Mihaela Daniela Cîrstea, directorul Centrului Municipiului București pentru Excelență, a vorbit despre cum ar trebui să fie un profesor și ce presupune activitatea la clasă. „Profesorul, în primul rând, trebuie să știe carte, trebuie să fie la curent cu noutățile din tehnologie, să fie updatat, ca să folosesc din nou un termen la modă”, a spus aceasta, miercuri, 7 octombrie, la Prima News.
Directoarea Centrului de Excelență București a precizat că pregătirea pentru ore înseamnă mult timp. „Noi trebuie să-l trimitem pe elev să-și găsească informația corectă, să-și selecteze informația corectă și, în același timp, să-l învățăm ce să facă cu informația respectivă”, a precizat Mihaela Daniela Cîrstea:
„Pot să vă spun din propria experiență. Ca director de centru, am și o obligație de catedră, deci, pe lângă îndatoririle administrative, să spunem, mergem și la ore. Iar pregătirea pentru ore înseamnă mult timp, pentru că astăzi e un lucru comun spus că informația este oriunde și elevul și-o poate lua de oriunde. Numai că noi trebuie să-l trimitem pe elev să-și găsească informația corectă, să-și selecteze informația corectă și, în același timp, să-l învățăm ce să facă cu informația respectivă. El trebuie să învețe, dar să învețe să și facă lucruri, să proiecteze, să gândească critic, pentru că discutăm despre dezvoltarea acestei gândiri critice.”
Mihaela Daniela Cîrstea a explicat că un profesor trebuie să știe carte, să fie la curent cu noutățile din tehnologie, astfel încât să țină pasul cu elevii. Directoarea a mai transmis că profesorii trebuie să proiecteze niște ore atractive pentru copii, având în vedere că „elevul din anul 2026 nu mai este nici măcar elevul din anul 2019 sau 2020”:
„Deci, profesorul, în primul rând, trebuie să știe carte, trebuie să fie la curent cu noutățile din tehnologie, să fie updatat, ca să folosesc din nou un termen la modă, pentru că altfel nu poate să țină pasul cu elevii pe care îi are în față și în același timp să proiecteze niște ore atractive pentru copii, pentru generațiile de astăzi. Trebuie să ne gândim că elevul din anul 2026 nu mai este nici măcar elevul din anul 2019 sau 2020. Lucrurile s-au schimbat foarte mult. Și atunci, pe lângă pregătire, pe lângă orele efective, pe lângă îndatoririle pe care le are în școală, pentru că mai sunt și alte lucruri pe care le face în școală, are de corectat, are de evaluat, de evaluat nu doar lucrări, să spunem, dar de evaluat elevul pe tot parcursul anului școlar și de oferit un feedback.
Aceasta a vorbit și despre cum ar trebui să privească profesorii feedbackul de la elevi și părinți. „Să încerci să vezi dacă nu cumva în acele lucruri ai și tu anumite elemente pe care trebuie să le îmbunătățești”, a transmis Mihaela Daniela Cîrstea.
„Și, pe de altă parte, cred că profesorul de astăzi trebuie să știe să primească feedbackul de la elevi și de la părinți și să încerce să fie cumva obiectiv în ceea ce privește acest feedback. Nu întotdeauna este pozitiv, dar să încerci să vezi dacă nu cumva în acele lucruri ai și tu anumite elemente pe care trebuie să le îmbunătățești. În general, se spune că profesorul exigent are un feedback negativ. Greșit. Profesorul exigent, dar corect va primi un feedback pozitiv de la elevii pe care îi are în fața lui.”
Informații de context
Recent, Bogdan Ștefan, profesor de Istorie și director al Liceului „Avram Iancu” din Brad, a declarat că, din păcate, „sistemul nostru educațional se confruntă cu destul de multe nemulțumiri și aș putea spune multe frustrări”.
Directorul Liceului „Avram Iancu” din Brad a spus că există nemulțumiri referitoare la norma didactică și la salarizare:
„Sigur că da, lucrurile pot fi îmbunătățite. Există nemulțumiri vizavi de salarizare, de norma didactică a fiecăruia dintre noi, însă, odată intrați în școală și în sălile de clasă, cred că e indicat și recomand cu drag să uităm toate aceste lucruri și să ne axăm efectiv pe cei pe care-i avem în fața noastră, și anume pe elevii noștri. E o stare de spirit bună. Încercăm să compensăm, după cum am precizat, minusurile cu care ne confruntăm și să vedem lucrurile optimist și să privim spre viitor cu bucurie.”
Norma didactică de predare a profesorilor din învățământul de masă se calculează, în anul școlar 2026-2027, la 36 de săptămâni × 20 de ore pe săptămână, adică 720 de ore anual, conform unor precizări transmise de Ministerul Educației și Cercetării inspectoratelor școlare. În document se stabilește și ce activități vor avea profesorii care predau la clasele a VIII-a și a XII-a după încheierea cursurilor pentru elevi.
Despre norma didactică a profesorilor
Conform Legii Bolojan, normele didactice sunt:
- pentru învățători și profesori de învățământ primar, norma didactică rămâne de tip „un post pe clasă”, dar cu 2 ore obligatorii de pregătire remedială pe săptămână
- pentru profesorii de gimnaziu, liceu, postliceal, precum și cei din clasele cu program integrat de artă și sport sau din unități extrașcolare, norma crește la 20 de ore pe săptămână, dacă aceștia au cel puțin licență în cariera didactică
- excepție: profesorii cu grad didactic I sau titlul de profesor emerit, care desfășoară activitate de mentorat, vor avea normă redusă la 18 ore pe săptămână
- profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori vor avea norme de 26 de ore pe săptămână (cu licență), respectiv 22 de ore (dacă au gradul I și activitate de mentorat)
- în învățământul special, norma este de 18 ore pentru profesori la predare și terapii specifice, respectiv 22 de ore pentru educatori și maiștri instructori
- cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime și gradul I, sau care dovedesc performanță educațională, pot beneficia de o reducere a normei cu 2 ore pe săptămână, fără afectarea salariului, în baza unei metodologii aprobate de Minister
În plus, în perioada 2025-2026 până în 2029-2030, este valabil un regim special care permite includerea în norma didactică a unor activități precum pregătirea pentru examene naționale, performanță educațională și învățare remedială.
A fost prima creștere a normei didactice din 1995 încoace. Atunci, prin Legea Statutului cadrelor didactice, prevăzută de legea învățământului, dar aprobată separat doi ani mai târziu, erau stabilite normele didactice de 18 ore în învățământul preuniversitar.
Citește și:
Profesorii pleacă spre alte domenii de activitate – amenințare identificată de ISJ Hunedoara în planul managerial pentru anul școlar 2026-2027 / La nivel național, România a pierdut aproape 5.000 de profesori într-un singur an
România a pierdut aproape 5.000 de profesori într-un singur an, după măsurile de austeritate, în timp ce numărul elevilor a crescut cu 20.000 / Guvernul și Ministerul Educației susțineau că nu vor pleca oameni din sistem
