Media din gimnaziu să nu fie eliminată din calculul pentru admiterea la liceu, Limba română – probă separată la BAC, revenirea la note pentru Desen, Muzică și Sport, iar profesorii din palatele și cluburile copiilor să rămână la Ministerul Educației, printre propunerile profesorilor Merito

8.526 de vizualizări
Foto: © Liquoricelegs | Dreamstime.com
Media claselor V-VIII să fie în continuare luată în calcul pentru admiterea la liceu, eliminarea calificativelor de tip „admis” sau „respins” la ariile curriculare „Arte” și „Educație fizică și sport” și înlocuirea lor cu note de la 1 la 10 se află printre propunerile profesorilor Merito pentru îmbunătățirea proiectului Legii învățământului preuniversitar.
  • Propunerile au fost depuse la Ministerul Educației, după o întâlnire de 3 ore cu echipa de conducere a instituției.
  • Cele două proiecte de legi pentru învățământul preuniversitar și superior au fost lansate în dezbatere publică până în data de 24 august. Acestea pot fi ajustate, în funcție de propuneri, aprobate în Guvern și trimise în Parlament pentru a parcurge procesul legislativ.
  • Comunitatea profesorilor MERITO numără, în prezent, peste 90 de profesori selectați și premiați de antreprenorii și managerii din fundația Romanian Business Leaders. Proiectul MERITO a fost lansat în 2015 cu scopul de a recredibiliza profesia de cadru didactic.

Iată ce prevede art. 74 alin. (10) din proiectul de lege menționat mai sus: „Locurile din unitățile de învățământ liceal care nu au statut de colegiu național vor fi ocupate prin repartizare computerizată, pe baza mediei obținute la evaluarea națională de la finalul clasei a VIII-a din ariile curriculare limbă și comunicare, matematică și științe, organizată conform unei metodologii aprobate de Ministerul Educației”.

Profesorii comunității Merito sunt de părere că articolul ar trebui regândit prin „implicarea într-o oarecare măsura a mediei din anii de școală”.

  • Media celor 4 ani de gimnaziu contează cu o pondere de 20% pentru media finală de la admiterea la liceu. O analiză Edupedu.ro pe baza rezultatelor la Evaluarea Națională 2022 a arătat că elevii care au mediile sub 3 la Evaluarea Națională au mediile la clasă cu cel puțin 4 puncte mai mari față de cele de la examen.

Amintim că Edupedu.ro a scris că Sorin Cîmpeanu a declarat la disciplinele care fac parte din ariile curriculare Arte și Educație Fizică și Sport se vor acorda calificative de tip „admis”, „respins”. – detalii aici

Art. 70 alin. (3) lit. (f) din proiectul de lege: „La disciplinele care fac parte din ariile curriculare „Arte” și „Educație fizică și sport” și la alte discipline stabilite prin ordin al ministrului educației, se acordă calificative de tip „Admis ”/ „Respins”, cu excepția învățământului vocațional, la care rezultatele evaluării se exprimă prin note de la 1 la 10 pentru profilul corespondent fiecărei arii curriculare”.

Sursa citată propune “eliminarea prevederilor privind acordarea calificativelor de tip ADMIS/RESPINS și exprimarea evaluării prin note de la 1 la 10”. În justificare se arată că prevederea nu este motivată din punct de vedere pedagogic sau psihologic. „Mai mult decât atât, nu au fost aduse argumente în favoarea alegerii acestor două arii curriculare pentru un alt tip de exprimare a rezultatelor evaluării decât celelalte disciplinele din curriculum național”.

În privința evaluării standardizate, profesorii consideră că art. 72 alin. (10) ar trebui reformulat astfel: „În vederea aplicării evaluărilor de monitorizare și prognoză, Ministerul Educației, prin Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare, realizează bănci de itemi standardizați”.

