Directorul Institutului „Elie Wiesel”, Alexandru Florian, spune că fragmentele de texte din recomandările programei de limba română „Fotache 2″ care ar conține elemente rasiste și antisemite, „trebuie dezbătute dintr-o perspectivă critică, cu un bagaj de cultură civică democratică din partea profesorului”. Într-un scurt interviu acordat pentru Edupedu.ro, directorul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România, „Elie Wiesel”, spune că programa este foarte eliptică, iar manualele „vor trebui să fie foarte bine pregătite, astfel încât profesorii la clasă să aibă bază de construcție pentru discursul lor la clasă”.
- Noul proiect de programă de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, varianta a II-a a fost publicat de Ministerul Educației pe 23 decembrie. Au fost introduși mai mulți autori recomandați, între care Grigore Ureche și Miron Costin, Ioan Budai Deleanu, Gheorghe Asachi, Maria Rosetti, Sofia Nădejde și Titu Maiorescu.
- Doi profesori universitari de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Andrei Terian și Ștefan Baghiu au semnalat faptul că versiunea a II-a a programei de limba română pusă în dezbatere conține conținuturi în cadrul temei „noi și ceilalți” ce pot conduce la interpretări discriminatorii. O poziție similară are și Cătălin Raiu, vicepreședintele CNCD, care spune că „simpla prezentare a unor termeni cu elemente antisemite și rasiste în fața unor copii de 14, 15, 16 ani, fără a explica faptul că au acest sens negativ, va duce la o consolidare a unei culturi de tip xenofob, chiar conspiraționiste”
Directorul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România, „Elie Wiesel”, Alexandru Florian spune că fragmentele de text care ar conține elemente antisemite și rasiale din programa de clasa a IX-a pentru literatura română, „trebuie dezbătute dintr-o perspectivă critică, cu un bagaj de cultură civică democratică din partea profesorului„.
Într-un scurt interviu pentru Edupedu.ro, Alexandru Florian, spune că „mă aștept ca măiestria și înțelepciunea profesorului de limba română să fie aceea care să le stârnească interesul elevilor și să înceapă să-și pună întrebări despre ce înseamnă antisemitismul, ce înseamnă rasismul, ce înseamnă rasism împotriva romilor și cum s-au petrecut acestea ce s-au reflectat în literatura română și care au fost și diversele reacții din partea altor literați”.
Directorul Institutului „Elie Wiesel” crede că „simpla scoatere din context și citirea unor texte sau unor fragmente, poate fi neproductivă pentru a înțelege problema în sine„.
- Profesorul Ștefan Baghiu de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu a acuzat-o într-o postare publică, pe profesoara Oana Fotache Dubălaru, decana Facultății de Litere de la București, coordonatoarea științifică a grupului de lucru pentru elaborarea programei și, în același timp, președinta comisiei naționale care o avizează, de introducerea unor „elemente rasiste” în document. El face referire la modul în care noua programă tratează tema „identitate și alteritate” în cadrul modulului dedicat Iluminismului și Școlii Ardelene. Profesorul susține că asocierea acestei teme cu forma literară a epopeii parodice ar conduce, în mod previzibil, la studierea „Țiganiadei” de Ion Budai-Deleanu într-o cheie care separă elevii în „noi” și „ceilalți”, cu riscul de a produce un proces de „othering” în clasă. Citește aici criticile aduse de profesorul Ștefan Baghiu
- Profesorul Andrei Terian (Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu) a arătat într-un text publicat pe Edupedu.ro că includerea, în modulul despre secolul al XVIII-lea – începutul secolului al XIX-lea, a secvenței „noi și ceilalți (identitate și alteritate)” alături de „epopeea parodică (fragment)” poate produce, în practică, exact tipul de lectură pe care o contestă criticii programei și a prezentat câteva fragmente dintr-un text care se află printre recomandările din programa de clasa a IX-a.
Directorul Institutului Elie Wiesel mai spune că proiectul de programă de limba și literatura română pus în dezbatere „este foarte eliptic și nu oferă nicio posibilitate de clarificare”.
Declarațiile integrale acordate de directorul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România,„ Elie Wiesel”, Alexandru Florian, pentru Edupedu.ro:
Edupedu.ro: Cum vedeți dvs. din perspectiva de director al Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România importanța temei „noi și ceilalți” ca temă propusă la disciplina limba română prin prisma unor texte care ar conține „elemente de rasism și antisemitism”, așa cum semnalează profesori de specialitate (n. red vezi aici analiza profesorului Adrian Terian)?
