VIDEO Vor fi 5 itemi de departajare, pentru nota maximă, la noul Bacalaureat din anul 2027, spune secretarul de stat Bogdan Cristescu într-un exemplu ilustrativ pentru examenul reformat propus în proiectul legii educației. Proba unică ar putea fi de maximum 4 ore, cu pauze

3.817 vizualizări
Foto: Freepik.com
La examenul de bacalaureat din 2027, elevii vor susține o probă de verificare a competențelor dintr-un trunchi comun de materii, indiferent de profil și de specializare, iar diferența va fi făcută de câțiva itemi de departajare pentru a obține nota maximă, spune secretarul de stat din Ministerul Educației, Bogdan Cristescu, într-un interviu video din seria “Legile Școlii”. Explicația oficialului: “trebuie să avem un examen care să certifice achizițiile minimale pe care noi le avem pentru profilul absolventului de liceu”. Declarațiile complete, mai jos.

Amintim că potrivit propunerilor din noua Lege a Educației, prezentate pe 12 iulie într-o conferință de presă de ministrul Educației, elevii care încep clasa a IX-a în anul școlar 2023-2024 vor susține Examenul de Bacalaureat diferit, dacă se aprobă legile în această variantă. Astfel, elevii de clasa a XII-a vor susține o singură probă ce conține verificarea competențelor pe mai multe materii, vor fi două probe de limbi străine, proba de competențe digitale, iar cea specifică profilului va fi facultativă.

Întrebat de EduPedu.ro cum se poate da Bacalaureatul la un trunchi comun? și ce va urmări concret acest examen național regândit, Cristescu a răspuns că va exista un trunchi comun, “legat de lucrurile pe care toată lumea consideră că trebuie să le studiem: vorbim de matematică, română, științe, istoria și geografia României, deci lucrurile extrem de importante. Sigur, în trunchiul comun este și educația fizică, este și religia; faptul că ele nu sunt prinse în proba de Bacalaureat nu înseamnă că nu sunt prinse în trunchiul comun. Le considerăm necesare”.

Eu nu cred că va exista o inflație de note. Sigur va exista și o parte de subiecte care să pună în valoare ceea ce se numește gândirea de ordin înalt, ‘high order thinking’, deci așa cum este gândit la acest moment, vor fi un număr de itemi, 5, și pentru așa ceva, dar, din punctul meu de vedere, aș fi foarte bucuros dacă elevii ar răspunde bine și ar luat punctaje foarte mari. Dar dacă stăm și ne gândim că acum există elevi care pică la proba la alegere, deci proba pe care și-o aleg, cea la care sunt cei mai buni, n-aș spune că este neapărat un bac mai ușor. Sigur este un bac cu totul altfel, dar așa cum spuneam, este un bacalaureat care, pe de o parte, promovează și valorizează fiecare disciplină studiată, așa cum este normal. Și, pe de altă parte, da ocazia copilului să-și arate specializarea și este un bac care clar crește echitatea pentru el, a explicat oficialul.

De ce vorbim de trunchiul comun? Pentru că vorbim de intersecția a ceea ce se face la toate profilurile. Și de ce vorbim de intersecție? Pentru că acea matematică – pentru că am văzut des întrebarea ‘de ce eu absolvent de uman să dau matematică?’ – acea matematică care este o matematică un pic mai sus de ce se dă la PISA. Deciziile legate de un calcul de procente, legate de o arie, legate de o piscină, dacă îți intră sau nu în curte, acestea sunt lucruri pe care un absolvent de liceu indiferent de profil… În aceeași măsură, limba română, inclusiv cu accentele pe gramatică care au fost nou introduse, istoria și geografia României și ale Uniunii Europene… Eu nu pot să cred că ne punem problema că vrem să terminăm liceul și să nu știm aceste lucruri, a mai precizat secretarul de stat.

Cât despre proba scrisă facultativă, acesta a mai declarat că nu va conta pentru promovarea la Bacalaureat, dar a prezentat avantajele ei în corelație cu faptul că se va plia pe dorințele absolventului de liceu și îl va ajuta în intrarea la o facultate apropiată de profil și îl va ajuta în certificarea profesională: Ce îi oferă? Unu: acea calificare de nivel 4, dacă vă uitați mai departe în lege, pentru ca așa este normal, pentru ca toți să aibă aceleași șanse și ca un absolvent de filologie să poată intra și el direct… să facă traduceri… Deci am vorbit cu cei de la autoritatea națională pentru calificări și, pentru fiecare dintre profilurile pe care le avem în vedere, vor fi calificări de nivel 4. Deci acești oameni vor părăsi liceul cu acea probă având o calificare, așa cum au și cei de la liceele tehnologice. Așa cum o au și unii cu atestat de informatică, a explicat Bogdan Cristescu.

