Vârsta medie la nașterea primului copil în cazul mamelor adolescente din zonele rurale defavorizate din România este de 16 ani la prima naștere și de 18 ani la al doilea copil, potrivit unei anchete sociologice realizată de Salvați Copiii. Sunt femei tinere care, la nici 23 de ani împliniți, nasc deja al cincilea copil.
În condițiile în care sarcinile timpurii pot avea consecințe majore asupra sănătății mamelor adolescente și a copiilor lor, ancheta sociologică realizată de Salvați Copiii relevă că 2 din 5 gravide adolescente din zonele rurale defavorizate din țara noastră nu au efectuat analizele recomandate în sarcină din cauza lipsei accesului la servicii medicale și a resurselor financiare. În ceea ce privește tatăl copiilor gravidelor sau mamelor minore, vârsta medie se situează la 20.4 ani. Mai mult, datele cercetării comunitare realizate de Organizația Salvați Copiii România arată că un procent covârșitor – 74% dintre gravidele sau mamele din aceste comunități – afirmă că principala sursă de venit a familiei este alocația copilului.
Analiza relevă câteva aspecte cronice și cu repercusiuni sociale pentru România. Astfel:
- 39% dintre mamele și gravidele adolescente din zonele rurale defavorizate ce au făcut parte din eșantionul cercetării au afirmat că nu au efectuat analizele recomandate în sarcină, din cauza lipsei accesului la servicii medicale și/sau a resurselor financiare necesare;
- 87% dintre gravidele și mamele adolescente din zonele rurale defavorizate din țara noastră nu au utilizat nicio metodă contraceptivă;
- 16.3 ani este vârsta medie a nașterii primului copil în cazul mamelor adolescente din zonele rurale defavorizate. Cele cu mai mult de un copil au în medie 18.1 ani la nașterea celui de-al doilea copil, 19.5 ani la al treilea, 20.9 ani la al patrulea și 22.9 ani la cel de-al cincilea copil;
- 20.4 ani au în medie tații copiilor acestor gravide sau mame minore din zonele rurale din România;
- 72% din tinerele fete și femei intervievate afirmă că locuiesc într-o cameră sau cel mult două, împreună cu alte persoane din familie, fapt ce indică precaritatea condițiilor în care trăiesc ele și copiii lor;
- 55% din mamele și gravidele adolescente apreciază că veniturile le ajung doar pentru strictul necesar;
- 74% dintre ele afirmă că principala sursă de venit a familiei este alocația copilului;
- iar 58% dintre respondente apreciază că perioada de pandemie a afectat negativ șansele adulților din familia lor de a lucra (în munci ocazionale sau cu ziua), în comparație cu luna februarie a anului 2020.
Analiza situației mamelor adolescente din zone rurale defavorizate, realizată sub forma unei anchete sociologice, derulată în perioada iulie-august 2021, în 46 de comunități rurale din România, relevă deficiențe cronice și alarmante din perspectiva serviciilor de sănătate destinate mamelor precoce și punctează aspecte sociale defavorabile relevante în acest context. Datele au fost făcute publice în 29 septembrie, în cadrul dezbaterii organizate de Salvați Copiii România și Senatul României.
Evenimentul a marcat lansarea proiectului transfrontalier „Un model integrat de asigurare a accesului la servicii medicale și sociale pentru adolescentele însărcinate și mamele adolescente din zonele rurale defavorizate din România și Republica Moldova”, proiect ce beneficiază de un grant MSD for Mothers și MSD România în valoare totală de 1.400.000 USD. În Republica Moldova proiectul este derulat în parteneriat cu Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului și Asociația Sănătate pentru Tineri din Chișinău.
Analiza a fost realizată pe un eșantion de 640 de gravide și mame adolescente din 46 de comunități rurale din 16 județe din România. În aceste comunități defavorizate Organizația Salvați Copiii, cu ajutorul experților locali, desfășoară intervenții integrate în vederea creșterii accesului gravidelor, mamelor și copiilor sub 5 ani la servicii medicale, educaționale și sociale adaptate nevoilor lor.
Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România, a explicat că „Pandemia de COVID-19 a îngreunat accesul la educație și la servicii medicale și a crescut astfel riscul maternal. Cauzele acestui fenomen sunt variate și adesea asociate. Cel mai adesea este vorba de distanța mare față de cabinetele medicale, lipsa resurselor pentru a plăti transportul, lipsa de informații cu privire la ce servicii medicale ar trebui accesate în timpul sarcinii”.
„Cifrele prezentate arată faptul că sunt mai multe cauze care duc la această situație: sărăcia, lipsa accesului la servicii medicale, lipsa accesului la informații și lipsa accesului la educația sexuală. Fiecare zi amânată este în defavoarea copiilor și trebuie sa vorbim despre cum ajung aceste fete să fie incluse în programe de prevenție. Mă angajez să rămân un partener de dialog pentru a găsi soluții împreună pentru adolescentele din mediul rural”, a precizat Anca Dragu, Președinte al Senatului României
Doctorul Diana-Loreta Păun, Consilier Prezidențial în domeniul sănătății a spus că ”Administrația Prezidențială susține 3 direcții principale: educația pentru sănătate și prevenție – care reprezintă prioritate zero pentru Administrația Prezidențială, vaccinarea grupurilor vulnerabile și asigurarea de îngrijiri medicale. Felicit Organizația Salvați Copiii pentru implicarea în domeniul protecției și sănătății adolescentelor vulnerabile din țara noastră și rămânem parteneri de nădejde în a găsi împreună soluții pentru îmbunătățirea calității vieții adolescentelor din mediul rural”.
Foto: © Antonio Guillem | Dreamstime.com
Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil. Pentru școli, elevi și studenți Dreamstime.com oferă 50% reducere la toate planurile, până la sfârșitul lunii septembrie
Mihai Peticilă