Profesorii sunt de părere că „utilizarea băncilor de itemi presupune o uniformizare a tipurilor de evaluări în România. Vorbim de evaluare standardizată la toate examenele și se pune sub semnul întrebării validitatea prin raportare la competențele disciplinelor. (…) Pentru evaluările cu miză mare este riscantă utilizarea unei bănci de itemi pentru că atunci când aceasta este folosită de mai multe ori, ar putea influența rezultatele (Schulze & Drolshagen, 2006), apoi la itemi se poate răspunde în mod corespunzător prin ghicire și sunt posibile chiar note mari fără efort (Bush, 1999) și, nu în ultimul rând, se pot sustrage răspunsuri și tipuri de itemi etc.”

„Considerăm că evaluarea standardizată oferă o privire limitată asupra disciplinelor, a învățării (…)”, mai spun cadrele didactice.

O altă propunere face referire la faptul că nu este reglementată cooptarea elevilor capabili de excelenţă şcolară din învăţământul primar şi gimnazial. Propunerea constă în introducerea unui nou aliniat la art. 81: „(4) Identificarea tinerilor capabili de performanţă înaltă care vor urma programele de pregătire din CJEx se poate realiza începând cu nivelul de vârstă specific clasei a III-a”.

Sunt solicitări și în ceea ce privește examenul de Bacalaureat. Cadrele didactice propun ca proba la Limba română să fie dată separat de celelalte discipline.

Foto: Captură Propuneri Merito_Legea învățământului preuniversitar

Potrivit propunerilor din noua Lege a Educației, elevii care încep clasa a IX-a în anul școlar 2023-2024 vor susține Examenul de Bacalaureat diferit, dacă se aprobă legile în această variantă. Astfel, elevii de clasa a XII-a vor susține o singură probă ce conține verificarea competențelor pe mai multe materii, vor fi două probe de limbi străine, proba de competențe digitale, iar cea specifică profilului va fi facultativă.

Vezi mai jos structura bacalaureatului, potrivit proiectului legii Educației:

Amintim că Edupedu.ro a scris că, potrivit Asociației Profesorilor de Limba Română, includerea limbii române alături de alte discipline într-o singură probă de Bacalaureat “reduce considerabil importanța formativă a limbii și a literaturii naționale”.

Ce a spus secretarul de stat Bogdan Cristescu într-o recentă dezbatere organizată de Coaliția pentru Educație:

“Ponderea de limba română acum are o pondere de 30%, este o probă din trei. În Bacalaureat așa cum este văzut, are o pondere mai mare de atât, mai ales dacă adăugăm și Istoria României și Geografia României. Deci este o abordare patriotică, poate, dar cu care eu nu sunt de acord. În niciun caz Limba română nu are o pondere mai mică decât acum. Doi: de ce este disciplină separată la minorități? Nu cred că puteam să băgăm itemii de minorități în proba pentru toți elevii din România. Deci nu are nicio motivație abracadabrantă, este o motivație tehnică. E normal ca Limba română să fie aceeași pentru toți cetățenii României care dau examenul de Bacalaureat, iar cei care vor să dea ceva în plus, cum sunt cei cu minoritatea, dau [probă de] limbă [maternă] cum dăm noi proba E.” 

Printre propunerile profesorilor se află și cele referitoare la activitatea palatelor și cluburilor copiilor. Amintim că în proiectul de Lege pentru învățământul preuniversitar apare că palatele copiilor, cluburile copiilor și cluburile sportive școlare vor trece în subordinea Consiliului General al municipiului Bucureşti/consiliilor locale. De asemenea, o altă noutate se referă la faptul că profesorii din aceste cluburi și palate ale copiilor îşi pierd calitatea de personal didactic, dar îşi păstrează dreptul, pentru o perioadă de 10 ani de la momentul transferului, să participe la etape de mobilitate, conform proiectului de lege. Aceste prevederi ar urma să intre în vigoare din septembrie 2023, conform ministrului Cîmpeanu.

Cadrele didactice sunt de părere că art. 213 alin. (4) din proiectul de lege ar trebui astfel modificat: „Consiliul General al Municipiului București / consiliile locale preiau patrimoniul şi bugetul Palatului Național al Copiilor, palatelor copiilor, cluburilor copiilor și cluburi sportive școlare, unități conexe ale Ministerului Educației, care se reorganizează”.

