Includerea limbii române alături de alte discipline într-o singură probă de Bacalaureat “reduce considerabil importanța formativă a limbii și a literaturii naționale”, spune Asociația Profesorilor de Limba Română / Secretarul de stat Bogdan Cristescu: Ponderea limbii române va fi mai mare în viitorul Bacalaureat, “mai ales dacă adăugăm și Istoria României și Geografia României”

8.284 de vizualizări
Foto: © Sarinya Pinngam | Dreamstime.com
“Cumularea mai multor discipline într-o singură probă reduce considerabil importanța formativă a limbii și a literaturii naționale, care constituie fundamentul identității noastre și sunt parte a patrimoniului cultural”, apreciază Asociația Profesorilor de Limba și Literatura Română cu privire la formula de Bacalaureat propusă în proiectele noilor legi ale educației. Punctul de vedere al organizației, exprimat într-un comunicat de presă critic la adresa proiectului de lege a învățământului preuniversitar, diferă de cel al lui Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației, care, recent, spunea că, în formula de Bacalaureat propusă în proiect, Limba română “are o pondere mai mare” decât în prezent, “mai ales dacă adăugăm și Istoria României și Geografia României”.

Asociația Profesorilor de Limba și Literatura Română “Ioana Em. Petrescu” mai apreciază, în comunicatul său, că este “inadecvat și discriminatoriu ca limbile minoritare să aibă probă separată de evaluare la bacalaureat (…), iar limba și literatura română să nu aibă o probă distinctă”.

  • Din acest punct de vedere, reprezentantul ministerului a spus, într-o recentă dezbatere online, că “nu cred că puteam să băgăm itemii de [examen pentru] minorități în proba pentru toți elevii din România. Deci nu are nicio motivație abracadabrantă, este o motivație tehnică. E normal ca Limba română să fie aceeași pentru toți cetățenii României care dau examenul de Bacalaureat, iar cei care vor să dea ceva în plus, cum sunt cei cu minoritatea, dau [probă de] limbă [maternă] cum dăm noi proba E.”

Asociația profesorilor consideră că, “așa cum sunt descrise în actualul proiect, modalitățile de evaluare diminuează statul disciplinei limba și literatura română și desincronizează școala românească de școala europeană”.

Punctul de vedere al Asociației profesorilor de limba română, exprimat în recentul comunicat de presă, cu privire la formula de Bacalaureat propusă în proiectul legii învățământului preuniversitar:

“În art. 75 (4), se menționează că Examenul național de bacalaureat constă în susținerea următoarelor probe: A – proba scrisă de evaluare a competențelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările; aceasta constă într-o probă unică, prin care se evaluează competențele generale formate pe parcursul ciclului liceal la limba și literatura română, matematică, științe, istoria și geografia României și Europei și științe socio-umane […]. Or, cumularea mai multor discipline într-o singură probă reduce considerabil importanța formativă a limbii și a literaturii naționale, care constituie fundamentul identității noastre și sunt parte a patrimoniului cultural. Considerăm inadecvat și discriminatoriu ca limbile minoritare să aibă probă separată de evaluare la bacalaureat (așa cum se menționează la subpunctul D – probă scrisă la Limba și literatura maternă – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale), iar limba și literatura română să nu aibă o probă distinctă.

Amintim, în plus, faptul că încadrarea literaturii române la ,,Proba E” – facultativă, în examenul de bacalaureat, pentru clasele cu profil filologic și mențiunea conform căreia această probă nu condiționează promovarea examenului de bacalaureat – art. 76 (4) – amenință încă o dată statutul disciplinei în evaluarea națională.

Conform prezentului proiect de lege, art. 217 (3) (i), evaluările și examenele naționale vor fi în integralitate standardizate și administrate în format digital începând cu anul școlar 2027-2028. În baza acestei precizări, niciun examen național (evaluare națională și bacalaureat) nu evaluează toate competențele din programa disciplinei limba și literatura română, evaluarea standardizată neputând să verifice nici competențele de comunicare orală în limba română, nici competențele de redactare de text și, cu atât mai mult, gradul de asimilare a valorilor pe care literatura le promovează.

Așa cum sunt descrise în actualul proiect, modalitățile de evaluare diminuează statul disciplinei limba și literatura română și desincronizează școala românească de școala europeană. Considerăm că legitimarea unei asemenea abordări nu poate fi asumată, fără riscuri majore, de nicio instituție a statului român. De aceea, vă rugăm să reconsiderați locul conferit limbii și literaturii române în actualul proiect de lege”.

Ce a spus secretarul de stat Bogdan Cristescu într-o recentă dezbatere organizată de Coaliția pentru Educație:

“Proba de limba română acum are o pondere de 30%, este o probă din trei. În Bacalaureat, așa cum este văzut, are o pondere mai mare de atât, mai ales dacă adăugăm și Istoria României și Geografia României. Deci este o abordare patriotică, poate, dar cu care eu nu sunt de acord. În niciun caz Limba română nu are o pondere mai mică decât acum. Doi: de ce este disciplină separată la minorități? Nu cred că puteam să băgăm itemii de minorități în proba pentru toți elevii din România. Deci nu are nicio motivație abracadabrantă, este o motivație tehnică. E normal ca Limba română să fie aceeași pentru toți cetățenii României care dau examenul de Bacalaureat, iar cei care vor să dea ceva în plus, cum sunt cei cu minoritatea, dau [probă de] limbă [maternă] cum dăm noi proba E.” 