Alexandru Florian, directorul Institutului „ Elie Wiesel”: Am lecturat, nu pot să spun că am citit, dar am lecturat programa de limba română pentru clasa a IX-a, în cele trei variante propuse pentru profilurile de liceu. Cred că această temă „noi și ceilalți” ca temă care să fie în atenția disciplinei Limba română este binevenită. Nu sunt foarte convins dacă din punct de vedere cronologic, (fiind un manual care tratează limba română și creația literară română) este bine plasată la perioada respectivă.
Poate că această temă era mult mai bine venită cu texte din partea a doua a secolului XIX și începutul secolului XX, pentru că dincolo de Ion Budai-Deleanu, Ioan Slavici are texte antisemite clare, întâlnim antisemitism și la Vasile Alecsandri și așa mai departe.
Deci sunt oameni, sunt literați, oameni din literatură care au fost prezenți cu acest subiect în creația lor sau fragmente din creația lor și în care s-ar potrivi să fie folosite ca exemple.
Edupedu.ro: Dar este eficientă această abordare de a expune elevi de 14 ani la texte vechi ce conțin elemente rasiale și antisemite, cuvinte ca „jidan”? (n. red textul la care face referire profesorul Terian, text scris de Codru-Drăgușanu, ediția a II-a, pref. Nicolae Iorga, Tip. Societății „Cultura Neamului Românesc”, București, 1923)
Alexandru Florian, directorul Institutului „ Elie Wiesel”: Dincolo de acest fapt, într-adevăr, simpla scoatere din context și citirea unor texte sau unor fragmente, poate fi neproductivă pentru a înțelege problema în sine. Adică: care este relația și care a fost relația tumultoasă dintre majoritatea etică… dintre români și minoritarii etnici de pe teritoriul României, ce a însemnat sau ce înseamnă rasismul, antisemitismul și discriminarea.
Fragmentele respective trebuie dezbătute dintr-o perspectivă critică, cu un bagaj de cultură civică democratică din partea profesorului care le predă elevilor. Și aici eu mă aștept ca măiestria și înțelepciunea profesorului de limba română să fie aceea care să le „aprindă un beculeț” elevilor și să înceapă să-și pună întrebări despre ce înseamnă antisemitismul, ce înseamnă rasismul, ce înseamnă rasism împotriva romilor și cum s-au petrecut aceste chestiuni ce s-au reflectat în literatura română și care au fost și diversele reacții din partea altor literați, ca să spun așa, cu orientare democratică sau deschisă față de celălalt. Deci este o discuție care e bine să fie începută, dar trebuie explicată, pregătită.
Edupedu.ro: În calitate de director al Institutului „Elie Wiesel”, ați lucrat la elaborarea unor cărți, manuale auxiliare, chiar și benzi desenate pe înțelesul copiilor despre antisemitism, Holocaust. Cum ar putea fi pregătiți profesorii să predea această temă dificilă?
Alexandru Florian: Manualele vor trebui să fie foarte bine pregătite, astfel încât profesorii la clasă să aibă bază de construcție pentru discursul lor. A lăsa totul pe seama profesorilor și pe pregătirea lor, nu cred că va aduce rezultate așa cum ne așteptăm și cred că manualele trebuie să fie foarte bine redactate pe această temă, cu exemple din literatură foarte bine circumscrise epocilor respective și cu o perspectivă obligatoriu critică.
Programa din acest punct de vedere este foarte, foarte eliptică, în ceață, deci nu oferă nicio posibilitate de clarificare. Și cred că cei care se vor încumeta să scrie manualul de Limba și literatura română clasa a IX-a, cel puțin la această temă, despre „noi și ceilalți”, au o misiune importantă și ar trebui să o rezolve la standarde ale secolul al XXI-lea„.
Fragment prezentat de profesorul Andrei Terian, din programă. Volumul lui Codru-Drăgușanu (mai exact, ediția a II-a, pref. Nicolae Iorga, Tip. Societății „Cultura Neamului Românesc”, București, 1923:
„Este, de exemplu, o „problemă de interpretare” faptul că ni se recomandă să ilustrăm procesul de „afirmare a conștiinței culturale”, care, potrivit programei, s-a produs în „sec. XVIII-începutul sec. XIX”, cu un text publicat în anul 1865 (Peregrinul transilvan de I. Codru-Drăgușanu)? Bănuiesc că nu, din moment ce textul ne este recomandat chiar de coordonatoarea științifică a grupului de lucru care a elaborat programa.
