Fostul președinte Emil Constantinescu reacționează în scandalul desființării Universității din Cahul, desființare propusă de ministrul Educației din Republica Moldova și aflată pe masa discuțiilor Guvernului de la Chișinău. „Mă pronunţ împotriva desfiinţării Universităţii de Stat ‘Bogdan Petriceicu Haşdeu’ din Cahul”, anunță Constantinescu, într-o rară luare de poziție remisă presei.
Emil Constantinescu explică într-un comunicat remis Edupedu.ro modalitatea concretă de înființare a Universității din Republica Moldova: „Înfiinţarea Universităţii din Cahul, ca filială a Universităţii ‘Dunarea de Jos’ din Galaţi, a fost rezultatul protocolului de colaborare dintre Ministerul Educaţiei Naţionale din România şi Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei din Republica Moldova pentru anul de învăţământ 1999/2000, semnat la 6 mai 1999. […] Desfiinţarea Universităţii din Cahul nu este o problemă unilaterală, ea este a tuturor celor implicaţi […]. Ea implică responsabilitatea partenerilor statali, întrucât are la bază angajamente internaţionale bi- şi trilaterale, asumate în 1997 de preşedinţii României, Republicii Moldova şi Ucrainei, în cadrul colaborării euroregionale la Dunărea de Jos, consultările reciproce fiind esenţiale”
„Înfiinţarea Universităţii din Cahul a avut loc în timpul mandatului meu prezidenţial, ca o consecinţă directă a Trilateralei România-Republica Moldova-Ucraina”, spune Emil Constantinescu.
„Acest angajament strategic trilateral, salutat imediat de vicepreşedintele SUA, Al Gore, şi de liderii Uniunii Europene viza asigurarea unei zone de securitate şi stabilitate; consolidarea unităţii statale şi a suveranităţii Republicii Moldova, susţinerea culturală şi umanitară a comunităţilor româneşti, prin respectarea standardelor europene în materie”, afirmă fostul lider de la Cotroceni.
Constantinescu anunță că alătură apelului lansat de Ioan Aurel Pop – preşedintele Academiei Române, prezidiului Academiei de Ştiinţe a Moldovei, rectorului Universităţii din Bucureşti – Marian Preda și consilierului de stat pentru Românii de pretutindeni în perioada 1998-2000, Antonie Popescu, „de a ‘identifica, prin dialog şi cooperare instituţională, soluţii constructive şi eficiente pentru asigurarea continuităţii procesului de dezvoltare sustenabilă’ şi a autonomiei Universităţii de Stat ‘Bogdan Petriceicu Haşdeu’ din Cahul”.
Declaraţia integrală a lui Emil Constantinescu, preşedintele României 1996-2000, în susţinerea autonomiei Universităţii din Cahul:
„Am urmărit cu amărăciune şi îngrijorare dezbaterile generate de posibilitatea desfiinţării Universităţii de Stat ‘Bogdan Petriceicu Haşdeu’ din Cahul.
Consecvent cu activitatea şi poziţiile exprimate în calitate de rector al Universităţii din Bucureşti şi preşedinte al Consiliului Naţional al Rectorilor (1992-1996), de preşedinte al României (1996-2000), consider că este de datoria mea să exprim o poziţie publică în această dezbatere pentru că înfiinţarea Universităţii din Cahul a avut loc în timpul mandatului meu prezidenţial, ca o consecinţă directă a Trilateralei România-Republica Moldova-Ucraina, pe care am iniţiat-o şi am instituţionalizat-o împreună cu preşedinţii Petru Lucinschi şi Leonid Kucima la Izmail, în iulie 1997.
Acest angajament strategic trilateral, salutat imediat de vicepreşedintele SUA, Al Gore, şi de liderii Uniunii Europene viza asigurarea unei zone de securitate şi stabilitate; consolidarea unităţii statale şi a suveranităţii Republicii Moldova, susţinerea culturală şi umanitară a comunităţilor româneşti, prin respectarea standardelor europene în materie; cooperarea transfrontalieră; sprijinirea conectării Republicii Moldova şi Ucrainei la diferite forme de cooperare regională din Europa Centrală şi de Sud – Est.
Constituirea Euroregiunilor Dunărea de Jos şi Prutul Superior în urma acordurilor semnate de preşedinţii României, Republicii Moldova şi Ucrainei a urmărit, în egală măsură, crearea unui spaţiu cultural, ştiinţific şi educaţional comun. În acelaşi scop, prin eforturile Departamentului Românilor de Pretutindeni din Guvernul României a fost înfiinţat, în anul 1998, Centrul ‘Eudoxiu Hurmuzachi’, condus de eminentul profesor al Universităţii din Bucureşti Dan Sluşanschi, care a oferit burse de studii pentru tineri din Basarabia şi Bucovina.
