Diferența dintre o informație adevărată și una falsă pe net, explicată unui tânăr de Mircea Miclea

4.488 de vizualizări
Foto: RBL
Diferențierea informației relevante de cea nerelevantă pe internet poate fi făcută în primul rând după sursa acesteia, spune profesorul universitar Mircea Miclea într-un interviu pentru EBS Radio. Redăm o parte din acest interviu:

Tiberiu Crișan, EBS Radio: Cum află tinerii care este informația adevărată, valabilă, sănătoasă și consistentă în online? Informația care să-i ajute pe termen lung și pe care, dacă o asimilează, le va folosi? Pentru că internetul este plin de lucruri bune și mai puțin bune…

Mircea Miclea: ”Plin de aberații, nu numai de lucruri bune. Este un spațiu democratic în care fiecare poate să posteze ce vrea. Un tâmpit sau un om de mare valoare au același drept să posteze pe net orice cred ei de cuviință. Revenind la întrebarea pe care mi-ați pus-o, sunt două lucruri, ca să simplificăm lucrurile.

  • Unu: aș sugera oricui să se uite la sursa care comunică o informație, să se uite cât de credibilă este sursa, pentru că informația merită învestită cu valoare în funcție de credibilitatea sursei. De exemplu, eu vă spun acum informația, să zicem că se va prăbuși cursul de schimb euro-leu. Dar cine sunt eu? Neica-nimeni. Dar dacă vă spune Mugur Isprescu exact aceeași propoziție, toți ne schimbăm banii! De ce? Propoziția e aceeași, dar sursa este diferită.

Susa de maximă credibilitate este esențială ca să valorizezi o informație. Prin urmare, primul lucru la care să se uite este cine anume comunică informația respectivă. Una este ca informația să fie pusă pe MIT sau pe alt site care este al unei asociații științifice, atunci informația este mult mai credibilă, și alta este să fie neica-nimeni care pune o informație oarecare. Deci trebuie să se uite în primul rând la sursele și să investigheze credibilitatea sursei, ăsta e un lucru la care trebuie să fie atenți.

  • Doi: trebuie să își descopere pasiuni și să rezolve diverse probleme. Atunci ei vor selecta informația care e relevantă pentru problema pe care vor să o rezolve.

Așa că dacă vrei să faci distincția dintre relevant și nerelevant, din punct de vedere al informației de pe net, îți trebuie probleme de rezolvat. Nu ți le mai dă școala, pe măsură ce înaintezi în carieră, ți le dai tu. Trebuie să ai niște probleme pe care le ai în minte și să cauți informația relevantă pentru a rezolva aceste probleme. Și-atunci așa selectezi informația, în funcție de problema pe care o ai de rezolvat.

Practic, un expert este un om care are o bază mare de cunoștințe, dar mai ales, aceste cunoștințe sunt organizate ca sateliții în jurul unei planete, în jurul problemei pe care o are de rezolvat. Deci, spre deosebire de un începător care stochează în cap informația în funcție de sursă – de exemplu spun această informația o știu de la cursul de morfo-patologie, aceasta de la cursul de anatomie, aceasta de la cursul de genetică, își codează în cap informația în funcție de sursa de la care a dobândit-o – expertul codează aceeași informație în funcție de problema pe care o are de rezolvat. De exemplu, spune: acesta este un bolnav care are un sindrom WPW și, prin urmare, este importantă informația a, b, c, d, nu contează de unde am dobândit-o. Deci expertiza se face prin faptul că organizezi cunoașterea în jurul problemelor, ca și cum ar fi niște sateliți în jurul planetei. Planeta e problema și-atunci îți formezi sateliții în jurul problemei respective.

Prin urmare sfatul meu este să își pună lumea probleme, că atunci îi va fi mai ușor să selecteze informația relevantă de cea nerelevantă. Dacă nu are probleme, nici n-o să își dea seama ce e relevant și ce nu e relevant și o să se lase furată de informația de pe internet și o să bramburească ore întregi în fiecare zi pe internet cu câștig zero. Decât cu pierdere de timp.”

Interviul integral poate fi ascultat aici

Context: Românii consideră că știrile și informațiile care denaturează realitatea sau chiar sunt false reprezintă un pericol pentru democrație (69%, media europeană fiind de 76%). Aceasta este una dintre concluziile Raportului național pentru România, parte a studiului Eurobarometru Standard 90. În plus, 72% dintre români consideră că știrile false sunt deseori întâlnite, față de 68% la nivel european și reprezintă o problemă la nivel național (pentru 69% dintre români; 71%, la nivelul UE).

FOTO: Romanian Business Leaders


3 comments
  1. @Ciobanul Bucur,
    Verifici aici http://www.cnsas.ro/adeverinte.html … intre ce stim si ce nu stim este ce presupunem…
    Simplu!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Daniel David

EXCLUSIV Noul ministru al Educației și Cercetării anunță că va propune indicatori de performanță „pentru a crește veniturile cadrelor didactice performante”. Daniel David vorbește despre „o sinergie între salarizarea din mediul educațional cu cea din sănătate”: Anul viitor se va lucra la legea salarizării unitare

Noul ministru al Educației și Cercetării anunță într-un interviu acordat Edupedu.ro că „până imediat după alegerile prezidențiale” va veni în zona preuniversitară cu „propunerea de indicatori de performanță pentru a…
Vezi articolul

Schimburile în educație cu țările est-europene sunt priorități ale Administrației Trump în noua Strategie de Securitate a SUA, strategie percepută ca un atac la adresa UE și ca mesaj de sprijin pentru „suveraniști” / România reactivează, în acest context, programul de burse FLEX în relația cu Statele Unite

Pregătirile României pentru relansarea programului de burse în SUA pentru liceeni, FLEX, au loc în momentul în care Statele Unite includ schimburile educaționale printre prioritățile pentru Europa, în noua Strategie…
Vezi articolul

Noul clasament al universităților Times Higher 2021 pe domenii de studiu: universitățile românești, departe de elita lumii. Babeș-Bolyai are cea mai puternică prezență și e singura din România la Educație și Psihologie. Nicio universitate românească la Drept

Universitățile românești au o performanță modestă în noile clasamente ale instituțiilor de învățământ superior din lume, după domenii de studiu, date miercuri publicității de Times Higher Education, unul dintre principalii…
Vezi articolul

Cum arată „directorul ideal” pentru inspectoratele școlare: fișele de evaluare după care se decide cine rămâne la conducerea școlilor după expirarea mandatelor obținute prin concurs favorizează oamenii obedienți, care răspund la raportări, care țin sub control tensiunile și protejează sistemul – analiză

Inspectoratele școlare au început evaluarea directorilor și directorilor adjuncți ale căror contracte de mandat obținute prin concurs expiră la jumătatea lunii ianuarie. Fișele de evaluare publicate de mai multe inspectorate…
Vezi articolul