Elevii și părinții acuză Ministerul Educației și inspectoratele că legitimează „subfinanțarea învățământului”, după prima ședință a noului Consiliul pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar

12.211 vizualizări
bani, monede
Foto: Pexels.com
Elevii și părinții acuză Ministerul Educației și inspectoratele școlare că legitimează „subfinanțarea învățământului preuniversitar, votând pentru creșterea doar cu 4,5% a costului alocat bunurilor și serviciilor, în raport cu 13,5% – coeficientul dedicat resursei umane din învățământ”. Reacția Consiliului Național al Elevilor și al Federației Asociațiilor de Părinți vine după ce astăzi a avut loc prima ședință a noului Consiliul pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar.

Consiliul are un rol cheie în finanțarea școlilor, fiindcă stabilește în fiecare an costul standard per elev pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră, profil, specializare în parte.

„Ne aflăm în continuare în incapacitatea de a stabili un cost standard per elev care să contribuie la creșterea calității din mediul educațional, întrucât Legea bugetului de stat a fost aprobată înainte de întrunirea CNFIP. În continuare, opinia partenerilor sociali a fost în minoritate față de ceea ce s-a susținut prin linia politică, fapt care a permis menținerea unui sistem subfinanțat. Dorim creșterea reală și sustenabilă a bugetului destinat Educației, astfel încât părinții și elevii să nu fie nevoiți să o suplimenteze prin metode ilicite, precum fondul școlii”, se arată într-un comunicat semnat de Consiliul Național al Elevilor și de Federația Asociațiilor de Părinți.

Comunicatul integral al Consiliului Național al Elevilor:

„Consiliul Național al Elevilor și Federația Națională a Asociațiilor de Părinți din Învățământul Preuniversitar condamnă, cu fermitate, modul în care s-a desfășurat ședința Consiliului pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar (CNFIP) din 14 ianuarie, în cadrul căruia reprezentanți ai Ministerului Educației și Cercetării și reprezentanți ai inspectoratelor școlare județene au legitimitat subfinanțarea învățământului preuniversitar, votând pentru creșterea doar cu 4,5% a costului alocat bunurilor și serviciilor, în raport cu 13,5% – coeficientul dedicat resursei umane din învățământ.

De asemenea, ne manifestăm regretul asupra modului de organizare a întrunirii acestui for – practic, a fost vorba de un vot formal, care nu permitea plierea finanțării de bază pe nevoile reale din sistemul educațional.

Ne aflăm în continuare în incapacitatea de a stabili un cost standard per elev care să contribuie la creșterea calității din mediul educațional, întrucât Legea bugetului de stat a fost aprobată înainte de întrunirea CNFIP. În continuare, opinia partenerilor sociali a fost în minoritate față de ceea ce s-a susținut prin linia politică, fapt care a permis menținerea unui sistem subfinanțat. Dorim creșterea reală și sustenabilă a bugetului destinat Educației, astfel încât părinții și elevii să nu fie nevoiți să o suplimenteze prin metode ilicite, precum fondul școlii.

Mai mult decât atât, considerăm că la ședință trebuia să fie prezent și un reprezentant al Ministerului Finanțelor Publice, care să explice reprezentanților categoriilor sociale implicate în actul educațional de ce în Legea bugetului de stat nu se regăsește finanțarea complementară destinată școlilor, prin sume defalcate din TVA. Reprezentanții elevilor și părinților sunt profund dezamăgiți de modul în care s-a desfășurat această întrunire lipsită de un fond real și a modului în care se organizează finanțarea de bază pentru Educație, în general.

‘Aș fi vrut să am ocazia să fac o poză tuturor membrilor CNFIP care au legitimat creșterea doar cu 4,5% a costului privind bunurile și serviciile și să le-o trimit tuturor elevilor și profesorilor care nu au cu ce să scrie pe tablele din clase’. – Antonia-Laura Pup, președintele Consiliului Național al Elevilor.

‘Din păcate, ședința de astăzi este o situație de deja-vu, una în care societatea civilă nu are posibilitatea să definească un cost standard real care să ajute la dezvoltarea sistemului educațional’. – Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți din Învățământul Preuniversitar”.

Citește și:

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Un bacalaureat care “să verifice competențele de bază la toate disciplinele, cel puțin din trunchiul comun”, menționat ca soluție de ministrul Cîmpeanu / În prezent, trunchiul comun include peste 10 materii în fiecare an, inclusiv Religia

“Un bacalaureat adaptat, care să verifice competențele de bază, dar să verifice competențele de bază la toate disciplinele, cel puțin din trunchiul comun, alături de posibilitatea de a-și manifesta fiecare…
Vezi articolul

Sindicatele așteaptă întâlnirea de vineri cu premierul Ciucă, după greva de avertisment. Nistor, FSE: Următoarea formă de protest poate fi greva generală / Meseria aceasta nu are nici un fel de căutare, nu poți vorbi de motivație când debutantul intră în sistem cu 2.250 de lei

„Nu am pus un termen limită, dar asta nu înseamnă că termenul de așteptare este unul foarte lung. Următorul pas poate fi greva generală”, a spus liderul Federației Sindicatelor din…
Vezi articolul
Ministrul Sorin Cîmpeanu susține că eliminarea burselor de merit elevilor de clasa a V-a este "un exemplu de fake news", pentru că se acordă burse de studiu

VIDEO Ministrul Sorin Cîmpeanu neagă realitatea și acuză jurnaliștii acreditați la Guvernul României că emit „fake news”. Susține că eliminarea burselor de merit elevilor de clasa a V-a este „un exemplu de fake news”, pentru că se acordă burse de studiu

Întrebat la un briefing de presă, în urma ședinței de Guvern de astăzi, cum justifică eliminarea bursei de merit pentru elevii de clasa a V-a pe care o prevede cel…
Vezi articolul
Foto: Pexels/ Cottonbro

REPORTAJ Cei care nu mai pleacă. „În urmă cu câteva săptămâni ne-ar fi luat mințile orice nimic. Întârzierea unui Bolt la comandă, mâncarea rece dintr-un restaurant, un nasture rupt la palton sau frigul de afară. (…) Acum nu mai avem nimic. Nici țară, nici casă, nici familie”

Peste 500.000 de refugiați au intrat în România de la începutul războiului, majoritatea femei și copii. Cei mai mulți în tranzit. Alungați de război, cu câte o valiză și câteva…
Vezi articolul