Redăm integral discuția pe această temă:

EduPedu.ro: Haideți să mergem la Bacalaureat(…). Cea mai pertinentă întrebare din partea oamenilor care au fost nelămuriți de această schimbare a fost ‘cum se poate da Bacalaureatul la un trunchi comun?’. Adică dumneavoastră propuneți, prin lege, ca toți copiii indiferent de profil și filieră să dea Bacalaureatul pe aceleași subiecte, la aceleași materii…

Bogdan Cristescu: La intersecția… Hai să ne punem de acord. Mulțumesc pentru întrebare, din nou este foarte bună și ne ajută să clarificăm lucrurile. Deci va exista un trunchi comun, legat de lucrurile pe care toată lumea consideră că trebuie să le studiem: vorbim de matematică, română, științe, istoria și geografia României, deci lucrurile extrem de importante. Sigur, în trunchiul comun este și educația fizică, este și religia, faptul că ele nu sunt prinse în proba de Bacalaureat nu înseamnă că nu sunt prinse în trunchiul comun. Le considerăm necesare. Păi dacă nu evaluăm rezultatele învățării la elev, cum ne dăm seama că sunt necesare? De ce le mai facem? Dacă ce știm la ele nu contează.

EduPedu.ro: Bun, dar de ce în clasa a XII-a pentru pașaportul spre învățământul superior și nu la clasa a VIII-a…

Bogdan Cristescu: În realitate ele, vă dați seama, la clasa a VIII-a e cam greu să îi încarci, la 14 ani, cu atâtea. Și atunci finalizarea ciclurilor liceale este pentru noi o tranziție spre superior, dorită de către copiii… Noi trebuie să le oferim ca stat această posibilitate și știm cât de prost stăm la indicatorii de învățământ terțiar. Și atunci sigur trebuie să avem un examen care să certifice achizițiile minimale pe care noi le avem pentru profilul absolventului de liceu. Iar aceste achiziții minimale sigur sunt acei termeni și acele competențe pe care nu le poți evalua direct, da, competențele pentru viață, dar în aceeași măsură sunt și aceste competențe legate de aceste discipline care sunt absolut necesare ca să mergi mai departe.

De ce vorbim de trunchiul comun? Pentru că vorbim de intersecția a ceea ce se face la toate profilurile. Și de ce vorbim de intersecție? Pentru că acea matematică – pentru că am văzut des întrebarea ‘de ce eu absolvent de uman să dau matematică?’ – acea matematică care este o matematică un pic mai sus de ce se dă la PISA. Deciziile legate de un calcul de procente, legate de o arie, legate de o piscină, dacă îți intră sau nu în curte, acestea sunt lucruri pe care un absolvent de liceu indiferent de profil… În aceeași măsură, limba română, inclusiv cu accentele pe gramatică care au fost nou introduse, istoria și geografia României și ale Uniunii Europene… Eu nu pot să cred că ne punem problema că vrem să terminăm liceul și să nu știm aceste lucruri.

Iar nivelul de dificultate este nivelul de dificultate comun. Un alt motiv al acestei probe este echitatea. De ce este vorba de echitate pentru o asemenea probă? La momentul actual diploma mea de Bacalaureat și a unui prieten, să spunem, sunt diplome echivalente. Eu am dat română, matematică și informatică, dumneavoastră ați dat română, istorie și logică. Amândoi ne prezentăm la facultatea de economie unde dumneavoastră e posibil să intrați ca aveți o notă mai mare. Este ok? Este fair? Eu zic că nu, ba mai mult, uitați-vă la rata de renunțare după primul semestru sau după primul an de studii la universități. Este o rată foarte mare pentru că efectiv copiii ajung acolo fără să fie pregătiți pentru ce găsesc acolo…

EduPedu.ro: E un eșec și al orientării școlare…

Bogdan Cristescu: Sigur că da, din acest motiv avem nevoie de orientare școlară, dar din același motiv la acest moment – uitați-vă – din nou adresându-ne unei întregi populații școlare, subiectele de matematică la mate-info trebuie să cuprindă și itemi de 2, și itemi de 5, aceeași poveste pe care am spus-o. În secunda în care noi avem acea probă E facultativă: 1 – este onest…

EduPedu.ro: Deci este și opțională și facultativă?

