O educatoare din București, candidată la examenul național de definitivare în învățământ 2026, a vorbit despre birocrația din grădinițe și a afirmat că a stat „peste program până la 5, chiar 6 seara”. Profesoara pentru educație timpurie a spus că „ar trebui să ne ocupăm mai mult de copii”. Declarațiile au fost făcute pentru TVR Info.
- Marți, 14 iulie, a avut loc proba scrisă a examenului național de definitivare în învățământ 2026, potrivit calendarului oficial. Proba scrisă a examenului a durat 4 ore, între orele 9 și 13.
- Ministerul Educației și Cercetării a anunțat că 9.269 de candidați au susținut proba scrisă din cadrul examenului național de definitivare în învățământ 2026. Aceștia reprezintă 96,4% dintre cei 9.615 candidați care aveau drept de participare.
„Birocraţia asta ne ocupă atât timp, ar trebui să ne ocupăm mai mult de copii. Eu una am rămas şi peste program până la 5, chiar 6 seara. Asta ne omoară cel mai mult”, a spus educatoarea.
O altă educatoare a vorbit, pentru TVR Info, despre subiectele de la definitivat 2026:
„Eu am dat examenul pentru educatoare. Am rezolvat toate subiectele şi la partea de literatură a fost o lucrare care mie mi-a plăcut şi o ştiam chiar cel mai bine şi atunci a fost puţin noroc, dar şi învăţat mult.”
Primele rezultate la Definitivat 2026, pe 21 iulie
Primele rezultate vor fi afișate pe 21 iulie, atât în centrele de examen, cât și pe site-ul dedicat examenului.
Contestațiile pot fi depuse în aceeași zi, până la ora 20:00, și pe 22 iulie, până la ora 12:00. Acestea pot fi transmise și online, la adresele de e-mail comunicate de inspectoratele școlare.
Rezultatele finale vor fi afișate pe 27 iulie, iar validarea acestora prin ordin al ministrului este programată în perioada 30 iulie – 18 august 2026.
Ce este definitivarea în învățământul preuniversitar?
Concursul de definitivat reprezintă un examen de intrare și avansare în cariera didactică. Examenul poate fi susținut de cadrele didactice care au cel puțin un an vechime în învățământ și este obligatoriu pentru obținerea gradelor didactice. Procedura de acordare a definitivării și a titlului de profesor cu drept de practică în învățământul preuniversitar reprezintă recunoașterea competențelor necesare pentru exercitarea profesiei didactice.
Amintim că, potrivit Legii învățământului preuniversitar 198/2023, examenul de Definitivat se organizează în condițiile Legii educației naționale nr. 1/2011 până în anul școlar 2027-2028:
Art. 248 – „(6) Examenul de definitivat, concursul național de ocupare a posturilor didactice de predare și obținerea gradelor didactice II și I se organizează în condițiile stabilite în Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, până în anul școlar 2027-2028 inclusiv.”
În prezent, examenul naţional de definitivare în învăţământ cuprinde:
- etapa I, eliminatorie – realizată de către inspectoratele şcolare în perioada stagiului practic cu durata de un an şcolar şi constând în evaluarea activităţii profesionale la nivelul unităţii de învăţământ, evaluarea portofoliului profesional personal şi în susţinerea a cel puţin două inspecţii la clasă;
- etapa a II-a, finală – realizată la finalizarea stagiului practic cu durata de un an şcolar şi constând într-o examinare scrisă, pe baza unei tematici şi a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educaţiei, pentru fiecare specialitate în parte.
Cadrele didactice care promovează examenul de definitivat dobândesc titlul de profesor cu drept de practică în învăţământul preuniversitar.
Cadrelor didactice angajate cu contract de muncă pe o perioadă determinată, care au promovat examenul de definitivare în învăţământ, li se poate asigura continuitatea pe postul didactic/catedra ocupat(ă), prin hotărârea consiliului de administraţie din unitatea de învăţământ respectivă, în condiţiile legii.
Persoanele care nu promovează examenul de definitivare în învăţământ, în condiţiile prezentului articol, pot fi angajate în sistemul naţional de învăţământ preuniversitar numai pe perioadă determinată, cu statut de profesor debutant.
Despre birocrație
Profesorii nu pot fi și consilieri, și asistenți sociali, și administratori IT în același timp. „Dacă vrem cu adevărat să ajutăm școala, ar trebui să ne punem problema unui corp administrativ”, a declarat Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, la PrimaTV, pe 7 mai.
În octombrie 2024, Edupedu.ro a lansat un apel public către toate instituțiile din Educație și către Guvernul României: Lăsați profesorii să fie profesori! Calitatea actului didactic și calitatea învățării nu crește prin amplificarea corvoadei birocratice de pe umerii profesorilor, ci din contră.
Profesoara Florina Rogalski este de părere că „foarte mulți oameni din inspectorate și din Ministerul Educației creează această birocrație, ca să-și justifice locurile lor acolo”. Declarațiile au fost făcute la emisiunea InfoEdu de la TVR Info.
Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației, a declarat la Prima TV, în emisiunea Viitor pentru România cu Nicoleta Călugăreanu, că „nu o să putem renunța de tot la documente într-o școală”, „este iluzoriu”.
Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a spus, referitor la activitatea profesorilor, că „nu mai contează cât de bun ești în fața elevilor, contează cât de multe hârtii poți să aduni pentru a obține ceva în plus la salariu”.
Profesorii nu sunt nici juriști, nici avocați, dar trebuie să semneze pentru dosare de burse și tichete sociale, lucruri la care nici nu se gândeau când s-au hotărât să lucreze în școală – este apelul unui profesor la autorități să debirocratizeze munca cadrelor didactice.
O directoare de școală a trimis adresa redactie@edupedu.ro o propunere ce vizează „nevoia unui post în plus in cadrul direcțiunii”.
„Ceea ce se vede foarte clar, din punctul meu de vedere, este nevoia unui post în plus in cadrul direcțiunii. Se pare ca acest Minister, care trimite aceste directive, are nevoie sa realizeze că un post în plus (= niște bani în plus alocați către educație…) ar ajuta procesul de predare și implicit întreg procesul educațional. O funcție intermediară între director, secretară și profesori, o funcție care să nu fie făcută de profesori în plus, deoarece secretarele sunt deja peste cap de hârtii”, se arată în propunerea cadrului didactic.
Amintim apelul lansat la începutul anului școlar 2024-2025 de către cercetătoarea Thea Ionescu, coordonatoarea grupului Cogniţie Ancorată din Laboratorul de Psihologia Dezvoltării al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. „Pe umerii profesorilor este un pic prea mult. Nu poate același om să se pregătească și pentru clasă, să organizeze și Săptămâna Verde, și Școala Altfel, să fie și diriginte, să gestioneze și integrarea copiilor cu nevoi speciale în clasă, să facă întruna tabele și să predea pasionat”, a declarat aceasta, într-un amplu interviu acordat Edupedu.ro despre modul în care învață copiii și condițiile de lucru ale profesorilor de astăzi.
Foto: © Katarzyna Bialasiewicz | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.