Potrivit propunerilor din noua Lege a Educației, elevii care încep clasa a IX-a în anul școlar 2023-2024 vor susține Examenul de Bacalaureat astfel:

A – proba scrisă de evaluare a competențelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările; aceasta constă într-o probă unică, prin care se evaluează competențele generale formate pe parcursul ciclului liceal la limba și literatura română, matematică, științe, istoria și geografia României și Europei și științe socio-umane.

B – două probe de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență corespunzător Cadrului european comun de referință pentru limbi. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limbi străine au dreptul la recunoașterea și echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere;

C – proba de evaluare a competențelor digitale. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere europeană pentru certificarea competențelor digitale au dreptul la recunoașterea și la echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere;

D – probă scrisă la Limba și literatura maternă – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale;

E – probe scrise, facultative, specifice profilului sau specializării, la alegerea candidatului, după cum urmează:

  • a) pentru profilul real, specializarea matematică-informatică, din filiera teoretică, o probă scrisă din matematică și informatică cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
  • b) pentru profilul real, specializarea științele-naturii, din filiera teoretică, o probă scrisă din fizică, chimie și biologie cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
  • c) pentru profilul umanist, specializarea științe sociale, din filiera teoretică, o probă scrisă din istorie și științe socio-umane, cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
  • d) pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică o probă scrisă din limba și literatura română și limba și literatura unei limbi de circulație internațională studiate, cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
  • e) pentru filiera profesională, o probă scrisă specifică domeniului de pregătire;
  • f) pentru filiera vocațională, o probă specifică profilului sau specializării.

Foto: © Sarinya Pinngam | Dreamstime.com  / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


3 comments
  1. Statutul pe care trebuie să îl aibă Limba și literatura română se așază, mai întâi, pe un curriculum care să nu mai învie reproducerea, ci să cotrobăie semnificații, asta însemnând să avem și alte criterii de evaluare la examene. Desigur, nu testări standardizate.
    Copiii gândesc cam așa despre literatură:
    – simt că învăț lucruri pe care nu m-aș fi gândit niciodată să le fac;
    – să am libertatea de a dezvălui cu adevărat ceea ce gândesc despre texte fără a fi nevoit să-mi fac griji în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor de evaluare;
    – literatura înseamnă putere în povești;
    – îmi place să explorez cum cuvintele, personajele, povestea dezvăluie cine suntem ca oameni, cât de complexă e condiția umană;
    – e o bucurie să studiezi literatura când ești lăsat să descoperi o realitate nouă;
    – să vedem literatura ca modalitate prin care putem surprinde și interpreta ceea ce s-a întâmplat și ni se întâmplă nouă personal și lumii întregi;
    – să găsesc în cărți părți / fragmente care să vorbească în locul meu și în timpul meu, să citesc o tragedie greacă două mii de ani mai târziu și să fiu de acord cu unele lucruri pe care le spuneau alții tocmai pentru că erau și ei oameni. om fiind și eu;
    – deși poate suna banal, cred în experiențe de citit care să mă învețe mai multe despre ce înseamnă să trăiești în această lume etc., etc….
    Când ne focusăm pe ”Aha-urile” astea ne întoarcem spre ce e firesc, în acest scop avem cadrul de referință ce poate fi valorificat și transformat în competențe de urmărit și la examenul de bacalaureat: http://ro.literaryframework.eu/home.html

  2. Ceea ce se întâmplă, la acest moment, cu învățământul preuniversitar este o bătaie de joc. Ideile celor din Minister sunt cel puțin ciudate, lipsite de logică și respect pentru poporul român, istoria neamului și viitorul nației. Va rog frumos, pe toți mai-marii MINISTERULUI, nu faceți mai mult rău decât s-a făcut până acum!
    Rușine, nu avem manuale pentru liceu, nu avem programa adusă la nivelul anilor 2022! Avem școli fără săli de sport, biblioteci școlare, vestiare, laboratoare de fizică, chimie, biologie, ed. tehnologică. Nu s-a reușit servirea unei mese cu alimente sănătoase pentru toți copiii și “colac peste pupăză” nu vom avea nici profesori adevărați ci “luați de pe stradă”.
    Treziți-vă toți cei care doriți schimbarea benefică, aveți grijă de copiii țării. Ei nu sunt atât de nepăsători cum par. Au idei frumoase, iubesc România!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

44 de dezbateri pe proiectele legilor Educației ar fi avut loc în 28 de zile de când sunt puse în consultare publică, susține ministrul Educației / Numărul dezbaterilor crește fulminant, însă multe, dacă există, nu pot fi contorizate pentru că nu sunt făcute publice

Dacă la început, când a lansat în dezbatere publică legile Educației, ministrul vorbea de 10 dezbateri în 10 zile, adică o dezbatere pe zi, frecvența lor, pe baza cifrelor declarate,…
Vezi articolul