Domnica Petrovai, replică pentru ministrul Sănătății care anunță demararea unei strategii de sănătate mintală: Din 2010 avem deja Strategie Națională pentru Sănătatea Copilului și Adolescentului, nu văd de ce am lua-o de la capăt. Ar trebui revizuite documentele și integrate studiile internaționale la zi

1.075 de vizualizări
Alexandru Rogobete și Domnica Petrovai / Colaj foto: Foto: Gov.ro și Edupedu.ro
Alexandru Rogobete și Domnica Petrovai / Colaj foto: Foto: Gov.ro și Edupedu.ro
Psihoterapeutul Domnica Petrovai, coordonatoarea Strategiei Naționale de Sănătate Mintală a Copilului și Adolescentului, îi dă replica ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, care a anunțat realizarea unei noi strategii naţionale de sănătate mintală şi lupta cu adicţii. „Din 2010 avem deja un document de început, nu văd de ce acum am lua-o de la capăt. Practic, ar trebui revizuite documentele inițiale și integrate studiile internaționale la zi, exemplele bune-practici, alte programe de prevenție care s-au dovedit a fi cu rezultate”, a declarat Petrovai pentru Edupedu.ro.

„După 16 ani, în loc să folosim atât de multele resurse pe care deja le avem în Strategia națională de sănătate mintală, ne întoarcem în același loc”, a avertizat Domnica Petrovai.

Psiholog clinician și psihoterapeut cognitiv ­comportamental, fondatorul companiei Mind Education Health și al Școlii pentru Cuplu și coordonator și co-autor al Strategiei Naționale de Sănătate Mintală a Copilului și Adolescentului din România, Domnica Petrovai a explicat într-un interviu acordat Edupedu.ro cum au abandonat decidenții politici Strategia de sănătate mintală în 2010, strategie pe care conducerea Ministerului Sănătății de la acea vreme nu a vrut să o implementeze.

„În 2010 a fost înființat Centrul Național de Sănătate Mintală în cadrul Ministerului Sănătății, la presiunea comunității europene, care își dorea ca noi să dezvoltăm politicile în domeniul sănătății mintale pentru copii, adolescenți, adulți pe tot ceea ce înseamnă droguri, alcool și serviciile de sănătate mintală, inclusiv serviciile de prevenție și centrele comunitare. Deci, din 2010 avem deja un document de început, nu văd de ce acum am lua-o de la capăt. Practic, ar trebui revizuite documentele inițiale și integrate studiile internaționale la zi, exemplele bune-practici, alte programe de prevenție care s-au dovedit a fi cu rezultate”, a declarat Domnica Petrovai.

„La Centrul Național de Sănătate Mintală în cadrul Ministerului Sănătății, eu am fost responsabilă de zona de copii și adolescenți, iar Eugen Hriscu a fost responsabil pe zona de alcool, droguri. Și el, ca și mine, a continuat munca de acolo, dar în școli, în organizații, nu la nivel de sistem. Deci sunt oameni care au contribuit semnificativ la această Strategie de sănătate mintală și cred că important e să fie invitați oamenii care deja au depus un foarte mare efort și au expertiză, pentru a îmbunătăți ceva ce deja există și a integra cu provocările și cu studiile recente din ultimii 16 ani”, a continuat aceasta.

Psihoterapeutul a povestit că strategia „a fost atunci susținută de Traian Băsescu, însă a rămas un document la care am muncit foarte mult, susținuți și de UNICEF, am avut foarte multe întâlniri în Ministerul Educației, Ministerul Muncii și Protecției Sociale și am construit un document cu foarte multe propuneri, care a rămas într-un sertar”. 

Întrebată dacă decidenții politici de la acea vreme au minimizat importanța aplicării concrete a strategiei, Domnica Petrovai a afirmat: „au bifat ceva ce era evident – adică presiunea comutății europene să existe un organism în minister, așa s-a înființat Centrul Național și noi am dat examen, am fost invitați să fim parte din minister, să construim toate documentele. În momentul în care am văzut că Ministerul nu-și dorește de fapt implementarea Strategiei, noi ca echipă ne-am dat atunci demisia, fiind foarte convinși că oamenii se vor revolta și că societatea civilă va fi de partea noastră. Nu s-a întâmplat asta și așa a murit o muncă de 2 ani, de care aveam foarte mare nevoie acum 16 ani. Nu am fi ajuns acum, după 16 ani, cu atât de multe probleme de sănătate mentală, dacă atunci am fi făcut niște pași”.  

Informații de background

Amintim că șeful Departamentului pentru Situații de Urgență din Ministerul de Interne, Raed Arafat, le-a cerut sâmbătă parlamentarilor să inițieze o lege care să limiteze accesul copiilor de sub 15-16 ani din România la rețele sociale. „A spune că este doar responsabilitatea părinților nu mai este suficient într-o lume dominată de interese comerciale uriașe”, a avertizat Arafat. Secretarul de stat din Ministerul de Interne a anunțat că rețelele de socializare reprezintă un „risc sistemic” în România, iar „răspunsul trebuie să fie unul de politică publică”.

„State precum Franța, Australia, Regatul Unit sau Norvegia tratează deja această temă ca pe ceea ce este în realitate: o problemă de sănătate publică și de protecție a copilului și adolescentului, nu o dezbatere ideologică”, a spus Raed Arafat, într-o postare pe contul său de Facebook.