Astfel, personalul din palatele și cluburile copiilor nu ar fi preluat de autoritățile locale, ci ar rămâne la Ministerul Educației.

Propunerile profesorilor Merito pot fi consultate mai jos:

Informații de context despre descentralizarea palatelor și cluburilor copiilor

În luna martie, Edupedu.ro a scris că Ministerul Educației „nu-și poate asuma descentralizarea palatelor, cluburilor copiilor și cluburilor sportive școlare”, potrivit unei note privind stadiul procesului de descentralizare la data de 28 februarie 2022, aprobată de Guvern pe 2 martie 2022. – Mai multe detalii aici

Amintim că Edupedu.ro a scris, în luna mai, că palatele copiilor și cluburile sportive școlare vor trece de la Ministerul Educației la primării, potrivit unui proiect anunțat de Sorin Cîmpeanu, care a prezentat drept o „descentralizare” această inițiativă.

Reamintim că, în propunerea de lege a Învățământului preuniversitar, profesorii de la palatele si cluburile copiilor pierd statutul de cadru didactic. Aceștia vor putea rămâne în cadrul instituțiilor nou formate ca funcționari, a explicat într-un articol de opinie trimis Edupedu.ro un cadru didactic de la Palatul Copiilor Vaslui.

Săptămâna aceasta, ministrul Educației a reacționat după îngrijorările profesorilor din cluburile și palatele copiilor. Sorin Cîmpeanu a transmis într-o declarație trimisă presei că „palatele copiilor, cluburile copiilor și cluburile sportive școlare nu se desființează” și a precizat că trecerea în subordinea primăriilor și consiliilor locale face parte din etapa de descentralizare.

Oficialul abordează și problema personalului, și pe cea a terenurilor din patrimoniul acestor instituții, dar spune că toate operațiunile de transfer către autoritățile locale vor începe la doi ani de la intrarea în vigoare a legii: “Personalul didactic de predare titular existent în cluburile sportive școlare, palatele copiilor şi cluburile copiilor, respectiv în Palatul Național al Copiilor şi care se transferă în instituțiile cu program sportiv suplimentar, respectiv pentru activități extrașcolare din subordinea autorităților administrației publice locale îşi păstrează dreptul, pentru o perioadă de 10 ani de la momentul transferului, să participe la etape de mobilitate a personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar în vederea ocupării de posturi didactice/catedre vacante în unități de învățământ preuniversitar, potrivit metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației”.

Profesorii din cadrul palatelor și cluburilor copiilor din țară au revenit cu replică la declarația ministrului Cîmpeanu și au subliniat că palatele și cluburile școlare „riscă să piardă statutul de instituții de educație”: „Cu alte cuvinte, Palatele și Cluburile Copiilor din țară nu se desființează, dar, de fapt, prin prisma noii legi a învățământului, riscă să piardă statutul de instituții de educație, adică exact scopul pentru care există”.

