Proiectul legii învățământului preuniversitar să păstreze prevederea privind admiterea la Colegiile Naționale, dar să stipuleze că aceasta poate fi organizată și la nivelul consorțiilor școlare sau al unor asocieri în vederea admiterii, subiectele să poată fi realizate și de instituții din afara colegiului, dar după o structură cerute de acesta, iar pragul de locuri pentru care se organizează concurs să fie de 75% în loc de 90%, propune Alianța Colegiilor Centenare. Aceasta a transmis, marți, către Edupedu.ro, poziția sa asupra proiectului Legii Învățământului Preuniversitar, în care face o serie de propuneri și comentează pe tema scopului și relevanței pachetului legislativ.
- Între altele, organizația notează că “în proiect am întâlnit referiri la Colegiile Naționale, dar nu și o definiție a acestora, motiv pentru care propunem definirea riguroasă (în lege) a categoriei de Colegiu Național (CN), iar în interiorul acesteia, a categoriei de Colegiu Național Centenar. Din definiție trebuie sa reiasă importanța națională a acestora (ca o justificare a atributului „Național”), precum si funcționarea lor într-un regim de autonomie sporită (în selectarea elevilor, a cadrelor didactice, în numirea directorului…) care să le sprijine în formarea unei culturi instituționale solide”.
Ce propune, între altele, Alianța Colegiilor Centenare, conform documentului transmis Edupedu.ro (varianta integrală – mai jos):
Pe tema admiterii la colegiile naționale:
“- stipularea faptului ca aceasta poate fi organizată și la nivelul consorțiilor școlare sau al asocierilor în vederea susținerii examenului de admitere;”
“- alcătuirea subiectelor poate fi realizată și de instituții din afara colegiului, dar după structura cerută de acesta (altfel concursul de admitere nu-și va atinge ținta, fiind selectați și elevi nepotriviți ofertei și cerințelor educaționale specifice CN respectiv)”
“- înlocuirea, la paragraful (2), a procentului de ‘… maxim 90%’ cu ‘…maxim 75%'”
“- adăugarea la concursul de admitere, indiferent de formă, a unei probe pluridisciplinare (asemenea probei A de la bacalaureat)”
Argumentele Alianței pentru susținerea examenului de admitere, față de care mai multe organizații și-au exprimat opoziția:
- autonomia extinsă cerută de Colegiile Naționale;
- stereotipia Evaluării Naționale, împreună cu scăderea constantă a dificultății subiectelor, au dus la falsificarea ierarhiei rezultate, dar și la creșterea importanței meditațiilor în pregătirea pentru admitere și, implicit, la defavorizarea elevilor care nu-și permit pregătirea în particular;
- la același CN ajung elevi selectați în condiții diferite de examinare (supraveghere și evaluare)
- sunt defavorizați elevii cu aptitudini pe o anumită filieră, respectiv, profil;
- selectarea elevilor mai potriviți profilurilor/specializărilor fiecărui CN prin alcătuirea subiectelor și prin ponderea notelor la disciplinele de examen;
- există și pot fi aplicate soluții pentru evitarea șablonizării subiectelor care ar fi avantajat elevii cu acces la meditații;
- există și pot fi aplicate soluții pentru împiedicarea divulgării subiectelor de examen;
- există și pot fi aplicate soluții de evaluare obiectivă care să preîntâmpine deosebirile semnificative în notarea aceleiași lucrări de evaluatori diferiți ;
Pe tema Bacalaureatului:
ACC arată că proiectul de lege nu precizează finalitatea acestui examen, ce urmărește el. “În această formă, examenul de bacalaureat nu are relevanță”.
Organizația susține proba multidisciplinară, dar Limba Română ar trebui să fie probă separată, scrie în comunicat. Și profesori din cadrul proiectului Merito susțin această probă separată. Asociația Profesorilor de Limba Română argumentează că “includerea limbii române alături de alte discipline într-o singură probă de Bacalaureat reduce considerabil importanța formativă a limbii și a literaturii naționale”.
Printre celelalte comentarii și observații ale organizației:
- “s-a renunțat, în mod nefericit, la denumiri tradiționale: gimnaziu, seminar teologic…, care țin de continuitatea învățământului românesc”
- “apar din nou struțo-cămile: denumiri care induc un plus de rigoare dar care afectează cititorul, acustic și vizual (de ex. ”beneficiar primar al educației” în loc de elev, școlar, preșcolar… câte trebuie să mai suporte și limba română!)“
Organizația apreciază că proiectul Legii Învățământului Preuniversitar (LÎP) arată că ar fi trebuit subsumată unei strategii educaționale ca parte a unui proiect de țară care să vizeze mai multe domenii – demografie, economie, cultură etc. ACC arată că “un astfel de Proiect există încă din 2017 și se numește „Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 de ani”, elaborat de Academia Română”.
Despre Proiectul România Educată, Alianța apreciază “conține elemente de strategie educațională, dar diluate adesea într-un limbaj alambicat și-i lipsește viziunea pe care i-ar fi dat-o un Proiect de Țară cuprinzător și călăuzitor”.
Poziția integrală a Alianței Colegiilor Centenare pe tema proiectului Legii Învățământului Preuniversitar: