Violeta Estrella Loga, directoarea Colegiului Național „Constantin Diaconovici Loga”, a declarat că, în calitate de profesor universitar, ministrul Daniel David nu ar trebui să afirme că analfabetismul funcțional în rândul elevilor este o consecință a lipsei de pregătire a cadrelor didactice. Acesta ar trebui să ia în calcul faptul că pregătirea profesorilor este influențată de activitatea universităților, a susținut ea în cadrul emisiunii InfoEdu.
- Amintim că, în urmă cu o săptămână, ministrul Daniel David a subliniat că lipsa de pregătire a profesorilor este cauza principală a analfabetismului funcțional în școli: „Până la urmă, copiii vin cu un nivel de inteligență și un nivel de creativitate normale, ca să spun așa. Este treaba profesorilor ca, pornind pe o normalitate, copiilor să le transferi acele competențe”.
„Dacă este vorba despre pregătirea cadrelor didactice, ar trebui să ne gândim că aceste cadre didactice sunt pregătite în mediul universitar. Ori domnul ministru este profesor universitar. Poate ar trebui să se gândească foarte bine înainte de a face astfel de afirmații și de a generaliza că în pregătirea acestor cadre didactice universitățile au un cuvânt de spus, unul foarte mare”, a spus directoarea.
Aceasta a punctat și că afirmația ministrului are un impact negativ asupra încrederii părinților în sistemul educațional.
„Sigur că m-a deranjat [n. red. afirmația ministrului Daniel David]. Bineînțeles, suntem într-o situație destul de precară, să spunem așa, în sistemul nostru de învățământ. Dezechilibrele sunt tot mai mari și în momentul în care ministrul Educației afirmă astfel de lucruri grave și generalizează, aruncă asupra noastră, a tuturor, un semn mare de întrebare, încât încrederea, și așa mică, a părinților este pierdută tot mai mult, dacă nu în totalitate”.
„Dacă va continua domnul ministru cu astfel de remarci, fără să aibă – așa cum spunea și colega noastră, doamna director Andreea Bodea – un studiu în spate, cred că încrederea, deja precară, va fi pierdută definitiv”, a completat ea.
Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național „I. L. Caragiale” din București a declarat, în cadrul aceleiași emisiuni, că se aștepta ca „în spatele unei afirmații atât de frust exprimate să fi stat totuși un studiu”.
- „Este încă un vot de blam, după o lungă serie de afirmații care s-au făcut și continuă, se fac în spațiul public, în continuare, profesorii pare că sunt sursa tuturor relelor din învățământ”, a mai afirmat ea.
Informații de context
Ministrul Daniel David vorbește despre analfabetismul funcțional încă de la preluarea mandatului, l-a indicat chiar că ar fi o problemă de securitate națională, însă nicio măsură luată de acesta până în prezent nu atacă direct și în mod specializat această problemă a analfabetismului funcțional. Într-o analiză recentă Edupedu.ro a arătat cu o serie de măsuri luate prin Legea Bolojan au fost prezentate drept măsuri pentru reducerea acestui flagel. Potrivit analizelor internaționale pe subiect, acestea pot fi considerate improvizații.
De remarcat faptul că profesorii au fost în această vară și toamnă principala țintă a Guvernului din care face parte Daniel David în aplicarea măsurilor de austeritate. Discursul public al oficialilor la adresa școlii și a profesorilor s-a degradat constant în toată această perioadă. Au fost dați afară mii de profesori suplinitori, au dispărut din cifrele oficiale mii de titulari, veniturile le-au fost reduse prin mărirea normei didactice și tăierea plății cu ora sau restrângerea degrevărilor pentru profesori și inspectori.
Declarațiile ministrului Daniel David vin în contextul în care România s-a clasat pe penultimul loc din Uniunea Europeană și pe locurile 45–48 la nivel global, din 81 de țări și teritorii, în cadrul testării PISA 2022. Procentul elevilor români cu competențe sub nivelul minim de performanță a fost de:
- Matematică: 51%
- Citire: 42%
- Științe: 44%
Aceste procente indică o creștere a analfabetismului funcțional față de testarea anterioară, cea din 2018.
O analiză Eurydice publicată în 2025 arată că România este printre statele membre UE care au întreprins cele mai puține măsuri sistematice pentru combaterea analfabetismului funcțional. Spre deosebire de alte țări care au implementat reforme consistente în curriculum, formarea profesorilor sau sprijin individualizat pentru elevi, România a mizat aproape exclusiv pe intervenții punctuale și adesea prost finanțate.
România a rămas, potrivit analizei Eurydice, la nivelul unor intervenții reactive, precum „ore remediale” sau „proiecte de sprijin”, fără o strategie coerentă, fără reformă curriculară și fără un sistem clar de evaluare a competențelor elevilor în ciclurile primar și gimnazial.
Printre măsurile considerate relevante de Comisia Europeană, dar ignorate până acum de autoritățile române, se numără:
- sprijin personalizat în timpul orelor pentru elevii cu dificultăți de învățare,
- asistență pedagogică suplimentară de către profesori specializați,
- monitorizare continuă a progresului elevilor,
- formare profesională orientată pe intervenții remediale pentru cadrele didactice.