Aproape toți directorii români de școli gimnaziale – 98,5% – se declarau mulțumiți, în general, de munca lor, în creștere ușoară față de 2018 (95,8%), potrivit declarațiilor directorilor participanți la ultimul studiu internațional TALIS, derulat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Potrivit unei analize publicate săptămâna aceasta de OCDE, se constată un nivel ridicat de mulțumire la locul de muncă, în rândul directorilor români, mai ales din punct de vedere salarial.
- În ceea ce privește stresul resimțit de directori, acesta este redus în România comparativ cu majoritatea țărilor din cercetarea internațională, dar este substanțial mai ridicat în cazul unora dintre sursele luate în calcul, în special sarcinile administrative.
Studiul TALIS, privind percepțiile profesorilor cu privire la propria muncă, a fost realizat acum doi ani, iar primul val de rezultate a fost publicat în 2025. Acum, OCDE a publicat un nou set de analize dedicat directorilor școlari, ce aprofundează perspectivele lor cu privire la munca pe care o desfășoară.
Din România, la studiul TALIS au participat 216 directori de școală gimnazială, la un total de 3.873 de profesori participanți.
- De notat că, în România, ultimul val al studiului s-a desfășurat la scurtă vreme după ce, în ianuarie 2024, au fost modificate normele privind salariile de bază pentru directorii de școli, după amplele proteste ale profesorilor din 2023 și înainte de tăierile aplicate de guvern în sistemul de educație, cu impact în ceea ce privește degrevările de normă, normele didactice, dimensiunea claselor, care au determinat comasări etc..
- În cadrul concursului de directori organizat în această perioadă, în multe județe s-au înregistrat mult mai puține dosare validate decât posturi scoase la concurs, după cum a semnalat Edupedu.ro. Încă dinaintea începerii probelor de concurs, pentru mai bine de 700 de posturi de conducere nu existau ocupanți potențiali.
În cele mai multe dintre țările și teritoriile membre sau partenere OCDE incluse în studiul TALIS, peste 90% dintre directorii de școli se declarau în general mulțumiți de locul de muncă, în 2024. Între aceștia, directorii români erau în „top 5”, cu peste 98% grad de mulțumire, în urma celor din Shanghai (China), Vietnam, Portugalia și Olanda. Media OCDE era de 93,4%.
Profesorii români se declarau, în majoritatea lor, mulțumiți de locul de muncă și la întrebări specifice:
- 55,4% apreciau că „avantajele profesiei cântăresc în mod clar mai mult decât dezavantajele”
- 69,6% spuneau că, dacă ar trebui să decidă din nou, ar alege din nou această slujbă
- Doar 12,2% declarau că regretă că au ales să devină directori, chiar dacă și cei mai mulți dintre aceștia erau mulțumiți, în general, de locul de muncă:
- 98,5% spuneau că „în general, sunt satisfăcut de locul meu de muncă”
Salariile – principalul atu în 2024
În ceea ce privește salariile, studiul TALIS a măsurat mulțumirea directorilor punându-i pe aceștia să declare „deloc de acord”, ”nu sunt de acord”, „de acord”, „total de acord” la afirmația: „Sunt mulțumit cu salariul pe care îl primesc la locul de muncă”.
În România, majoritatea directorilor de gimnaziu (54,9%) se declarau mulțumiți de salariul la locul de muncă, în 2024. Ei plasau, astfel, România peste media OCDE (49%) și peste cea a țărilor UE participante (42,4%).
- Cei mai mulțumiți dintre directorii români erau cei cu vârste sub 40 de ani (71,6%), precum și cei cu peste 10 ani vechime în funcția de director (67,1%).
Iar România se număra în grupul restrâns de state în care procentul directorilor mulțumiți de salariul lor crescuse semnificativ față de 2018, cu peste 15 puncte procentuale.
Salariul se dovedește, în aceste condiții, decisiv pentru nivelul de mulțumire al directorilor în ceea ce privește locul lor de muncă. Și aceasta, pentru că, eliminând din calcul salariul, mai puțin de jumătate se declarau mulțumiți de jobul lor.
Astfel, doar 45,8% se declarau mulțumiți de locul de muncă, excluzând salariile, cu aproape 20 de puncte procentuale sub media OCDE, de 64,8%. În cazul directorilor români de școală, procentul rămăsese practic neschimbat față de 2018.
Nivel scăzut de stres comparativ cu alte țări, dar cu surse clare: sarcinile administrative, responsabilitatea pentru rezultatele elevilor
Dar, chiar și în aceste condiții, România se remarcă printre țările cu foarte puțini directori stresați. Doar 44,8% – deci mai puțin de jumătate – au declarat că au parte de „mult” sau „foarte mult” stres la locul de muncă, mult sub media OCDE (61%) sau cea a directorilor din țările UE participante la studiu (63%).
Cei mai puțini directori care se declară stresați sunt cei cu vârste de peste 60 de ani (36,4%) și cei cu peste 10 ani de experiență în funcție (37,9%). Cel mai mult stres îl resimt directorii care au între 10 și 20 de ani de experiență de predare (51,5%).
- Dintre țările europene, doar directorii din Albania, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia și Turcia exprimau în mai mică măsură un nivel ridicat de stres la locul de muncă.
Principala sursă de stres – declarată de 70,4% dintre directorii români participanți la TALIS 2024, în scădere ușoară față de TALIS 2018 (73%) – o reprezintă sarcinile administrative.
A doua mare sursă de stres declarată de directorii români, în 2024, era faptul că sunt considerați responsabili pentru rezultatele elevilor (66,1%)
Alte surse de stres declarate de directorii români:
- Evaluarea profesorilor și feedback – declarată de 17,3% dintre directori
- Sarcini suplimentare cauzate de absența personalului – 46,8%
- Menținerea disciplinei în școală – 55,9%
- Acțiuni de intimidare sau abuzuri verbale ale elevilor – 16,5%
- Nevoia de a ține pasul cu cerințele impuse de autorități – 56,8%
- Nevoia de a răspunde preocupărilor părinților – 33,2%
- Administrarea copiilor cu CES – 24%