Bogdan Cristescu: Nu, nu, copilul poate să meargă la ea. Ce îi oferă? Unu: acea calificare de nivel 4, dacă vă uitați mai departe în lege, pentru ca așa este normal, pentru ca toți să aibă aceleași șanse și ca un absolvent de filologie să poată intra și el direct… să facă traduceri… deci am vorbit cu cei de la autoritatea națională pentru calificări și, pentru fiecare dintre profilurile pe care le avem în vedere, vor fi calificări de nivel 4. Deci acești oameni vor părăsi liceul cu acea probă având o calificare, așa cum au și cei de la liceele tehnologice. Așa cum o au și unii cu atestat de informatică.

EduPedu.ro: Dar nu va conta pentru Bacalaureat și, la cum spuneți dumneavoastră acum că arată acest trunchi comun cu nivel minim, pare că va avea fiecare câte 6-7 exerciții și toți vor lua 10. Care vor fi subiectele de 10?

Bogdan Cristescu: Acum asta încerc să vă spun: examenul de Bacalaureat este examenul de certificare al achizițiilor necesare minimale din profilul de absolvent. Nu știu dacă acolo va conta că vor fi mulți de 10. Reacția publicului din câte am văzut este că acest examen va fi prea greu, nu prea ușor.

Sigur, eu nu cred că va exista o inflație de note. Sigur va exista și o parte de subiecte care să pună în valoare ceea ce se numește gândirea de ordin înalt, high order thinking, deci așa cum este gândit la acest moment, vor fi un număr de itemi, 5, și pentru așa ceva, dar, din punctul meu de vedere, aș fi foarte bucuros dacă elevii ar răspunde bine și ar luat punctaje foarte mari, dar dacă stăm și ne gândim că acum există elevi care pică la proba la alegere, deci proba pe care și-o aleg, cea la care sunt cei mai buni, n-aș spune că este neapărat un bac mai ușor. Sigur este un bac cu totul altfel, dar așa cum spuneam, este un bacalaureat care, pe de o parte, promovează și valorizează fiecare disciplină studiată, așa cum este normal. Și, pe de altă parte, da ocazia copilului să-și arate specializarea și este un bac care clar crește echitatea pentru el.  

EduPedu.ro: O ultimă chestiune legată de bacalaureat, ați spus 5 itemi… 

Bogdan Cristescu: Era un exemplu. 

EduPedu.ro: Câți itemi ar putea avea o probă și cât s-ar putea întinde, având în vedere că vorbim despre atâtea discipline?  

Bogdan Cristescu: Eu cred că din acest motiv au apărut discuțiile, pentru că dacă stați și mă uitam chiar la un articol pe care dumneavoastră l-ați reluat de anul trecut, de bacalaureatul spaniol, unde se vorbea de 3 probe, de 90 de minute, cu pauze între ele. Din acest motiv, și domnul ministru a dat exemplu PISA, de abia a avut loc susținerea studiului principal în această primăvară și lucrurile stăteau așa: erau 15 minute de pregătire cu întrebările de bază, 60 de minute, bloc de itemi, câteva minute pauză recomandat în psihologie, iarăși un bloc de itemi de 60 de minute, iarăși câteva minute pauză. Deci vă dați seama: numărul de itemi va fi clar corespondent cu durata probei, dacă vrem să fie un examen relevant, numărul de itemi nu va fi neapărat un număr de itemi mici, dar dacă proba va avea mai mult de 3 ore, cum este acum, sigur nu poate avea mai mult de 4 ore de exemplu, în mod normal, aceste pauze psihologice sunt indicate și sunt folosite la nivelul tuturor testelor internaționale. Nu inventăm noi. 

EduPedu.ro: Și itemii vor fi obiectivi, subiectiv, cum vedeți acest lucru?  

Bogdan Cristescu: Acest lucru va fi dezvoltat. Dacă stăm și facem referire la PISA, PISA are și itemi obiectivi cu alegere multiplă, dar are și itemi cu răspuns scurt sau un răspuns de tip eseu; ținând cont că avem și istorie și geografie și română, eu sunt ferm convins că va fi și o anumită parte de concepere de text, de exprimare în cadrul unui text scris, iar această parte sigur presupune alt soi de evaluare decât cea pe item multiplu. 