Înfiinţarea Universităţii din Cahul, ca filială a Universităţii ‘Dunarea de Jos’ din Galaţi a fost rezultatul protocolului de colaborare dintre Ministerul Educaţiei Naţionale din România şi Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei din Republica Moldova pentru anul de învăţământ 1999/2000, semnat la 6 mai 1999.
Susţin continuarea proiectului strategic al trilateralei România-Republica Moldova- Ucraina de către actualele autorităţi statale şi salut proiectul unei Camere de Comerţ şi Industrie trilaterale, dar atrag atenţia asupra importanţei menţinerii şi dezvoltării proiectelor culturale şi educaţionale comune.
Desfiinţarea Universităţii din Cahul nu este o problemă unilaterală, ea este a tuturor celor implicaţi: forurile de conducere a instituţiei, autorităţile de resort din învăţământul superior, studenţi, profesori, alumni, organizaţii neguvernamentale şi cetăţeni. Ea implică responsabilitatea partenerilor statali, întrucât are la bază angajamente internaţionale bi- şi trilaterale, asumate în 1997 de preşedinţii României, Republicii Moldova şi Ucrainei, în cadrul colaborării euroregionale la Dunărea de Jos, consultările reciproce fiind esenţiale.
Protocolul de colaborare din 6 mai 1999, semnat de miniştrii Educaţiei din România şi Republica Moldova, prevedea la articolul 6: Cele două părţi vor sprijini colaborarea directă dintre instituţiile de învăţământ superior şi dintre institutele de cercetare din domeniul învăţământului, precum şi dintre şcoli şi inspectorate şcolare teritoriale. Universităţile din România şi Republica Moldova vor deschide filiale în celălalt stat cu sprijinul ministerelor de resort. În acest scop părţile vor sprijini înfiinţarea unei universităţi la Cahul, ca filială a Universităţii ‘Dunărea de Jos’ din Galaţi.
Protocolul din 1998 de colaborare dintre Ministerul Educaţiei Naţionale din România şi Ministerul Educaţiei şi Ştiinței al Republicii Moldova pentru anul de învăţământ 1998/1999, semnat la Chişinău, publicat în M.Of. 455 din 27 noiembrie 1998 a prevăzut, de asemenea, colaborarea la nivelul un consiliu consultativ al rectorilor universităţilor din România şi Republica Moldova (articolul 21): ‘Părţile vor sprijini crearea Consiliului comun al rectorilor din România şi Republica Moldova. Consiliul comun al rectorilor se va întruni de 4 ori pe an, alternativ, în România şi, respectiv, în Republica Moldova’.
Mă alătur apelului preşedintelui Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop, Prezidiului Academiei de Ştiinţe a Moldovei, rectorului Universităţii din Bucureşti, prof.dr. Marian Preda, consilierului de stat pentru Românii de pretutindeni în perioada 1998-2000, Antonie Popescu, de a ‘identifica, prin dialog şi cooperare instituţională, soluţii constructive şi eficiente pentru asigurarea continuităţii procesului de dezvoltare sustenabilă’ şi a autonomiei Universităţii de Stat ‘Bogdan Petriceicu Haşdeu’ din Cahul.
Mă pronunţ împotriva desfiinţării Universităţii de Stat ‘Bogdan Petriceicu Haşdeu’ din Cahul şi în calitatea mea de preşedinte fondator al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului. Institutul nostru are un acord de cercetare ştiinţifică cu Universitatea din Cahul, în cadrul căruia suntem parteneri într-un important proiect regional, ‘Oraşe porturi în regiunea danubiano-pontică. O istorie milenară între război şi pace’, derulat împreună cu universităţi şi institute de cercetare din Bulgaria, Serbia, Grecia, Turcia şi Austria.
În vara anului 2025, Universitatea din Cahul a organizat conferinţa internaţională ‘Perspectivele şi problemele integrării în spaţiul european al cercetării şi educaţiei’, în parteneriat cu Universitatea ‘Dunărea de Jos’ din Galaţi, Muzeul Brăilei ‘Carol I’, Mariupol State University, Izmail State Humanitarian University şi Institutul de Cercetări Juridice ‘Acad. Andrei Rădulescu’ al Academiei Române, la care au participat şi cercetători ai Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului. Conferinţa a reunit peste 250 de cercetători din Republica Moldova, România şi Ucraina, care au analizat evoluţiile recente în cercetare şi educaţie, precum şi dinamica complexă a integrării europene.
