În vara anului 2022, Svenja-Alexia Papirowski apărea pe lista elevilor români medaliați la Olimpiada Europeană de Geografie, potrivit comunicatului publicat atunci de Ministerul Educației. Un an mai târziu, în 2023, elevă în clasa a XII-a la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București, Svenja a obținut medalia de argint la aceeași competiție, desfășurată la Belgrad, rezultat pentru care avea dreptul la bursa de merit olimpic internațional, potrivit legii. Această a doua medalie este cea care a ajuns ulterior în instanță, după ce Ministerul Educației a refuzat să îi plătească bursa.
Pentru această performanță, legislația aflată atunci în vigoare îi recunoștea dreptul la bursa de merit olimpic internațional, ulterior preluată în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 sub denumirea de bursă de excelență olimpică I. Cazul a fost relatat și de profit.ro.
Pe 15 aprilie 2024, Svenja Papirowski a depus la Ministerul Educației o cerere prin care solicita plata bursei de merit olimpic internațional, arătând că Legea nr. 198/2023 a continuat drepturile prevăzute anterior de Legea nr. 235/2010 și că, fiind elevă în clasa a XII-a la momentul obținerii medaliei, beneficia de prevederea specială potrivit căreia absolvenții primesc echivalentul bursei pentru un an școlar întreg.
Ministerul i-a respins solicitarea o lună mai târziu.
Prin adresa transmisă pe 15 mai 2024, instituția a susținut că Svenja devenise deja studentă și că ar trebui să se adreseze Universității din București, la care era înscrisă, pentru identificarea unui tip de bursă acordat de instituția de învățământ superior.
Refuzul a determinat-o să deschidă proces. La 14 octombrie 2024, dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București. Un detaliu consemnat chiar în hotărâre este că Ministerul Educației nu a depus întâmpinare, deși cererea de chemare în judecată i-a fost comunicată cu această obligație pentru că la dosar exista confirmarea de primire a plângerii.
Abia în aprilie 2025, cu puțin timp înainte de judecarea cauzei, ministerul a transmis instanței documentele care statuseră la baza refuzului administrativ.
Motivarea Curții de Apel este una dintre cele mai ferme întâlnite într-un litigiu privind bursele olimpicilor. „Din interpretarea raţională a legii, se desprinde concluzia că doar refuzul nejustificat al voinţei de a nu rezolva cererea reclamantei, care se întemeiază pe exces de putere, poate fi sancţionat de lege, ceea ce se constată în cauză,” precizează judecătorii.
Judecătorii rețin că Ministerul Educației a pierdut din vedere propriile norme metodologice.
„Ori, ceea ce a pierdut din atenţie pârâtul Ministerul Educaţiei sunt chiar aceste dispoziţii (…) din art. 8 din Norme”, notează instanța. Acel articol din Ordinului nr. 4507/2018 prevede că „bursele de merit olimpic internaţional se acordă şi studenţilor din anul I care, în calitate de elevi în clasa a XII-a, au participat la olimpiadele şcolare internaţionale şi îndeplinesc condiţiile din prezentele norme metodologice”.
Curtea arată că Svenja îndeplinea toate condițiile prevăzute de lege și de normele metodologice pentru acordarea bursei atât ca elevă cât și ca studentă.
Mai mult, instanța califică argumentele Ministerului într-un limbaj neobișnuit de categoric.
„Drept urmare, argumentele ministerului din adresa nr. 17069/15.05.2024, de felul că:
Olimpiada Europeană de Geografie s-a desfășurat în perioada 24-30 iunie 2023, după terminarea cursurilor preuniversitare, începând cu luna octombrie 2023, este înscrisă în învățământul universitar, iar responsabilitatea alocării burselor pentru studenții din învăţământul superior de stat, cu frecvență, revine instituţiei de învățământ superior, în considerarea principiului autonomiei universitare și a răspunderii publice, sunt profund în afara cadrului legal mai sus expus, în clar”.
Judecătorii explică faptul că împrejurarea că Svenja devenise studentă nu avea nicio relevanță pentru dreptul său la bursă ca elevă, deoarece normele metodologice prevedeau explicit acordarea bursei și studenților din anul I care obținuseră performanța în calitate de elevi ai clasei a XII-a.
Mai mult, Curtea critică inclusiv recomandarea făcută de Minister prin răspunsul oficial.
„Recomandarea din finalul adresei nr. 17069/15.05.2024 ca reclamanta să se adreseze facultății la care studiază în vederea identificării unui tip de bursă acordat de această instituție încalcă obligaţia ministerului din dispoziţiile mai sus redate”, reține instanța.
Legea nouă nu elimina dreptul
Ministerul și-a fundamentat refuzul și pe faptul că între timp intrase în vigoare Legea nr. 198/2023. Curtea respinge și această interpretare. „Legea nr. 198/2023 nu dispune în sensul contrar Legii nr. 235/2010”, arată judecătorii, explicând că noua lege continua regimul burselor pentru olimpici, inclusiv prevederea specială privind elevii din ultimul an de liceu.
La 20 iunie 2025, Curtea de Apel București admite acțiunea formulată de Svenja Papirowski.
Instanța obligă Ministerul Educației să îi plătească contravaloarea bursei reprezentând echivalentul a 75% din salariul minim brut pe economie pentru o perioadă de 12 luni, actualizată cu indicele de inflație până la plata efectivă, precum și 5.964,90 lei cheltuieli de judecată, din care 5.914,90 lei reprezintă onorariul avocatului și 50 de lei taxa judiciară de timbru.
Procesul se încheie astfel cu o hotărâre favorabilă fostei eleve olimpice, după aproape doi ani de la performanța pentru care solicita recompensa prevăzută de lege.
O hotărâre cu relevanță dincolo de cazul Svenje
Hotărârea dată în acest caz de Curtea de Apel București capătă o relevanță aparte în contextul actual. Între timp, Legea nr. 141/2025 a eliminat complet bursele de excelență olimpică, iar Ministerul Educației a confirmat oficial că statul nu mai susține excelența prin sistemul de burse școlare. Datele analizate de Edupedu.ro arată că în octombrie 2024 existau 2.928 de beneficiari ai burselor de excelență olimpică, pentru care statul plătea lunar 2.578.296 de lei. În anul școlar 2025-2026 aceste burse au dispărut complet.
În ultimii ani, Edupedu.ro a documentat în repetate rânduri situații în care Ministerul Educației a adoptat decizii contestate de elevi și familiile acestora, unele dintre ele fiind ulterior invalidate de instanțele de judecată sau revizuite în urma presiunii publice. Un exemplu este cazul elevului olimpic pe care ministerul l-a descalificat de la o competiție națională, iar apoi s-a judecat timp de doi ani cu acesta, pierzând definitiv procesul.