Este clar că programele de formare pentru profesori nu produc efectele pe care noi le așteptăm, spune directoarea Andreia Bodea: Eu am colegi tineri care nu au simțit că aceste cursuri le-au folosit realmente

Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național „I. L. Caragiale” din București, a vorbit despre programele de formare pentru profesori și a spus că „este clar că ele nu produc efectele pe care noi le așteptăm”. „Eu am colegi tineri – unii mai sunt în școală, unii nu mai sunt – care au urmat aceste cursuri și care nu au simțit că aceste cursuri le-au folosit realmente”, a precizat aceasta. Declarațiile au fost făcute la emisiunea InfoEdu de la TVR Info.

„Eu nu am făcut, în primii ani de predare, cursuri de formare, că nu erau, dar pe mine m-au format trei profesoare excepționale. Și mi-am dat seama ce puțin știu în zona didacticii, în zona metodicii, dar m-au învățat, m-au luat la ore. Concret, au venit ele la orele mele, am discutat orele, dar mult timp”, a spus Andreia Bodea.

Diana Dumitrașcu, moderatoare: Cum se întâmplă acum? Intri și ești singur în această situație?

Andreia Bodea: La Caragiale nu ești singur, pentru că șefii de catedră și colegii sunt primitori și fac treaba asta, dar nici ei nu o mai pot face la nivelul la care s-au făcut lucrurile cu mine, de exemplu. Nu mai au timp, sunt copleșiți. Deci, birocrația în școli s-a înmulțit, s-a înmiit, față de momentul la care am intrat eu în învățământ. Nu mai au timp să devină niște mentori pentru tinerii profesori care intră în școală, nu mai au timp, au obosit, nu mai au energie, au teancuri de hârtii de făcut.

Diana Dumitrașcu, moderatoare: Prin programele de formare care există, ce se întâmplă acolo la acele programe? Sunt doar niște cursuri cu numele?

Andreia Bodea: Nu toate sunt niște cursuri cu numele. Unele costă foarte mult, da, unele nu costă, dar este clar că ele nu produc efectele pe care noi le așteptăm. Este clar că nu le produc. Eu am colegi tineri – unii mai sunt în școală, unii nu mai sunt – care au urmat aceste cursuri și care nu au simțit că aceste cursuri le-au folosit realmente. (…) Bun, cursuri minunate, tot ce vreți. Trebuie să stea un profesor bun și să-l îndrume. Și se făcea lucrul ăsta. Nu se mai face, pentru că nu mai este timp.

Diana Dumitrașcu, moderatoare: Dar profesorul bun are și el cursuri. Când să stea lângă cel tânăr?

Andreia Bodea: Aici este și problema.

Diana Dumitrașcu, moderatoare: Și atunci vedeți, ca soluție, degrevarea profesorului cu experiență de un număr de ore, în așa fel încât să poată să stea lângă cei tineri?

Andreia Bodea: Categoric. Bineînțeles că eu văd asta ca o soluție, dar acel profesor ar trebui să fie degrevat de o mulțime de alte lucruri. Dar atâta vreme cât eu intru în facultatea de limbi străine fără să dau probă orală de limbă străină, atâta vreme cât înainte de examenele de definitivat și de titularizare, când se fac inspecții – că trebuie să faci o inspecție la clasă – și vin în diverse școli, îmi spun colegii mei «la limba germană nu au putut preda în germană» și el se înscrie la examenul de definitivat peste câteva luni, despre ce vorbim? Gap-ul este foarte mare. Nu devii profesor bun peste noapte, nu se poate lucrul ăsta. Și nu devii nici după ce ai terminat un curs și nici după ce ai terminat cinci cursuri.

Informații de context

Evidența participării profesorilor la cursuri și programe de formare continuă se află printre aspectele urmărite în cadrul inspecțiilor școlare din județul Dolj, an școlar 2025-2026.

Unul dintre punctele slabe identificate de Inspectoratului Școlar al Municipiului București se referă la interesul scăzut al unor cadre didactice pentru formarea continuă, potrivit unui document publicat pe site-ul instituției. Este vorba despre planul managerial pentru anul școlar 2025-2026.

Profesorii sunt obligați să participe cel puțin o dată la 2 ani la cel puțin un program de formare continuă acreditat, conform unui plan stabilit la nivelul unității de învățământ. Din anul școlar 2025-2026, comisia pentru formare și dezvoltare în cariera didactică monitorizează respectarea condiției de formare, potrivit unui document al Ministerului Educației și Cercetării. Este vorba despre procedura specifică nr. 31140/22/09.2025 privind operaționalizarea reglementărilor metodologice aplicabile pentru verificarea îndeplinirii condiției de formare în cariera didactică.