Consider că Universitatea de Stat ‘Bogdan Petriceicu Haşdeu’ din Cahul poate fi sprijinită în continuare printr-o propunere concretă de întărire, nu de lichidare a personalităţii juridice sau de diminuare a autonomiei, de Guvernul de la Chişinău şi de Guvernul de la Bucureşti, având în vedere rolul misionar în educaţie, ştiinţă şi cultură pe care l-a îndeplinit în Euroregiunea Dunărea de Jos şi pe care îl poate continua cu succes şi în viitor.”
Informații de background
Amintim că ministrul Educației din Republica Moldova, Dan Perciun, a propus – argumentând public exclusiv pe rațiuni economice – desființarea Universității din Cahul. Instituția de învățământ superior din Republica Moldova este înfrățită cu Universitatea Dunărea de Jos din Galați a cărei extensie a fost la înființare, iar Perciun dorește absorbirea ei de către Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM).
Universitatea de Stat din Cahul a fost înființată în 1998 sub președinția lui Emil Constantinescu printr-o OUG ca extensie universitară a Universității „Dunărea de Jos” din Galaţi, potrivit Libertatea. Argumentând decizia prin rațiuni economice și ca parte a reformei universitare începute în Moldova, Perciun vrea ca Universitatea din Cahul să fie absorbită de Universitatea Tehnică a Moldovei.
Propunerea de desființare a Universității de Stat din Cahul este sprijinită de președinta Maia Sandu, susține Libertatea, însă a stârnit proteste în rândul societății civile din Republica Moldova, iar o petiție semnată de primar, autorități locale și profesori din Republica Moldova cere guvernului moldovean să renunțe la inițiativa de a desființa Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul.
De remarcat că în urmă cu 4 luni, același Minister al Educației din Republica Moldova lăuda performanțele Universității din Cahul, pe care acum o desființează pentru a fi absorbită de o altă universitate. „Pentru prima dată în ultimii patru ani, Universitatea de Stat «Bogdan Petriceicu Hasdeu» din Cahul a atins un număr record de studenți, depășind 1000 de persoane. […] Instituția devine tot mai atractivă pentru tineri, mai ales pentru cei din regiunea de sud a țării, grație modernizărilor care s-au produs aici în ultima perioadă. Studenții și cadrele didactice spun că aceste schimbări le oferă oportunitatea de a lucra în săli renovate și dotate cu echipamente și utilaje de ultimă generație. Universitatea a beneficiat de investiții de peste 453 de mii de euro alocate în cadrul Proiectului «Învățământul Superior din Moldova», implementat de Ministerul Educației și Cercetării și finanțat de Banca Mondială. Resursele au fost utilizate pentru a crea laboratoare, pentru a achiziționa tehnologii informaționale, dar și pentru a extinde oferta educațională în conformitate cu cerințele pieței muncii”, anunța pe 7 octombrie 2025 Ministerul Educației și Cercetării condus de Dan Perciun, potrivit G4Media.ro.
Perciun declarase în iulie anul trecut că unul dintre obiectivele sale este depășirea României la rezultatele testelor PISA din 2029, iar în urmă cu 2 zile a lansat campania națională „Învață în Moldova”, cu scopul de a determina absolvenții de liceu să urmeze facultatea în Republica Moldova. „Obiectivul nostru este clar: până în anul universitar 2028–2029, 7 din 10 absolvenți de liceu să aleagă să studieze acasă, în Republica Moldova”, anunță Dan Perciun pe contul său de Facebook.
În decembrie 2025, Perciun afirma în apărarea desființării Universității din Cahul prin absorbirea ei de către UTM că „este o încercare de a răspunde unei mari provocări cu care se confruntă universitatea astăzi, există un declin demografic, numărul studenților va scădea dacă lucrurile vor continua așa cum sunt, au o concurență mare din partea universității din Galați care răpește studenții noștri”.
Citește și:
Mircea Miclea, despre controversata absorbție a Universității din Cahul: Nu folosește nimănui o fuziune rapidă, care e făcută fără a ține cont de context și de constrângeri. Se deteriorează performanța academică, calitatea vieții academice
Academia din Republica Moldova reacționează la propunerea ministrului Perciun de desființare a Universității din Cahul, înfrățită cu Universitatea Dunărea de Jos din Galați, și le cere ministerelor și consiliilor rectorilor din Moldova și România „asigurarea continuității” unui „spațiu cultural, științific și educațional comun”
Rectorul Universității din București, Marian Preda, despre motivele tentativei de desființare a Universității din Cahul: Decizia ministrului de a comasa cele două universități dă impresia că recompensează cedarea mandatului de deputat pentru un coleg de partid
Proteste în Republica Moldova față de intenția guvernului de desființare a Universității din Cahul, înfrățită cu Universitatea Dunărea de Jos din Galați
Diana Ghimiși
Alexa Stănescu
R.P.