Totuși, mărturisesc că, răsfoind volumul lui Codru-Drăgușanu (mai exact, ediția a II-a, pref. Nicolae Iorga, Tip. Societății „Cultura Neamului Românesc”, București, 1923, din care voi cita în continuare), eu am identificat câteva „probleme de interpretare” din categoria rasismului, antisemitismului și xenofobiei:
– „Navigația [pe Dunăre] n-avu pentru noi nicio atracție, fiindcă toți călătorii, afară de câțiva negustori de lipitori francesi și englezi, erau Jidani. E trist că clasa industrială și comercială în Ungaria numai acești fii ai lui Israel o represintă.” (p. 95); se vehiculează aici unul dintre cele mai cunoscute stereotipuri antisemite, acela că evreii s-au infiltrat în și apoi au acaparat bogățiile națiunilor pornind de la comerț și fără să muncească;
– „fiind în Frankfurt, nu putui să înconjur a-ți menționa de Dieta germană, care residă aici și e întâia curiositate a acestui oraș liber. A doua curiositate locală e Jidanul Rotschild – zi: împăratul Europei – care, cu spiritul și sufletul său de metal galben (aurul), face legi și prescrie regule de îndreptare tuturor potentaților creștini ai acestui continent.” (pp. 199-200); clișeele anterioare sunt amplificate aici exponențial: evreii subminează prin finanțe suveranitatea statelor europene, alcătuind un guvern mondial din umbră + evreii nu au suflet/ sunt arghirofili/ sufletul lor e aurul etc.;
– „Nobilii români se numesc boieri (bolieri, adecă Bulgari; sic!), amintind regatul bulgaro-român, când barbarii bulgari subjugaseră pe Români și trăiau din sudoarea lor.” (p. 36); o descriere xenofobă la fel de fantezistă ca și etimologia termenului boier: niciodată de-a lungul istoriei nu se poate spune că „barbarii bulgari” ar fi trăit „din sudoarea” românilor;
– „Românii, în genere, având puțin spirit de speculă, nu ieau singuri amenzile, ci pentru acestea s-au atras în țară o sumă de cațaoni greci, bulgari și sârbotei, cari nici în a șaptea seminție nu se vor face Români, sau măcar românofili” (p. 80); șovinism gratuit, însoțit de stigmatizări lingvistice caricaturale;
– „[În comparație cu Francezii,] Spaniolii, Italienii, Germanii, până și fioroșii Turci, în asemenea împrejurări deveniră femei în războiu. Las’ că pe Turci numai din punctul de vedere al luxuriosității i-am adaus, fiindcă altminteri sânt și rămân barbarii antici.” (p. 259); orientalism forțat, însoțit de negarea unei întregi civilizații;
– maurii sunt descriși ca „barbari industrioși și amatori de știință” (p. 266); orientalism similar celui din exemplul precedent, deși ironia face ca în perioada la care se referă Codru-Drăgușanu Al-Andalus era mult mai civilizată decât restul Europei;
– „Polonii, un popor cavaleresc, niciodată nu se va ridica, însă nici prea merită, căci, ca şi Maghiarii noştri, după Musulmani, sânt poporul cel mai hegemonic din lume.” (p. 267); șovinism absolut gratuit, în care se neagă dreptul la autodeterminare unui alt popor în temeiul unor superstiții naive;
– „Poate nu știi istoria Țiganului la masa cumătrului? Să ți-o spun:
Un Țigan avea cumătru român. Fu odată invitat de acesta la ospăț, și i se servi zară (lapte bătut) cu mămăligă caldă. După firea lui, Românul se scusă pentru puţinătatea bucatelor, îmbiind pe cumătru să poftească. Țiganul, între protestaţii de mulțămire, lăudă darul Domnului și-și prevăzu pântecele cu zară din bielşug. Se aduse, apoi, purcel fript și plăcinte, iar Țiganul d-a se căi și d-a-și mușca buzele la toată bucătura ce ducea cumătrul la gură, căci el n-avea unde să mai bage.