Nicoleta Briciu, director al Casei Corpului Didactic București, a declarat că „formarea continuă nu trebuie să fie o obligație”. „Degeaba mergem la un curs, degeaba ne luăm atestatul, degeaba creăm dosare, da, care atestă că avem acele competențe, dacă acele competențe nu se reflectă în ceea ce noi facem în fiecare zi în clasă, cu elevii noștri, adaptat la contextul în care ne aflăm”, a afirmat aceasta. Declarațiile au fost făcute la lansarea raportului Teaching Compass 2025 – busola predării.

Anul trecut, un învățător a declarat pentru Edupedu.ro, sub protecția anonimatului, că sunt multe cazuri în care profesorii își plătesc singuri cursurile de formare și perfecționare. „Aici depinde fiecare școală cum se gestionează, ce fonduri alocă pentru asta”, a precizat profesorul pentru învățământ primar.

Ce prevede legea educației 198/2023 despre formarea continuă a personalului didactic

„Articolul 188 – (1) Pentru personalul didactic, formarea continuă este un drept și o obligație.

(2) Tipul programelor pentru dezvoltare în cariera didactică, asigurarea calității programelor și sistemul de acumulare a creditelor se reglementează prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației, la propunerea CNFDCD.

(3) Distribuția numărului de credite ECTS obținut, începând cu numărul minim, va respecta următoarele criterii:

a) minimum 5 credite ECTS vor respecta competențele prioritare prevăzute în planul național de formare continuă în cariera didactică. Acestea sunt finanțate prin programe naționale, din bugetul CCD sau, după caz, din finanțarea specială a unităților de învățământ pentru cheltuieli privind perfecționarea pregătirii profesionale a personalului didactic și didactic auxiliar, pentru implementarea politicilor și strategiilor Ministerului Educației;

b) minimum 5 credite ECTS vor respecta prioritățile la nivel școlar sau, după caz, local, în conformitate cu cartografierea periodică a nevoilor de formare la nivelul județului, realizată de CCD, sau, după caz, în funcție de nevoile de formare continuă ale personalului didactic identificate la nivelul CFDCD. Acestea sunt finanțate din bugetul CCD sau, după caz, din finanțarea de bază a unităților de învățământ pentru cheltuieli cu pregătirea profesională, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale;

c) maximum 5 credite ECTS vor fi la decizia cadrului didactic. Acestea pot fi finanțate din bugetul CCD sau, după caz, din finanțarea de bază a unităților de învățământ pentru cheltuieli cu formarea continuă, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale.

(4) Evaluarea rezultatelor învățării programelor de formare continuă și procedura-cadru de finanțare se stabilesc prin metodologie, aprobată prin ordin al ministrului educației, la propunerea CNFDCD.

(5) Obținerea prin studiile corespunzătoare a unei noi specializări didactice, diferite de specializarea curentă, se consideră formare continuă.

(6) Pe lângă una sau mai multe specializări, cadrele didactice pot dobândi competențe didactice, pentru disciplinele din același domeniu fundamental cu domeniul licenței, prin programe de formare a adulților.

(7) Personalul didactic din învățământul preuniversitar este obligat să participe cel puțin o dată la 2 ani la cel puțin un program de formare continuă acreditat, conform unui plan stabilit la nivelul unității de învățământ, pe baza analizei nevoilor de formare elaborată de CNFDCD.

(8) Programele de conversie profesională postuniversitare pentru cadre didactice sunt organizate de instituțiile de învățământ superior. Acestea se desfășoară în baza unor norme metodologice specifice, adoptate prin ordin al ministrului educației.

(9) Cheltuielile pentru formarea continuă a personalului didactic de predare din învățământ preuniversitar sunt suportate de către angajator, din sume alocate de la bugetul de stat sau din alte surse de finanțare, conform legii, cel puțin pentru obținerea numărului minim de credite ECTS prevăzut la alin. (2).

(10) Unitățile de învățământ, pe baza unui regulament aprobat de consiliul de administrație, pot susține stagii de dezvoltare profesională pentru obținerea gradelor didactice II și I de către personalul didactic de predare din învățământul preuniversitar.

(11) Pentru personalul din învățământul preuniversitar, formarea continuă va include, în mod obligatoriu și periodic, un curs de prim ajutor”.

Citește și:

Evidența participării profesorilor la cursuri și programe de formare continuă, în vizorul inspecțiilor școlare din județul Dolj. Graficul inspecțiilor pentru anul școlar 2025-2026 a fost actualizat – document

DOCUMENT Unii profesori au un interes scăzut pentru formarea continuă – punct slab identificat de Inspectoratul Școlar al Municipiului București / Recent, directoarea Casei Corpului Didactic București spunea că formarea continuă a profesorilor nu trebuie să fie o obligație

Nicoleta Briciu, director CCD București: Formarea continuă a profesorilor nu trebuie să fie o obligație. Degeaba mergem la un curs, degeaba ne luăm atestatul, degeaba creăm dosare, dacă acele competențe nu se reflectă în ceea ce noi facem în fiecare zi în clasă