Foto: © Liquoricelegs | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Citește și:
Includerea limbii române alături de alte discipline într-o singură probă de Bacalaureat “reduce considerabil importanța formativă a limbii și a literaturii naționale”, spune Asociația Profesorilor de Limba Română / Secretarul de stat Bogdan Cristescu: Ponderea limbii române va fi mai mare în viitorul Bacalaureat, “mai ales dacă adăugăm și Istoria României și Geografia României”
Elevii ar putea primi calificative de tip „admis” sau „respins” la disciplina modulară Educație pentru viață, la care vor studia peste 10 module, potrivit proiectului Legii învățământului preuniversitar / Nu apare în document ce se întâmplă cu cei respinși
VIDEO Vor fi 5 itemi de departajare, pentru nota maximă, la noul Bacalaureat din anul 2027, spune secretarul de stat Bogdan Cristescu într-un exemplu ilustrativ pentru examenul reformat propus în proiectul legii educației. Proba unică ar putea fi de maximum 4 ore, cu pauze
Bacalaureat 2027. O singură probă scrisă la limba română, matematică, științe, istorie și geografie, plus competențe în limbi străine și digitale la care condiția este obținerea nivelului „independent” – propunerile din proiectul noii legi
Elevii din clasele a V-a și a IX-a vor da testare de alfabetizare, potrivit proiectului de noua lege a Educației
ULTIMA ORĂ Fără note la Educație Fizică și Arte din 2023, portofoliu educațional obligatoriu, printre noutățile pentru elevi care ar urma să fie în noua Lege a Educației, anunță ministrul Cîmpeanu
ULTIMA ORĂ Ministrul Educației propune acordarea de calificative „admis/respins” la muzică, desen, educație fizică, în gimnaziu, ca o rezolvare pentru „goana după note”
Ioana Lazăr, secretar general al Ministerului Educației, despre transferul la primării al palatelor și cluburilor copiilor, pe care tot ministerul spunea acum 3 luni că refuză să îl facă: Prin noua lege nu se face descentralizarea, ci abia după doi ani de la intrarea în vigoare încep procedurile
Profesorii de la palatele si cluburile copiilor pierd statutul de cadru didactic, potrivit proiectului de lege a Învățământului: Aceștia vor putea rămâne în cadrul instituțiilor nou formate ca funcționari – cadru didactic
Palatele și cluburile copiilor nu se desființează, ci se descentralizează, susține ministrul Educației: În termen de doi ani de la intrarea în vigoare a legii, ministerul va iniția actele normative pentru reglementarea transferului de competențe și de patrimoniu
„Profesorii de la Palatele și Cluburile Copiilor din România educată” revin cu replică la declarația ministrului Cîmpeanu privind descentralizarea instituțiilor și compară ce spune acesta cu ce scria Caragiale
BREAKING Cluburile sportive școlare și palatele copiilor vor trece de la Ministerul Educației la primării, potrivit unui proiect anunțat de Sorin Cîmpeanu: „Cel puțin 10 ani nu își vor schimba destinația”
Ministerul Educației refuză să descentralizeze palatele și cluburile copiilor, pe baza unui studiu care nu a fost aprobat și este ținut secret

3 comentarii
  1. Cu alte cuvinte, vor să nu se schimbe nimic. De neînțeles mi se pare că vor să conteze în continuare media din gimnaziu pentru repartizarea la liceu. Chiar nu au înțeles ce se întâmplă?
    Departe de a propune scoaterea religiei din trunchiul comun, vor să rămână cu note, nu cu admis/respins.
    Altfel mă așteptam să gândească profesorii Merito, mai inovator, doar pentru inovație au fost premiați.

    1. Au fost premiați ca sufla in coarne elevilor. Asta este de fapt criteriul.
      Dupa ce ca Evaluarea Nationala este un examen de tip mediu, nu ajunge asta, le trebuie media de admitere umflata cu ajutorul mediei din gimnaziu.
      Si ca nu cumva aceasta medie sa nu fie umflată la randul ei, sa se păstreze note la materiile la care toti au media 10.

    2. Foarte bine, media la gimnaziu sa nu fie scoasă – copilul poate avea un moment prost la examenul de admitere și sa nu se concentreze pentru a obține o nota mare – aspect valabil pentru cei care învață. Dacă se elimina media din gimnaziu ca pondere, elevii nu vor mai învăța decât la materiile de examen și atât.

      Cu mult mai mult decât atât, religia este foarte bine sa se afle in trunchiul comun, mai ales ca este la cerere – Hristos nu obliga pe nimeni sa vina la Dumnezeu. Dar, sa nu uitam – noi suntem un popor creștin-ortodox, care ne-am menținut de doua milenii astfel. Dacă scoatem religia din trunchiul comun, vom avea o societate imorala, atee, înrăită. Doamne ajuta tuturor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

DOCUMENT Educația să primească 3 miliarde de euro – 10% din Planul Național de Redresare și Reziliență, cere Federația părinților într-o scrisoare adresată premierului Cîțu / Alocarea a 3% sau 6% “e insuficientă pentru necesitățile educației”

Federația Națională a Asociațiilor de Părinți – Învățământ Preuniversitar (FNAP-IP) îi solicită premierului Florin Cîțu, într-o scrisoare deschisă, să aloce educației 10% din suma totală de 30,5 miliarde euro din…
Vezi articolul