Raed Arafat a fost contrazis, însă, de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete. Ministrul a sugerat că solicitarea lui Arafat nu ar fi echilibrată.

În schimb, Rogobete susține că soluția ar fi ca elevii să învețe în școală, la „educaţie pentru sănătate”, care să fie „o chestie interdisciplinară între materii prin care să fie educaţi copiii” cum „să se ferească şi, mă rog, să filtreze conţinutul”.

În acest context, ministrul Sănătății a declarat într-un interviu pentru Antena 3 că „există proiecte cu fonduri europene pentru construcţia a şase centre de sănătate mintală şi adicţii în România – fonduri europene nerambursabile –, la care se adaugă un program prin fonduri elveţiene pentru realizarea strategiei naţionale de sănătate mintală şi lupta cu adicţii. Iar la adicţii, noi suntem obişnuiţi când spunem «adicţii» să ne gândim doar la droguri, dar aici sunt mai multe, de fapt. Şi una dintre ele, şi este dezbătută şi studiată la nivel european acum, se referă la adicţia de spaţiul virtual, care a devenit la fel de periculoasă

„Zona de sănătate mintală a fost lăsată la «şi altele, în general, în România» şi aici… acest lucru se vede cu ochiul liber, în primul rând în modul în care nu există o strategie naţională coerentă pentru componenta de sănătate mintală adulţi-copii”, a declarat Rogobete.

Citește și:
BREAKING Primul oficial guvernamental care cere limitarea accesului copiilor din România la rețele sociale: Raed Arafat solicită Parlamentului lege pentru protejarea adolescenților sub 16 ani. „A spune că este doar responsabilitatea părinților nu mai este suficient într-o lume dominată de interese comerciale uriașe”
EXCLUSIV Coordonatoarea Strategiei Naționale de Sănătate Mintală a Copilului și Adolescentului, Domnica Petrovai: Este o decizie foarte bună limitarea accesului copiilor la rețele sociale / Plus: Școala absolvită de președintele Nicușor Dan pilotează un program de reducere a agresivității și altor efecte ale utilizării social-media care poate fi exemplu pentru Guvern
Ministrul Sănătății acuză că propunerea lui Arafat nu ar fi echilibrată: Interzicerea accesului copiilor pe reţelele sociale nu este soluția, ci educarea lor în școli prin „educaţie pentru sănătate”, „o chestie interdisciplinară între materii” / Rogobete anunță că adicţia de spaţiul virtual „a devenit la fel de periculoasă” ca dependența de droguri
EXCLUSIV Coordonatoarea Strategiei Naționale de Sănătate Mintală a Copilului și Adolescentului, Domnica Petrovai: Este o decizie foarte bună limitarea accesului copiilor la rețele sociale
STUDIU OMS Peste 22% dintre copiii români de 11-15 ani suferă de sevraj psihologic, atunci când le este tăiat accesul la telefon. Cercetătoarea Diana Tăut: Le-am dat o cheie digitală de gât și i-am abandonat în spațiul virtual. Prima linie de intervenție sunt părinții
România este pe primul loc la folosirea problematică a social media de către copii și adolescenți, cu un procent de două ori mai mare decât media țărilor din studiul OMS. Comportamentul e asociat cu probleme mintale, sociale și de școlarizare


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Ziua Europei. La 18 ani de la intrarea României în UE, aderarea lipsește din manualele de liceu. Profesoara de istorie Nicoleta Zărnescu: Pentru predarea capitolului UE, este necesară intervenția proprie a profesorului. Lipsa conținuturilor actualizate la liceu poate crea confuzie, dar profesorii au reușit să actualizeze aceste conținuturi

România nu a reușit să introducă în manualele și curriculumul de liceu evenimentul istoric de aderare la Uniunea Europeană nici la 18 ani de la intrarea în blocul comunitar. Cu…
Vezi articolul

Directoare de colegiu, despre obligația de predare de 10 ore pe săptămână: Mă gândesc că vor mai încerca să ne scoată din ore, pentru că sunt urgențe, pentru că ministerul dorește acum să i se comunice câte ceva. Nu voi ieși din oră și nu voi răspunde la telefon

Violeta Estrella Bontilă, directoarea Colegiului Național „Constantin Diaconovici Loga” din Timișoara, a vorbit despre ce înseamnă creșterea normei de predare pentru managerii de școli. „Mă gândesc că vor mai încerca…
Vezi articolul

De luni, 2 octombrie, majoritatea elevilor navetiști din Constanța vor putea beneficia de transportul gratuit, susține șeful ISJ. Acesta spune că peste 90 % dintre școlile și liceele din județ au transmis listele cu numele elevilor și stațiile unde urcă și coboară

De luni, 2 octombrie, majoritatea elevilor navetiști din județul Constanța vor beneficia de transport gratuit, susține șeful ISJ Constanța, Sorin Mihai, într-o declarație pentru Edupedu.ro. „Peste 90% dintre școli și…
Vezi articolul

Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române: Faptul că 58% din elevii de clasa a VIII-a n-au reușit să obțină notă de trecere la matematică dă de gândit. Dacă nu simplificăm studiul matematicii în școală, o să ajungem la 68% sub nota 5. Mai bine mai simplu pe înțelesul tuturor, decât complicat pentru 5 elevi din clasă

Președintele Academiei Române susține că studiul matematicii trebuie simplificat în școală, după simularea examenelor de Evaluare Națională. „Faptul că 58% din elevii de clasa a VIII-a n-au reușit să obțină…
Vezi articolul