– «Ai, cumetre!», zise, în sfârșit, «ce bucate bine gătite, dar rău potrivite… Trebuia întâiu purcelatele, apoi plăcintatele şi, la urmă, să fi zăruit cui i-ar mai fi trebuit».” (pp. 184-185) Anecdotă stereotipă, similară cu aceea despre tânguială (p. 28), prin care romii sunt portretizați ca ființe reduse, instinctuale, incapabile de cumpătare și de reflecție aprofundată;
– „Comerțul și industria sunt mai cu totul în mâna străinilor; așa și artele, dacă și de acestea poate fi vorbă. Grecii preponderează, apoi Sârbi, Maghiari, Germani, Evrei și ceva Francesi exploatează aceste mijloace puternice de înavuțire și scot din aceste izvoare foloase imense, pe care, putem zice, le întrebuințează spre detrimentul patriei, pe când, de altă parte, nici cu darea ordinară nu contribuiesc spre uşurarea indigenilor supţi de dânșii. Ba încă e teamă că, cu încetul, vor și desnaţionalisa țara, cu avuţia şi inteligența, pe care mai bine le preţuiesc decât Românii.” (p. 81) Șovinism colectiv, de factura celui care a alimentat extremismul interbelic și cel contemporan: străinii controlează țara, îi „sug” pe români, le fură avuția națională etc”.
- Citește aici și avertismentul profesorului și criticul literar Alexandru Goldiș, de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca: Formularea temei „noi și ceilalți” în proiectul revizuit al programei de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a este o „gafă de proporții” care riscă să adâncească stereotipuri discriminatorii.
- Contactată de Edupedu.ro pentru un punct de vedere, după acuzațiile aduse de profesorul Stefan Baghiu, Oana Fotache Dubălaru, decana Facultății de Litere a Universității din București, coordonatoare științifică a grupului de lucru pentru programa de română și președinta comisiei naționale de avizare, a respins acuzațiile formulate de Ștefan Baghiu și a transmis un punct de vedere în care susține că documentul nu conține elemente de rasism, xenofobie sau segregare și că interpretarea criticilor este forțată și lipsită de temei. (Citește aici punctul de vedere integral al Oanei Fotache pentru Edupedu.ro)
Informații de context
Varianta a II-a a programei de limba și literatura română pentru clasa a IX-a, după care ar trebui să învețe elevii care acum sunt în clasa a VIII-a, a fost pusă în dezbatere pe 23 decembrie, după ample critici în spațiul public privind abordarea literaturii române din perspectivă diacronică, cronologică. Elevii ar urma să învețe texte ale cronicarilor Grigore Ureche sau Miron Costin din secolul al XVI-lea, potrivit programei aflate în dezbatere.
Programa revizuită a fost publicată după ce, pe 15 decembrie, ministrul Educației, Daniel David, a decis prelungirea cu o săptămână a termenului de finalizare a documentului, invocând necesitatea integrării observațiilor primite în perioada de consultare publică. Decizia a fost luată „cu acordul” coordonatoarei grupului de lucru, Oana Fotache Dubălaru, care declarase anterior public că „asupra constructului nu se poate reveni”, deoarece ar fi rezultatul unui efort de durată al specialiștilor implicați.
În paralel, Edupedu.ro a arătat că există suprapuneri semnificative între componența grupurilor de lucru care au elaborat programa și comisia națională care o avizează: cel puțin 15 membri se regăsesc în ambele structuri, situație calificată de mai mulți scriitori și universitari drept un posibil „viciu de procedură”. Scriitorul Radu Vancu a atras atenția că aceeași persoană conduce atât procesul de elaborare, cât și pe cel de avizare a documentului.
- Ministrul Daniel David a declarat ulterior că nu a cunoscut aceste suprapuneri și că va reglementa situația, precizând că avizul comisiei este consultativ. El a anunțat că va cere un nou aviz pentru programa de română, după integrarea propunerilor din dezbaterea publică, cu voturi diferențiate între membrii implicați în redactare și cei din afara grupurilor de lucru.
În acest climat, varianta a II-a a programei – publicată pe 23 decembrie fără un anunț prealabil amplu – a fost criticată cel mai recent de mai mulți profesori și intelectuali publici, printre care Mircea Cărtărescu, care au cerut oprirea procesului de avizare, susținând că noul document „nu face decât să multiplice confuziile, inconsecvențele și aberațiile” din prima versiune.
Noua programă de română pentru clasa a IX-a face parte din reforma curriculară care va începe să se aplice din anul școlar 2026-2027, pentru elevii care vor intra atunci în clasa a IX-a, și reprezintă prima actualizare de substanță a curriculumului liceal din ultimii aproximativ 20 de ani. Până în prezent, aceasta nu a fost aprobată oficial, rămânând în analiza finală a Ministerului Educației, pe fondul uneia dintre cele mai ample controverse educaționale din ultimii ani. Restul de programe au fost aprobate de fostul ministru, Daniel David, și urmează să fie publicate în Monitorul Oficial.