EduPedu.ro: Proba aceasta la alegere, cea care arată competențele, va fi într-o altă zi decât proba principală? 

Bogdan Cristescu: În mod cert, această probă va fi în altă zi și la fel și competențele. Dar vă dați seama – pentru că este un stres, sunt copii, sunt puși la 2 limbi străine, nu este ușor, digitalul iarăși nu este ușor, cu atât mai mult cu cât luăm în calcul ceea ce se întâmplă și aplecarea spre date și folosirea datelor, această probă va avea gradul ei de complexitate, pentru a ne asigura că acești copii pe care noi îi sprijinim în învățare fac față.  

EduPedu.ro: O chestiune, ca să înțelegem filosofia pe care dumneavoastră o vedeți din grădiniță, până când elevul părăsește învățământul obligatoriu, cu toate evaluările pe care le are, cu curriculum pe care trebuie să-l stăpânească, competențele din acest curriculum care trebuie să fie stăpânite: Cum vedeți elevul care va ieși de aici? Cum vedeți acest tânăr care o să termine învățământul obligatoriu diferit de ce se întâmplă acum, de ce n-a reușit legea actuală?  

Bogdan Cristescu: Mulțumesc pentru întrebare, n-aș face prezentarea în antiteză – absolventul de acum față de absolventul care va fi sau noi ca absolvenți, deci efectiv eu cred că scopul acestei legi este că acest tânăr să-și atingă potențialul maxim de dezvoltare, să fie susținut în învățarea lui și, așa cum prevede OECD-ul, la finalul studiilor, fie că sunt liceale, fie că sunt universitare, pentru care a fost pregătit în cadrul învățământului preuniversitar, să fie capabil – este exprimare în OECD, dar nu o să preiau ca atare, ci o s-o descriu – este vorba să fie capabil să aibă, din ceea ce câștigă, o viață confortabilă pentru el și pentru cei din familia lui”. 

  • Producție realizată cu sprijinul agenției WebEfektiv.
Vezi pe aceeași temă și:
Bacalaureat 2027. O singură probă scrisă la limba română, matematică, științe, istorie și geografie, plus competențe în limbi străine și digitale la care condiția este obținerea nivelului „independent” – propunerile din proiectul noii legi
Elevii din clasele a V-a și a IX-a vor da testare de alfabetizare, potrivit proiectului de noua lege a Educației
INTERVIU Se va ști cu un an înainte cine face subiectele pentru admiterea la colegiile naționale, iar profesorii își pot pierde titulatura dacă fac meditații în acest sens, spune secretarul de stat Bogdan Cristescu, despre modificările propuse în noua lege a Educației
Ioana Lazăr, secretar general al Ministerului Educației, despre transferul la primării al palatelor și cluburilor copiilor, pe care tot ministerul spunea acum 3 luni că refuză să îl facă: Prin noua lege nu se face descentralizarea, ci abia după doi ani de la intrarea în vigoare încep procedurile
INTERVIU În fiecare școală va exista un registru al declarațiilor de interese pentru profesori. Ioana Lazăr, secretarul general al Ministerului Educației: Dacă nu completează acest registru și sunt prinși că dau meditații, se intră în zona de sancțiuni
VIDEO Admiterea la clasa a V-a în colegiile fără ciclu primar, desființată potrivit proiectului noii Legi a învățământului. Interviu cu Ioana Lazăr, secretar general al Ministerului Educației: Experții în educație nu recomandă un proces de selecție până la 12 ani

1 comment
  1. Parcă era dezbatere publică…45 de zile.
    Pare că domnul Cristescu are planul deja făcut/servit.
    Câte ore, câți itemi, câte zile, câte limbi străine (obligatoriu două, să poată alege țara unde vor culege sparanghel)…

    In limba română se cam numește înșelăciune când te prefaci că dezbați dar nu ții cont de opinia publică.

    N.B. În afară de ,,o voce” nu am văzut pe nimeni cu expertiză în domeniu să susțină aceste proiecte de lege.

    Nu a fost de ajuns că ultima legea a educației a fost adoptată prin angajarea răspunderii?
    Si apoi modificată de 170 de ori?
    Repetăm intenționat aceleași greșeli?

    Qui prodest ?????

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like