranță, în zona curriculumului ceea ce discutăm astăzi, aceste idei se vor exprima în acest raport, în zona curiculară. Așa că aștept cu foarte mare încredere și curiozitate în același timp, recunosc, concluziile prezentărilor și concluziile dezbaterilor care vor avea loc. 

Și a 3-a idee: perspectiva mea – venind și din zona științei, din zona științelor cognitive, cu aplicații și în zona educațională – totdeauna este pentru ceea ce numim evidence based education, educație bazată pe dovezi. Fie că discutăm mai la nivel personal, adică tehnici de învățare, tehnici de predare la nivel mediu, cum organizăm școala, cum organizăm clasele, fie la nivel mai ridicat – cum facem politici publice. Totdeauna ideea fundamentală pe care o am în minte este cum putem face aceste lucruri bazat de dovezi, sau de tip evidence based. Și mă bucur să avem în acest demers parteneriatul OECD-ului, fiindcă tot ce fac ei de cele mai multe ori este bazat pe dovezi. Spun de cele mai multe ori că uneori suntem în situația în care trebuie să luăm unele decizii, dar n-avem încă date. Și atunci, acolo venim cu seturi de bune practici, venim cu pilotări și așa mai departe. Deci avem aceeași filozofie.

Așa că, ca să închei introducerea mea, mă bucur foarte mult că avem acest eveniment. Aștept multe lucruri de la acest eveniment și concluziile se vor regăsi și în raportul pe care îl voi prezenta la sfârșitul lunii mai, începutul lunii iunie.”