O nouă inițiativă de modificare a Legii învățământului preuniversitar, ce vizează introducerea disciplinei „Educație media și digitală” în programa școlară, la nivel de gimnaziu și liceu, este salutată de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), organizație implicată de mulți ani în activități de educație media în școli. Acesta arată, însă, că este necesar ca educația media să fie abordată transversal și în toate clasele, nu doar la nivelurile gimnazial și liceal.
- Printr-un proiect de lege care urmărește modificarea Legii 198/2023 a învățământului preuniversitar, deputatul liberal Ionuț Stroe a propus ca această disciplină să fie introdusă în programa școlară, pentru gimnaziu și liceu. „(…) Copiii zilelor noastre trăiesc şi într-o a doua lume, cea digitalizată, cea online, în care în mod evident trebuie să îi ajutăm să înţeleagă, să verifice şi bineînţeles să aibă o conduită responsabilă”, a spus atunci Ionuț Stroe, citat de Agerpres – vezi mai mult aici.
În reacția sa, transmisă vineri, CJI arată că „inițiativa legislativă recunoaște necesitatea, rolul și potențialul impact al educației media și digitale într-o societate în care mediul informațional, offline și online, impune dezvoltarea unor competențe specifice, indispensabile formării cetățenilor”.
Dar organizația apreciază că susține „abordarea transversală a educației media și digitale ca temă integrată în disciplinele din trunchiul comun, adaptată specificului fiecărei discipline, pentru o inserare firească și funcțională. Recomandările UNESCO privind alfabetizarea media și informațională indică necesitatea prezenței educației media în discipline umaniste (limba și literatura română, limbi moderne, istorie, științe sociale), dar și în educație civică, tehnologie și științe exacte”.
- CJI apreciază că „educația media trebuie să acopere întregul spectru K–12, nu doar nivelurile gimnazial și liceal” și arată că abordarea transversală a fost validată de propria experiență: „abordarea transversală este pilotată prin Programul de Educație Media, dezvoltat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), care a format peste 1.500 de profesori de gimnaziu și liceu pentru integrarea educației media în disciplinele lor, inclusiv prin sugestii metodologice și exemple concrete de activități”.
Punctul de vedere al CJI – integral:
„Educația media – competență transversală în curriculumul școlar: argumente și practici validate
- Punct de vedere al Centrului pentru Jurnalism Independent privind proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
Salutăm faptul că inițiativa legislativă recunoaște necesitatea, rolul și potențialul impact al educației media și digitale într-o societate în care mediul informațional, offline și online, impune dezvoltarea unor competențe specifice, indispensabile formării cetățenilor.
O asumare explicită este necesară
Educația media și digitală are nevoie de reglementări clare, care să completeze și să susțină eforturile societății civile – în prezent, aproape singurul furnizor consistent de expertiză și resurse în acest domeniu.
Educația media își revendică o identitate distinctă în legislație, prin conținuturi și abordări specifice, esențiale pentru formarea unui cetățean capabil să navigheze media.
Actuala Lege a educației privește competențe de educație media și digitală mai degrabă la intersecția cu unele domenii educaționale deja existente. Astfel, aceasta se corelează cu educația pentru sănătate, prin promovarea bunăstării în mediul online (digital wellbeing); cu educația juridică, prin explorarea drepturilor omului, în special a libertății de exprimare; cu educația tehnologică, prin formarea competențelor necesare interacțiunii eficiente și responsabile cu mediul digital; cu educația civică, prin stimularea cetățeniei democratice active și responsabile; cu educația pentru egalitate de șanse, prin conștientizarea și gestionarea prejudecăților personale; cu educația etică, prin aprofundarea aspectelor legate de drepturile de autor; și cu educația pentru securitate cibernetică, prin însușirea unor principii de siguranță online și protecția datelor personale.
Susținem abordarea transversală, integrată în trunchiul comun
Susținem abordarea transversală a educației media și digitale ca temă integrată în disciplinele din trunchiul comun, adaptată specificului fiecărei discipline, pentru o inserare firească și funcțională.
Recomandările UNESCO privind alfabetizarea media și informațională indică necesitatea prezenței educației media în discipline umaniste (limba și literatura română, limbi moderne, istorie, științe sociale), dar și în educație civică, tehnologie și științe exacte. Beneficiile unei abordări transversale includ:
- contextualizarea informațiilor și dezvoltarea gândirii critice;
- adaptarea la realitățile digitale (diferențierea informației verificate de dezinformare/manipulare);
- responsabilitate civică și reziliență la propagandă și manipulare.
Aceste direcții sunt aliniate și cu profilul absolventului (analiza critică a mesajelor, înțelegerea limbajului și codurilor media, utilizarea tehnologiilor digitale pentru acces și prelucrare, producere responsabilă de conținut, înțelegerea impactului social al mediilor).
Există practici validate în România
Abordarea transversală este pilotată prin Programul de Educație Media, dezvoltat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), care a format peste 1.500 de profesori de gimnaziu și liceu pentru integrarea educației media în disciplinele lor, inclusiv prin sugestii metodologice și exemple concrete de activități. CJI a dezvoltat resurse dedicate (ghid de bune practici; ghid de infuzare pentru Limba și literatura română, clasa a IX-a) și a sprijinit analiza programelor școlare pentru identificarea punctelor de integrare.
Educația media trebuie să acopere întregul spectru K–12, nu doar nivelurile gimnazial și liceal
Susținem includerea educației media pentru toate ciclurile învățământului preuniversitar, având în vedere vârsta tot mai mică la care copiii intră în contact cu mediile digitale și cu mesaje potențial nocive sau manipulative.”
Ce propune proiectul legislativ anunțat săptămâna aceasta
Proiectul propus de deputatul Ionuț Stroe prevede programe de formare inițială și continuă pentru cadrele didactice care se acoperi această disciplină, iar cursurile vor fi finanțate din bugetul de stat.
Dacă proiectul va fi aprobat în varianta inițială, disciplina ar fi introdusă ca disciplină obligatorie în trunchiul comun. Potrivit documentului, aceasta va fi „structurată progresiv pe niveluri de învățământ” și va urmări dobândirea de către elevi a mai multor competențe, în funcție de ciclul de studii pe care îl urmează, transmite Agerpres.
Pentru elevii de gimnaziu, important este ca aceștia să dobândească abilități de „analiză critică elementară a mesajelor media, recunoașterea structurilor narative și vizuale utilizate în comunicarea publică, identificarea informațiilor eronate sau distorsionate, înțelegerea algoritmilor de vizibilitate în mediul digital, precum și însușirea regulilor de siguranță online, protecția datelor personale și gestionarea identității digitale”.
În ceea ce privește elevii de liceu, competențele vizate sunt „interpretare şi evaluare a mesajelor media, aplicarea instrumentelor de analiză critică în contexte sociale şi civice, investigarea fenomenelor de comunicare digitală cu impact public, evaluarea etică a conţinutului digital şi a comportamentelor din mediul virtual, înţelegerea riscurilor cibernetice şi a responsabilităţilor civice în mediul digital, precum şi realizarea de proiecte digitale integrate, se menţionează în textul proiectului”.
Foto: © Rawpixelimages | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Mihai Peticilă
Redacția
Alexa Stănescu
Diana Ghimiși